Reprezentând o constantă a manifestărilor dedicate zilei de 5 octombrie, Ziua Mondială a Educației, acestea derulate sub genericul „Săptămâna educației”, vineri, 9 octombrie 2026, a avut loc lansarea volumelor selectate în cadrul ediției din acest an, a XIII-a, a Concursului de manuscrise „Magister”.
Lansarea volumelor, a căror prezentare a fost realizată de doamna Simona Țene, inspector școlar pentru limba și literatura română la I.S.J. Hunedoara, s-a realizat într-un cadru festiv la Galeria Națională de Artă „Forma” din Deva, în prezența autorilor, a reprezentanților S.I.P. Județul Hunedoara în calitate de inițiatori și organizatori ai concursului, dar și în prezența unui numeros public.
Beneficiind de colaborarea Editurii Karina, prin Alin Bonța, volumele laureate ale acestei ediții a concursului, în cadrul celor trei secțiuni, au fost:
Secțiunea „Literatură”
- volumul de poezie „Catedra dintre lumină și rană”, autor Doina Bălțat;
- volumul de poezie „Îngerii lucrează în schimburi?”, autor Mihai Marc;
Secțiunea „Tratate/Studii”
- volumul de critică literară „Sub semnul lecturii”, autor Doina Bălțat;
- volumul „Karate-Do. Drumul caracterului”, coord. Marius Liviu Biji
Secțiunea „Didactica”
- volumul „CooLit – Literatura română pentru liceeni în 600 de întrebări”, autor Anamaria Muntean;
- volumul „Între teatru și comunicare didactică”, autor Florina Poenaru.
Documente atașate:
Prezentare volume premiate
Vineri, 9 octombrie 2026, în cadrul manifestărilor denumite generic „Săptămâna educației”, dedicate acestea zilei de 5 octombrie, Ziua Mondială a Educației, a avut loc, la sala „Spiru Haret” de la I.S.J. Hunedoara, în organizarea S.I.P. Județul Hunedoara, conferința/dezbatere „Educația este putere”.
La lucrările Conferinței au participat aproximativ 180 persoane: lideri de sindicat, directori, inspectori, cadre didactice și invitați.
De asemenea, au fost prezenți în calitate de invitați o serie de reprezentanți ai administrației publice centrale, județene și locale:
Széll Lörincz – Instituția Prefectului Județul Hunedoara - prefect;
Alin Adam Țambă – Consiliul Județean Hunedoara - vicepreședinte;
Radu Trifon – Episcopia Devei și Hunedoarei – părinte consilier eparhial;
Natalia Intotero – Parlamentul României - deputat P.S.D.;
Ilie Toma – Parlamentul României - deputat P.S.D.;
Tiberiu Claudiu Barstan – Parlamentul României - deputat A.U.R.;
Pollyanna Hannellore Hangan – Parlamentul României - deputat U.S.R.;
Anamaria Gavrilă – Parlamentul României - deputat P.O.T.;
Vasilică Potecă – Parlamentul României - senator A.U.R;
Călin Petru Marian – Parlamentul României - senator P.N.L.;
Emil Ioan Rîșteiu – Primăria Simeria – primar;
Furdui Ovidiu Ilie – Primăria Crișcior – primar.
Maria Ștefănie – Inspectoratul Școlar Județean Hunedoara – inspector școlar general.
Conferința, dorită de către S.I.P. Județul Hunedoara ca un prilej de a aduce față în față oameni politici, decidenți hunedoreni și salariați din educație, a debutat în conținutul său prin prezentarea materialului suport intitulat „Educația este putere.” (atașat prezentului articol). Prin acesta, cu referire directă la problemele educației hunedorene și nu numai, pornindu-se de la multiplele semnificații ale „puterii” educației, inclusiv puterea sindicală dovedită în 2023, dar și în acest an prin blocarea unei legi a salarizării injuste, s-a solicitat oamenilor politici și decidenților să se poziționeze în raport cu sloganul global UNICEF din acest an, și anume „Alături de profesori”, adresându-se direct următoarea întrebare:
Oameni politici, dar și decidenți, sunteți gata să fiți, prin fapte și mai ales bugete, „Alături de profesori”, alături de educație și de puterea sa, sau veți continua să vă temeți de puterea educației, indiferent de aspectul adus în discuție?
De asemenea, a fost prezentat și conținutul mapei conferinței (atașat prezentului articol), acesta aducând în discuție principalele probleme ale sistemului educațional:
- trendul negativ al progresului României în ceea ce privește obiectivul „Educație de calitate”, în ultimii ani înregistrându-se mai curând o creștere a decalajului în raport cu mediile Uniunii Europene;
- trendul descendent al rezultatelor obținute la testările internaționale, dar și în cazul examenelor naționale, cumulate acestea cu ratele mari ale abandonului școlar și absenteismului;
- subfinanțarea constantă și acutizată a școlii românești, cea mai redusă la nivelul Uniunii Europene, indiferent dacă sunt considerate fondurile publice sau fondurile private;
- supraaglomerarea colectivelor de elevi, desființarea sistematică a unităților de învățământ din mediul rural, ratele mici de cuprindere în învățământul obligatoriu;
- supraaglomerarea timpului de lucru al cadrelor didactice, care depășește curent 40 de ore/săptămână, tendință accentuată de creșterea normei didactice, dar și de atribuirea a tot mai multe sarcini administrative;
- amenințările relative la asigurarea resursei umane calificate în sistemul educațional prin prisma reducerii veniturilor salariaților din educație, coroborat cu proiectele vehiculate în acest an cu privire la legea salarizării, toate acestea confirmând fără drept de apel dezinteresul clasei politice și nu numai pentru educație.
Pe parcursul conferinței, alternând cu luările de poziții ale oamenilor politici și decidenților educaționali au fost punctate de către salariații din educația hunedoreană și alte probleme, dintre care se pot aminti:
- datoria oamenilor politici și a decidenților de a face ceva concret și adecvat realității pentru învățământ, nu dictat doar de interese politice și contabile;
- bulversările aduse calendarului școlar în fiecare an și necesitatea de a reveni la un calendar școlar clar și precis (cursuri 15 septembrie-15 iunie), fără a se da posibilitatea modificării acestuia potrivit altor interese;
- birocratizarea excesivă a procesului didactic, ultimul pas fiind cel care impune existența unui portofoliu personal de dimensiuni considerabile, și transformarea profesorului în funcționar public, asistent social, statistician etc.
- fragmentarea normei didactice în multe cazuri în mult prea multe școli și lipsa personalului calificat etc.
Luările de poziție? Printre multe altele, următoarele (fără a preciza nominal pe cei care le-au susținut):
- în ultimii ani s-au făcut pași importanți pentru modernizarea școlilor, dar nu trebuie uitat că în centrul priorităților educației trebuie să fie profesorul ca cel care are puterea de a face educația;
- avem adesea impresia că suntem niște cobai, ceea ce se resimte nu doar în mediul educațional;
- în măsura în care copiii sunt cea mai importantă resursă a României trebuie să o dovedim și printr-un buget public adecvat;
- inadecvarea tăierilor care au afectat sistemul educațional sub actuala guvernare, după ce în prealabil au fost adoptate legi ale educației cu un proces minim de consultare;
- multe dintre măsurile adoptate la nivelul Parlamentului sunt „deturnate” de către diferitele nivele ale executivului;
- suntem părtași și vinovați pentru eșecul educației, dar la fel cum unii dintre noi ar trebui să plece acasă, la fel ar trebui să plece acasă și profesorii care nu își fac treaba;
- școala românească insistă prea mult pe memorare, fără a prioritiza gândirea critică și capacitatea de utilizare a cunoștințelor;
- se ignoră „elefantul din cameră”: salarizarea, dar și celelalte așa-zis reforme din ultimii ani, în realitate aberații;
- problema proiectului legislativ relativ la introducerea uniformelor școlare, prilej cu care chiar s-a cerut un vot al sălii (în proporție covârșitoare în favoarea introducerii acestora) etc.
Desigur, întâlnirea a fost presărată de inevitabilele dispute ale oamenilor politici, care, la modul general și aproape fără excepție, și-au arătat susținerea pentru educație. Mai mult, problemele educației au fost punctate incisiv, cumva inedit într-un astfel de context, chiar și de factorii decidenți locali (în pofida faptului că deciziile curente sunt într-o anumită măsură antagonice cu astfel de poziționări).
Întâlnirea s-a finalizat prin sublinierea faptului că salariații și sindicatele din educație știu foarte bine ceea ce vor. Problema ar fi cu cei care creează legile, pe de o parte, cu cei care iau decizii întru aplicarea lor, pe de altă parte. Aici ar fi nevoie să se gândească foarte profund la ceea ce este de făcut întru binele educației, iar nu întru satisfacerea intereselor de partid, protejarea scaunului propriu sau salvgardarea obiectivelor bugetar-contabilicești.
Documente atașate:
- Incitare Conferința „Educația este putere”
- Mapa Conferinței „Educația este putere”
Ajuns la cea de a XIII-a ediție, Salonul Județean ProfArt, în cadrul manifestărilor dedicate zilei de 5 octombrie, Ziua Mondială a Educației, acestea derulate sub genericul „Săptămâna educației”, a fost lansat vineri, 9 octombrie 2026.
Beneficiind de sprijinul și implicarea domnului Robert Humel, curator al expoziției, ediția din acest an a Salonului a reunit, sub tema „InterSpații”, 34 de expozanți, salariați din educația hunedoreană, lucrările expuse acoperind o arie vastă de expresie artistică.
Lansarea Salonului a fost onorată și de o laudatio semnată de domnul Marin Florin Ilieș, director al Colegiului Național „Decebal” Deva, acesta concluzionând că prin această manifestare și prin tema aleasă „arta și educația își recunosc misiunea comună: aceea de a face lumea nu doar mai frumoasă, ci și mai profund umană”.
Expoziția va fi găzduită de Galeria Națională de Artă „Forma” până la finalul lunii octombrie 2026, în perioada 1 noiembrie 2026-31 august 2027 lucrările expuse urmând a putea fi admirate la sediul S.I.P. Județul Hunedoara.
Totodată, cu această ocazie a avut loc și lansarea volumului dedicat ediției 2025 a Salonului Județean „ProfArt”, sub tema „Peisaje mentale”, volum apărut în condiții grafice extraordinare prin grija Editurii Karina din Deva și care reunește lucrările celor 37 de expozanți ai acestei ediții.
Documente atașate:
Joi, 27 februarie, în sala „Spiru Haret” de la sediul I.S.J. Hunedoara, în organizarea acestei instituții, motivată de proiectele de planuri-cadru pentru liceu lansate în dezbatere publică la începutul lunii februarie (consultarea publică urmând a se încheia în 6 martie 2025), s-a derulat ceea ce s-a dorit a fi o... dezbatere.
Întrunirea, care a reunit, alături de organizatori, cadre didactice din toate unitățile de învățământ liceal din județul Hunedoara, s-a bucurat de prezența unor reprezentanți din partea Ministerului Educației și Cercetării (Mircea Bertea, consilier al ministrului educației), Centrului Național de Politici și Evaluare în Educație (Gabriel Vrânceanu, șeful serviciului Dezvoltare curriculum), mediului universitar (Anca Guță, Universitatea din Petroșani; Sorin Rațiu, Universitatea Politehnică Timișoara), elevilor și părinților, dar și din structurile organizatorice ale S.I.P. Județul Hunedoara (numărul total al participanților a depășit 200 de persoane).
Fără a se ieși din atmosfera în care s-au derulat inclusiv dezbaterile organizate de Ministerul Educației și Cercetării la nivel național (așa cum s-ar desprinde din feed-back-ul obținut de la participanții la aceste dezbateri), cea mai mare parte a celor trei ore și jumătate pe care s-au întins „discuțiile” a fost ocupată în primul rând cu prezentarea proiectelor de planuri-cadru, presărate acestea cu mulțumiri și aprecieri relative la diferiții factori interesați (este drept, cu o oarecare ignorare a cadrelor didactice din învățământul preuniversitar, lucru nu într-atât de surprinzător având în vedere și minima cooptare a acestora în procesul de elaborare a acestor proiecte).
Ideea majoră a acestei prime părți deosebit de extinse a „dezbaterii” a fost aceea că „avem nevoie de planuri-cadru noi”, chiar dacă argumentele în favoarea unei astfel de necesități stringente sunt cam absente și nimeni nu a realizat o cercetare serioasă a rezultatelor implementării unor planuri-cadru noi în învățământul gimnazial, „reformarea” învățământului liceal fiind gândită, cel puțin declarativ, în continuarea acestora.
Desigur, nu au lipsit în această primă parte nici celelalte idei amintite și reamintite în permanență din momentul lansării acestei consultări publice:
1. Aprecierile față echipa care a elaborat noile planuri-cadru...
Abandonând „festivismul”, rezultatele procesului de elaborare, prin prisma duratei și a „noutăților” aduse, sunt greu de justificat într-o notă pozitivă, modificările, având în minte și „promisiunile” de revenire asupra unor aspecte, fiind relativ modeste (oarecum simplificator, s-ar putea spune că au fost eliminate anumite discipline sau redus numărul de ore pentru a face loc unei decizii la nivelul elevului și a școlii).
2. Elevii sunt actorii principali ai acestei reforme...
Fără să ne ascundem după deget, ar fi de subliniat totuși că educația este realizată de cadrele didactice, iar elevii sunt beneficiarii acesteia, succesul sau insuccesul oricărei „reforme” educaționale (ne menținem ghilimelele, nefiind încă oferite contraargumente consistente împotriva afirmației că toate reformele educaționale postrevoluționare au eșuat în cele din urmă) depinzând într-o mare măsură de implicarea acestora.
3. Schimbare fără precedent în sistemul de educație din România...
O privire retrospectivă asupra evoluțiilor postrevoluționare din educația românească va arăta foarte repede că aproape niciuna dintre ideile proiectelor de planuri-cadru nu este nouă, „curajul” frecvent amintit fiind unul greu de dovedit, mai ales dacă avem în minte măsurile implementate prin „reforma Marga”. Acestea, mult mai consistent elaborate, au și funcționat timp de un an școlar, după care întregul proces a fost progresiv abandonat, în primul rând pe considerente... financiare.
4. Nu se mai dorește prorogarea unor prevederi legale...
Aceasta ar fi o dorință cel puțin salutară, dacă nu am vedea aici o doză consistentă de... ipocrizie, în condițiile în care o mare parte a legii învățământului preuniversitar adoptată în 2023 este prorogată, cu precădere chiar acele măsuri care ar avea darul să motiveze cadrele didactice în înhămarea la o căruță plasată adesea înaintea boilor (din motivații evident financiare).
5. O reașezare a educației pe autonomie și flexibilitate...
Ideea, care ar merita din plin sprijinul factorilor implicați, apreciem că are șanse deosebit de mici de concretizare, istoria ultimelor decenii arătând fără drept de apel că în absența unei finanțări adecvate a educației, orice idee, indiferent cât de bună, nu reușește să genereze rezultate pozitive (desigur, există câteva excepții, notabilă fiind aceea a susținerii examenelor naționale). Astfel, poate fi deosebit de frumos să vorbim despre un învățământ realizat, pe partea de decizie a elevului, pe grupe, cu opționale atractive, dar aproape imposibil de implementat în orizontul frazei-poruncă „cu încadrarea în bugetul alocat” (cea căreia nu i-a rezistat și nu îi rezistă mai nicio prevedere legală)...
Și am putea continua, dar credem că este suficient de clar spiritul în care s-a derulat prima parte a „dezbaterii”, mult prea „consistentă” în opinia noastră (semnalăm totuși că întinderea sa a fost redusă în raport cu intenția inițială, renunțându-se la unele prezentări).
Iar cu siguranță nu am uitat de studiul realizat (C.J.R.A.E. Hunedoara) cu privire la percepțiile și așteptările elevilor în ceea ce privește proiectele planurilor-cadru, dar, scuzată să ne fie percepția, apreciem că își găseau mai puțin locul în acest context statistici relative la ceea ce se dorește a fi introdus sau scos din acestea.
În dezbaterea propriu-zisă (după aprecierea noastră, cel mult o treime din durata pe care s-a derulat întâlnirea), cum probabil era de așteptat, s-a insistat pe argumentarea prezenței anumitor discipline/ore și anumite reașezări a acestora, cu precădere în învățământul tehnologic, fiind totuși subliniate și anumite „amenințări” (amintite acestea în parte în rândurile de mai sus) care ar putea submina „succesul” implementării.
În încheiere, nu vom nega aportul potențial pozitiv al unor astfel de întâlniri (cel puțin în măsura în care ele au un conținut adecvat titulaturii sub care sunt puse, lucru greu de observat însă până în prezent), deși impresia generală în raport cu întregul proces al adoptării noilor planuri-cadru este aceea că s-a stabilit o țintă unică, dar în lipsa unei gândiri a întregului context educațional. Iar aici avem în minte în primul rând contextul financiar, adevăratul hop al oricărei reforme în educația românească, dar nu numai, calitatea programelor (elaborate și acestea de comisii mai mult sau mai puțin misterioase), a manualelor (rigidizate prin politicile duse în anumite tipare, dar și „subțiate” pe considerente financiare – în măsura în care nu confundăm programa cu manualul, sunt totuși lucruri diferite a „enumera” conținuturi în două pagini sau a trata o problemă în opt pagini), „modelizarea” strictă a examenelor naționale, dificultățile cu care se realizează practica școlară în învățământul tehnologic, lipsa resurselor educaționale („dotarea” este doar primul pas, insuficient însă în raport cu concretizarea actului educațional) etc. fiind doar câteva dintre problemele care își cer o rezolvare.
Dar cine știe, poate că ultimele dezbateri programate (4 martie la Timișoara și 6 martie dezbatere on-line, la care ar fi de adăugat cea organizată de F.S.E. „Spiru Haret” la București în data de 5 martie) vor reuși să fie într-o mai mare măsură ceea ce se doresc a fi.
DOCUMENTE ATAȘATE
Prezentarea planurilor cadru – liceu – filiera teoretică
Prezentarea planurilor cadru – liceu – filiera vocațională
Prezentarea planurilor cadru – liceu – filiera tehnologică
Studiu CJRAE
|
Numărul
curent |
Titlul
documentului |
Dimensiune
(octeți) |
Extensia
documentului |
Data
atașării |
| 1 | Prezentarea planurilor cadru - liceu - filiera teoretică | 1.586.612 | APPLICATION/PDF | 2025-03-04 09:34:36 |
| 2 | Prezentarea planurilor cadru - liceu - filiera vocațională | 2.394.452 | APPLICATION/PDF | 2025-03-04 09:35:52 |
| 3 | Prezentarea planurilor cadru - liceu - filiera tehnologică | 1.695.126 | APPLICATION/PDF | 2025-03-04 09:37:07 |
| 4 | Studiu CJRAE | 370.363 | APPLICATION/PDF | 2025-03-04 09:37:50 |