Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a implementat împreună cu societatea emitentă, Pluxee, o procedură privind înlocuirea cardurilor pierdute, furate, nefuncționale sau emise cu date incorecte.
Conform procedurii, angajații din școli care au pierdut sau nu mai pot folosi cardurile de primă de carieră și de carieră profesională din diverse motive, pot primi unele noi. Aceștia trebuie să contacteze compania prin telefon sau email.
„Reprezentanții emitentului cardului Pluxee vor prelua solicitările, vor prelucra informațiile și ulterior se va plasa comanda pentru înlocuirea suporturilor electronice.
Pentru a se emite carduri noi, beneficiarii O.U.G. nr. 58/2023 privind unele măsuri pentru acordarea unei prime de carieră didactică pentru personalul didactic și didactic auxiliar, precum și unei prime de carieră profesională pentru personalul administrativ din învățământul de stat pot contacta Pluxee:
• număr de telefon: 021 207 27 27;
• adresă de email: socialplus.ro@pluxeegroup.com.”
Documente atașate
Adresa Pluxee către Ministerul Educației și Cercetării
Ca urmare a sesizărilor primite din partea organizațiilor afiliate, cu adresa Federației Sindicatelor din Educație „SPIRU HARET” nr. 368/01.04.2025, am solicitat Ministerului Educației și Cercetării un punct de vedere privind frecvența depunerii certificatului de cazier judiciar și a certificatului/adeverinței de integritate comportamentală de către personalul didactic, în conformitate cu prevederile Metodologiilor-cadru privind mobilitatea personalului didactic de predare din învățământul preuniversitar în anul școlar 2025-2026, pentru verificarea îndeplinirii condițiilor de la art. 168 alin. (7) din Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările și completările ulterioare
Prin adresa nr. 26504/09.04.2025, Ministerul Educației și Cercetării – Direcția Generală Management, Carieră Didactică și Rețea Școlară în Învățământul Preuniversitar ne-a comunicat că „Prezentarea certificatului de cazier judiciar și a certificatului/adeverinței de integritate comportamentală (...) este reglementată de metodologiile-cadru privind mobilitatea (...), respectiv în perioadele prevăzute în Calendarul mobilității personalului didactic de predare pentru:
- încadrarea personalului didactic de predare la nivelul unităților de învățământ;
- modificarea duratei contractului individual de muncă din durată determinată de un an în contract individual de muncă pe durata de viabilitate a postului/catedrei, conform prevederilor art. 180 din Legea nr. 198/2023 (...);
- înscrierea/validarea înscrierii la concursul național de ocupare a posturilor didactice/catedrelor vacante/rezervate din învățământul preuniversitar;
- înscrierea la concursul județean, respectiv testarea organizată la nivel județean pentru ocuparea posturilor didactice/catedrelor vacante/rezervate;
- înregistrarea cererilor privind repartizarea candidaților pe perioadă determinată în baza rezultatelor obținute la concursurile naționale, sesiunile anterioare (maximum 6 sesiuni anterioare);
- înregistrarea cererilor privind angajarea în regim de plata cu ora a personalului didactic asociat și pensionat;
- în perioadele de înscriere la orice etapă a mobilității personalului didactic de predare care presupun încheierea unui contract individual de muncă pe perioadă determinată/nedeterminată la nivelul unei unități de învățământ.”
Adresa M.E.C. confirmă punctul de vedere exprimat de reprezentanții F.S.E. „SPIRU HARET” pe această problemă: obligarea personalului didactic de predare titular de a depune certificatul de cazier judiciar și certificatul/adeverința de integritate comportamentală la fiecare 6 luni – pe motiv că cele anterioare și-au pierdut valabilitatea – este lipsită de fundament.
Faptul că respectivele certificate au valabilitate de 6 luni nu înseamnă că trebuie depuse de 2 ori pe an, ci că, atunci când sunt depuse (în situațiile și perioadele stabilite de metodologia-cadru și calendarul mobilității personalului didactic), acestea trebuie să fie valabile (să fie în interiorul termenului de 6 luni de la eliberare).
Marți, 8 aprilie a.c., a avut loc ședința de lucru a Consiliului de Administrație al Inspectoratului Școlar Județean Hunedoara.
Pe ordinea de zi au fost înscrise următoarele probleme:
I. Solicitări de la unități de învățământ
II. Diverse
În cadrul ședinței au fost luate următoarele hotărâri:
I. Se aprobă solicitările unităților de învățământ, conform Anexei 1.
II. Diverse:
1. Se prezintă Procedura operațională referitoare la fișele posturilor din cadrul I.S.J. Hunedoara. Se amână până la ședința viitoare pentru verificare.
2. Se aprobă reînmatricularea unui elev la Școala Gimnazială ”Dr. Aurel Vlad” Orăștie.
3. Se respinge transferul unui elev de la școala profesională, clasa a IX-a, la Liceul de Arte ”Sigismund Toduță” Deva, începând cu anul școlar 2025/2026, deoarece nu permite legislația transferul elevilor de la școala profesională la liceu.
4. Se aprobă lista excepții plata cu ora, cadre didactice, luna martie 2025, conform Anexei 2.
5. Se aprobă rapoartele de doctorat ale inspectorilor școlari și directori unități de învățământ, luna martie 2025.
6. Se respinge închirierea unei garsoniere din sediul I.S.J. Hunedoara.
Anexele la care se face referire în articol sunt postate la rubrica ISJ HUNEDOARA - CONSILIUL DE ADMINISTRAȚIE
Joi, 27 februarie, în sala „Spiru Haret” de la sediul I.S.J. Hunedoara, în organizarea acestei instituții, motivată de proiectele de planuri-cadru pentru liceu lansate în dezbatere publică la începutul lunii februarie (consultarea publică urmând a se încheia în 6 martie 2025), s-a derulat ceea ce s-a dorit a fi o... dezbatere.
Întrunirea, care a reunit, alături de organizatori, cadre didactice din toate unitățile de învățământ liceal din județul Hunedoara, s-a bucurat de prezența unor reprezentanți din partea Ministerului Educației și Cercetării (Mircea Bertea, consilier al ministrului educației), Centrului Național de Politici și Evaluare în Educație (Gabriel Vrânceanu, șeful serviciului Dezvoltare curriculum), mediului universitar (Anca Guță, Universitatea din Petroșani; Sorin Rațiu, Universitatea Politehnică Timișoara), elevilor și părinților, dar și din structurile organizatorice ale S.I.P. Județul Hunedoara (numărul total al participanților a depășit 200 de persoane).
Fără a se ieși din atmosfera în care s-au derulat inclusiv dezbaterile organizate de Ministerul Educației și Cercetării la nivel național (așa cum s-ar desprinde din feed-back-ul obținut de la participanții la aceste dezbateri), cea mai mare parte a celor trei ore și jumătate pe care s-au întins „discuțiile” a fost ocupată în primul rând cu prezentarea proiectelor de planuri-cadru, presărate acestea cu mulțumiri și aprecieri relative la diferiții factori interesați (este drept, cu o oarecare ignorare a cadrelor didactice din învățământul preuniversitar, lucru nu într-atât de surprinzător având în vedere și minima cooptare a acestora în procesul de elaborare a acestor proiecte).
Ideea majoră a acestei prime părți deosebit de extinse a „dezbaterii” a fost aceea că „avem nevoie de planuri-cadru noi”, chiar dacă argumentele în favoarea unei astfel de necesități stringente sunt cam absente și nimeni nu a realizat o cercetare serioasă a rezultatelor implementării unor planuri-cadru noi în învățământul gimnazial, „reformarea” învățământului liceal fiind gândită, cel puțin declarativ, în continuarea acestora.
Desigur, nu au lipsit în această primă parte nici celelalte idei amintite și reamintite în permanență din momentul lansării acestei consultări publice:
1. Aprecierile față echipa care a elaborat noile planuri-cadru...
Abandonând „festivismul”, rezultatele procesului de elaborare, prin prisma duratei și a „noutăților” aduse, sunt greu de justificat într-o notă pozitivă, modificările, având în minte și „promisiunile” de revenire asupra unor aspecte, fiind relativ modeste (oarecum simplificator, s-ar putea spune că au fost eliminate anumite discipline sau redus numărul de ore pentru a face loc unei decizii la nivelul elevului și a școlii).
2. Elevii sunt actorii principali ai acestei reforme...
Fără să ne ascundem după deget, ar fi de subliniat totuși că educația este realizată de cadrele didactice, iar elevii sunt beneficiarii acesteia, succesul sau insuccesul oricărei „reforme” educaționale (ne menținem ghilimelele, nefiind încă oferite contraargumente consistente împotriva afirmației că toate reformele educaționale postrevoluționare au eșuat în cele din urmă) depinzând într-o mare măsură de implicarea acestora.
3. Schimbare fără precedent în sistemul de educație din România...
O privire retrospectivă asupra evoluțiilor postrevoluționare din educația românească va arăta foarte repede că aproape niciuna dintre ideile proiectelor de planuri-cadru nu este nouă, „curajul” frecvent amintit fiind unul greu de dovedit, mai ales dacă avem în minte măsurile implementate prin „reforma Marga”. Acestea, mult mai consistent elaborate, au și funcționat timp de un an școlar, după care întregul proces a fost progresiv abandonat, în primul rând pe considerente... financiare.
4. Nu se mai dorește prorogarea unor prevederi legale...
Aceasta ar fi o dorință cel puțin salutară, dacă nu am vedea aici o doză consistentă de... ipocrizie, în condițiile în care o mare parte a legii învățământului preuniversitar adoptată în 2023 este prorogată, cu precădere chiar acele măsuri care ar avea darul să motiveze cadrele didactice în înhămarea la o căruță plasată adesea înaintea boilor (din motivații evident financiare).
5. O reașezare a educației pe autonomie și flexibilitate...
Ideea, care ar merita din plin sprijinul factorilor implicați, apreciem că are șanse deosebit de mici de concretizare, istoria ultimelor decenii arătând fără drept de apel că în absența unei finanțări adecvate a educației, orice idee, indiferent cât de bună, nu reușește să genereze rezultate pozitive (desigur, există câteva excepții, notabilă fiind aceea a susținerii examenelor naționale). Astfel, poate fi deosebit de frumos să vorbim despre un învățământ realizat, pe partea de decizie a elevului, pe grupe, cu opționale atractive, dar aproape imposibil de implementat în orizontul frazei-poruncă „cu încadrarea în bugetul alocat” (cea căreia nu i-a rezistat și nu îi rezistă mai nicio prevedere legală)...
Și am putea continua, dar credem că este suficient de clar spiritul în care s-a derulat prima parte a „dezbaterii”, mult prea „consistentă” în opinia noastră (semnalăm totuși că întinderea sa a fost redusă în raport cu intenția inițială, renunțându-se la unele prezentări).
Iar cu siguranță nu am uitat de studiul realizat (C.J.R.A.E. Hunedoara) cu privire la percepțiile și așteptările elevilor în ceea ce privește proiectele planurilor-cadru, dar, scuzată să ne fie percepția, apreciem că își găseau mai puțin locul în acest context statistici relative la ceea ce se dorește a fi introdus sau scos din acestea.
În dezbaterea propriu-zisă (după aprecierea noastră, cel mult o treime din durata pe care s-a derulat întâlnirea), cum probabil era de așteptat, s-a insistat pe argumentarea prezenței anumitor discipline/ore și anumite reașezări a acestora, cu precădere în învățământul tehnologic, fiind totuși subliniate și anumite „amenințări” (amintite acestea în parte în rândurile de mai sus) care ar putea submina „succesul” implementării.
În încheiere, nu vom nega aportul potențial pozitiv al unor astfel de întâlniri (cel puțin în măsura în care ele au un conținut adecvat titulaturii sub care sunt puse, lucru greu de observat însă până în prezent), deși impresia generală în raport cu întregul proces al adoptării noilor planuri-cadru este aceea că s-a stabilit o țintă unică, dar în lipsa unei gândiri a întregului context educațional. Iar aici avem în minte în primul rând contextul financiar, adevăratul hop al oricărei reforme în educația românească, dar nu numai, calitatea programelor (elaborate și acestea de comisii mai mult sau mai puțin misterioase), a manualelor (rigidizate prin politicile duse în anumite tipare, dar și „subțiate” pe considerente financiare – în măsura în care nu confundăm programa cu manualul, sunt totuși lucruri diferite a „enumera” conținuturi în două pagini sau a trata o problemă în opt pagini), „modelizarea” strictă a examenelor naționale, dificultățile cu care se realizează practica școlară în învățământul tehnologic, lipsa resurselor educaționale („dotarea” este doar primul pas, insuficient însă în raport cu concretizarea actului educațional) etc. fiind doar câteva dintre problemele care își cer o rezolvare.
Dar cine știe, poate că ultimele dezbateri programate (4 martie la Timișoara și 6 martie dezbatere on-line, la care ar fi de adăugat cea organizată de F.S.E. „Spiru Haret” la București în data de 5 martie) vor reuși să fie într-o mai mare măsură ceea ce se doresc a fi.
DOCUMENTE ATAȘATE
Prezentarea planurilor cadru – liceu – filiera teoretică
Prezentarea planurilor cadru – liceu – filiera vocațională
Prezentarea planurilor cadru – liceu – filiera tehnologică
Studiu CJRAE
Numărul
curent |
Titlul
documentului |
Dimensiune
(octeți) |
Extensia
documentului |
Data
atașării |
1 | Prezentarea planurilor cadru - liceu - filiera teoretică | 1.586.612 | APPLICATION/PDF | 2025-03-04 09:34:36 |
2 | Prezentarea planurilor cadru - liceu - filiera vocațională | 2.394.452 | APPLICATION/PDF | 2025-03-04 09:35:52 |
3 | Prezentarea planurilor cadru - liceu - filiera tehnologică | 1.695.126 | APPLICATION/PDF | 2025-03-04 09:37:07 |
4 | Studiu CJRAE | 370.363 | APPLICATION/PDF | 2025-03-04 09:37:50 |