La solicitarea F.S.E. „Spiru Haret”, Ministerul Finanțelor, prin A.N.A.F., a oferit precizări privind aplicarea concretă a prevederii potrivit căreia salariații au dreptul „de deducere a contravalorii abonamentelor suportate de angajați, în limita echivalentului în lei a 100 de euro anual”, deducere care se face „la locul unde se află funcția de bază” (deducere instituită de art. 78 alin. (2) lit. a) pct. V din Codul fiscal, raportat la art. 35 alin. (2) din C.C.M.U.N.S.N.C.I.P.).
Astfel, în răspunsul primit se precizează:
- prevederile referitoare la facilitățile acordate nu conțin restricții cu privire la documentele necesare în vederea acordării facilităților fiscale;
- prevederile referitoare la facilitățile acordate nu conțin restricții cu privire la desfășurarea efectivă a activității furnizorilor care acordă abonamente, ci numai în ceea ce privește încadrarea activității (obligatoriu codurile CAEN 9311, 9312 sau 9313) - în categoria furnizorilor nu pot fi incluși și intermediarii (de exemplu, o platformă);
- angajatorul poate solicita angajaților orice document relevant pentru a justifica facilitățile fiscale acordate acestora;
- acordarea facilității fiscale este condiționată de suportarea abonamentelor de către angajat, nu de către o altă persoană;
- acordarea facilității se face la locul unde se află funcția de bază, în cazul în care activitatea se desfășoară la mai mulți angajatori, salariatul trebuind să depună o declarație pe proprie răspundere pentru alegerea funcției de bază (se depune doar la angajatorul unde se declară funcția de bază, neexistând un formular tipizat în acest sens).
Ținând seama de aceste lămuriri și neexistând niciun impediment legal în acordarea acestui drept, îndemnăm pe toți potențialii beneficiari care întrunesc condițiile precizate să realizeze, în scris, demersurile necesare pentru a putea beneficia de deducerea fiscală.
DOCUMENTE ATAȘATE
Adresa F.S.E. „Spiru Haret”
Răspuns M.F.-A.N.A.F.
Prin Ordinul nr. 3463 din 4 martie 2025, emis de ministrul educației și cercetării, a fost stabilită structura anului școlar 2025-2026.
Astfel, anul școlar 2025-2026 începe la data de 1 septembrie 2025, se încheie la data de 31 august 2026 și are o durată de 36 de săptămâni de cursuri. Excepții: clasele a VIII-a (35 săptămâni), clasele din învățământul liceal-filiera tehnologică (37 săptămâni), clasele a XII-a zi, a XIII-a seral și frecvență redusă (34 săptămâni).
Cursurile anului școlar 2025-2026 încep la data de 8 septembrie 2025.
Anul școlar 2025-2026 se structurează, pe intervale de cursuri și intervale de vacanță, astfel:
a) intervale de cursuri:
- de luni, 8 septembrie 2025, până vineri, 24 octombrie 2025;
- de luni, 3 noiembrie 2025, până vineri, 19 decembrie 2025;
- de joi, 8 ianuarie 2026, până vineri, 6 februarie 2026, respectiv vineri, 13 februarie 2026, sau vineri, 20 februarie
2026, după caz, la decizia inspectoratelor școlare județene/al municipiului București, în urma consultărilor cu beneficiarii
primari ai educației, cu părinții/reprezentanții legali ai acestora și cu cadrele didactice, realizate la nivelul unităților de
învățământ;
- de luni, 16 februarie 2026, respectiv luni, 23 februarie 2026, sau luni, 2 martie 2026, la decizia inspectoratelor
școlare județene/al municipiului București, după caz, până vineri, 3 aprilie 2026;
- de miercuri, 15 aprilie 2026, până vineri, 19 iunie 2026;
b) intervale de vacanță:
- de sâmbătă, 25 octombrie 2025, până duminică, 2 noiembrie 2025;
- de sâmbătă, 20 decembrie, 2025 până miercuri, 7 ianuarie 2026;
- o săptămână, la decizia inspectoratelor școlare județene/al municipiului București, în perioada 9 februarie-1 martie
2026;
- de sâmbătă, 4 aprilie 2026, până marți, 14 aprilie 2026;
- de sâmbătă, 20 iunie 2026, până duminică, 6 septembrie 2026.
Programul național "Școala altfel" și Programul "Săptămâna verde" se desfășoară în perioada 8 septembrie 2025-
3 aprilie 2026, în intervale de câte 5 zile consecutive lucrătoare, a căror planificare se află la decizia unității de
învățământ. Derularea celor două programe se planifică în intervale de cursuri diferite.
Alte detalii la rubrica:
JURIDIC – LEGISLAȚIE – ORGANIZAREA SITEMULUI EDUCAȚIONAL – STRUCTURA ANULUI ȘCOLAR
link direct:
https://nou.siphd.ro/?a=2432&q=2&r=20
Luni, 31 martie a.c., a avut loc ședința de lucru a Consiliului de Administrație al Inspectoratului Școlar Județean Hunedoara.
Pe ordinea de zi au fost înscrise următoarele probleme:
I. Solicitări de la unități de învățământ
II. Diverse
În cadrul ședinței au fost luate următoarele hotărâri:
I. Se aprobă solicitările unităților de învățământ, conform Anexei 1.
II. Diverse:
1. Se prezintă, informativ, lista inspectorilor școlari (6) care vor participa la mobilitatea din Skopje, Macedonia de Nord, în perioada 01 - 11.04.2025.
2. Se prezintă lista inspectorilor școlari (2) care vor participa la mobilitatea din Grecia.
3. Referitor la solicitarea de reînmatriculare a unui elev, se transmite spre soluționare unității de învățământ.
Anexa la care se face referire în articol este postată la rubrica ISJ HUNEDOARA - CONSILIUL DE ADMINISTRAȚIE.
Motivația articolului de față, pe care nu ne-am fi dorit să-l scriem, privește un curent de opinie care, în pofida succesului mișcărilor sindicale de anul trecut, oricât de paradoxal pare acest lucru, iese tot mai mult la iveală. Principalele idei vehiculate țin de comparația salarizării din educație cu cea existentă în alte domenii, cele mai frecvent aduse în discuție fiind sănătatea (cu precădere de colegi profesori) și justiția (cu precădere de colegi din rândul personalului didactic auxiliar, în special ocupanți ai unor posturi care au legătură cu informatica), deși nu ar fi de ignorat nici „reproșurile” care compară între ele categoriile de personal din educație.
Fără să aducem în discuție o anumită „prestanță” pe care profesia, pe de o parte, domeniul pe de altă parte, le pretind din partea noastră (dar la care se renunță adesea foarte ușor, cu precădere pe rețelele sociale), fără să luăm în calcul numărul de salariați (în sănătate și asistență socială mai mare ca în educație cu aproximativ 100.000, deși din numărul total doar aproximativ 70.000 dintre aceștia sunt medici; în justiție aproximativ 20.000 salariați, din care aproximativ 7.000 de judecători și procurori, respectiv aproximativ 700 de specialiști în informatică), dar și fără să luăm în calcul sporurile și drepturile specifice fiecărui domeniu (deși aici ar fi marea problemă a sistemului de salarizare din România, dar fără să existe posibilitatea comparării condițiilor specifice de muncă), vom aduce în discuție câteva exemple (încercarea fiind de a compara poziții relativ asemănătoare, dar fiind totodată conștienți că sunt numeroase alte condiții care induc anumite diferențe).
Astfel, bazându-ne pe Legea nr. 153/2017 a salarizării personalului plătit din fonduri publice, indemnizația de încadrare a unui judecător cu grad de judecătorie și vechime de peste 20 de ani (nivelul maxim pe acest grad) este de 17.250 (coeficient 6.90), salariul de bază al unui medic specialist este de aproximativ 12.300 lei la gradația 5, iar un cadru didactic cu studii superioare, gradul I, gradația 5 va atinge în acest an un salariu de bază de 10.410 lei, urmând ca nivelul maxim potrivit negocierilor de anul trecut să fie de 12.300 lei (în anul 2024 se primește 50% din diferența dintre salariile de bază din decembrie 2023 și nivelul de salarizare negociat).
Oprindu-ne și asupra altor categorii de personal din cadrul fiecărui sistem, am aduce în discuție poziția de specialist IT în cadrul instanțelor și parchetelor, gradul I, peste 20 de ani vechime, cu un salariu de bază, gradația 5, de aproximativ 8.900 lei, un informatician gradul IA, gradația 5, din sistemul educațional are un salariu de încadrare de 8.702 lei (cel mai mare salariu de bază din cadrul personalului didactic auxiliar, funcții de execuție), iar un asistent medical, servicii de urgență, cu studii superioare, gradația 5, are un salariu de bază de aproximativ 5.700 lei.
Ce putem constata, fiind evident că proporțiile se păstrează și în ceea ce privește celelalte funcții? Foarte repede, cel puțin două concluzii...
Faptul că diferențele de salarizare între personalul specialist (potrivit domeniului) și cel auxiliar (subliniind că în cazul justiției ar fi trebuit să luăm în calcul probabil funcția de grefier, dar salarizarea acestora este inferioară celei a informaticienilor) sunt evidente și normale, în sistemul educațional înregistrându-se cea mai mică dintre acestea.
Faptul că salarizarea din sistemul educațional este la nivel particular comparabilă cu salarizarea din sănătate (la nivel general, salarizarea medie din educație depășește net salarizarea din sănătate, ponderea personalului specialist fiind mult mai mare), nefiind realistă, oricât de cinic ar suna o astfel de afirmație, o comparație cu sistemul juridic (după cum ține de utopic și aspirația la o egalizare a salarizării între personalul de specialitate și cel auxiliar sau între cel auxiliar și cel administrativ).
Dincolo de acestea rămân desigur situațiile particulare, aspirațiile personale și nivelul general al veniturilor din fiecare domeniu (motivate, după cum precizam, de condiții specifice) care, fiecare sau toate laolaltă, pot conduce la instalarea unei stări de nemulțumire. Dar parțiala justificare pe care am putea-o recunoaște nu întemeiază în niciun fel respingerea fără drept de apel și mai ales devalorizarea a ceea ce am reușit împreună.