Federația Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI) și Federația Sindicatelor din Educație „SPIRU HARET” (FSE „SPIRU HARET”) au finalizat referendumul privind neparticiparea la simulările examenelor naționale/grevă în perioada simulărilor examenelor naționale.
În urma consultării membrilor noștri, peste 73.000 de angajați (majoritatea cadre didactice) din învățământul preuniversitar (reprezentând peste 50% din totalul profesorilor, membri de sindicat ai celor două federații) și-au exprimat, prin semnătură, opțiunea de a nu participa la aceste simulări. De asemenea, peste 40.000 de semnatari (aproximativ 28% din totalul membrilor de sindicat, cadre didactice) au optat pentru grevă în perioada simulărilor.
Aceste cifre reflectă un nivel ridicat de nemulțumire în rândul angajaților din sistemul de învățământ.
Ca organizații sindicale, respectăm și susținem decizia fiecărui coleg în parte: atât opțiunea celor care au decis să tragă un semnal de alarmă prin neparticipare, cât și a colegilor care au ales să se implice în organizarea simulărilor. Unitatea noastră se bazează pe democrație, iar dreptul de a alege o formă de protest sau de a-și desfășura activitatea conform propriilor convingeri este garantat.
În unitățile de învățământ unde un număr mare de profesori au semnat pentru neparticipare la simulări, inspectoratele școlare recurg la practici abuzive pentru a „forța” organizarea acestora. Deciziile de a mări nejustificat numărul de elevi din sălile de examen sau de a reduce numărul membrilor din comisii încalcă flagrant procedura în vigoare.
Astfel de măsuri transformă aceste simulări într-un proces pur formal și lipsit de relevanță. Realitatea ne-a demonstrat că interesul elevilor pentru aceste simulări este extrem de scăzut, ele reprezentând un efort suplimentar pentru zeci de mii de profesori, care oricum sunt sufocați de activități străine actului educațional.
În concluzie, simulările la examenele naționale vor fi serios perturbate!
Ministerul Educației și Cercetării și Guvernul României trebuie să înțeleagă faptul că nemulțumirile în sistemul de învățământ sunt foarte mari, neparticiparea la simulările examenelor naționale fiind un ultim avertisment înaintea preconizatului protest de amploare care va avea loc la finalul anului școlar, atunci cînd vor fi și examenele naționale!
10 martie 2026
Federația Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI) și Federația Sindicatelor din Educație „SPIRU HARET” atrag atenția asupra unui fenomen extrem de grav și periculos care se desfășoară în aceste zile în unitățile de învățământ din România. Deși referendumul nostru a arătat o dorință clară de boicotare a simulărilor examenelor naționale, suntem asaltați de semnale că tot mai mulți colegi sunt forțați să semneze pentru participare.
S-a ajuns la presiuni și intimidări nemaiîntâlnite venite din partea conducerilor unităților de învățământ și a inspectoratelor școlare, mai mari decât la greva din 2023.
În loc să fie solidari cu colegii lor de cancelarie, unii directori și inspectori au ales să se transforme în instrumente de constrângere ale Ministerului Educației și Cercetării. Le transmitem un mesaj clar: deveniți complici la perpetuarea crizei din educație! Voi sunteți cei care ați ales să înăbușiți vocea disperării prin frică, forțând profesorii să presteze o muncă inutilă, neremunerată și ignorată de mulți elevi.
Înțelegem teama colegilor, dar vrem să le reamintim că singura noastră forță este solidaritatea. Prin fiecare pas înapoi pe care îl facem acum, validăm tacticile lor abuzive. Alegerea este în fiecare unitate: fie protestăm și luptăm pentru drepturilor noastre, fie cedăm presiunilor și rămânem resemnați și tăcuți.
Considerăm că nu putem lăsa aceste tactici de intimidare să ne distragă de la adevăratul dezastru. Prin măsurile anti-educație luate de Guvernul Bolojan prin Legea nr. 141/2025, am ajuns categoria socială cu cea mai dramatică scădere a puterii de cumpărare (între 15 și 20%). Printre măsurile luate amintim: creșterea normei didactice, supraaglomerarea efectivelor de beneficiari primari la clasă/grupă, comasarea unităților de învățământ, reducerea plafonului până la care se acordă indemnizația de hrană și voucherele de vacanță, precum și neplata sumelor provenite din hotărâri judecătorești.
A boicota aceste simulări este un act minim de demnitate, o formă de protest care nu ne afectează financiar, dar care trimite un semnal puternic. Este doar un test premergător protestelor masive de la finalul anului școlar.
Indiferent cât de mari vor fi presiunile și intimidările din partea celor care, vremelnic, ocupă funcții de conducere, vor fi multe unități de învățământ unde simulările la examenele naționale vor fi boicotate!
Luni, 9 martie a.c., a avut loc ședința de lucru a Consiliului de Administrație al Inspectoratului Școlar Județean Hunedoara.
Pe ordinea de zi au fost înscrise următoarele probleme:
I. Solicitări de la unități de învățământ
II. Diverse
În cadrul ședinței au fost discutate următoarele aspecte:
I. Se informează despre acțiunea unui cadru didactic de la Colegiul Național „Iancu de Hunedoara” Hunedoara referitor la procesul derulat cu contabilul șef al unității.
II. Diverse:
1. Se aprobă rapoartele de doctorat ale inspectorilor școlari pentru luna februarie 2026.
2. Se aprobă rapoartele de activitate ale directorilor de grădinițe și inspectorilor școlari fără obligație de catedră pentru luna februarie 2026.
3. Se acordă aviz PUG pentru orașul Simeria.
4. Se respinge contestația unui cadru didactic, se menține punctajul acordat inițial.
5. Se aprobă raportul privind plata drepturilor salariale, situația necesarului de fonduri pentru plata drepturilor/diferențelor salariale de acordat în conformitate cu hotărârile judecătorești, precum și plata hotărârilor judecătorești având ca obiect acordarea de daune sub forma dobânzii legale, conform anexă.
6. Președintele S.I.P. Județul Hunedoara informează despre nemulțumirile cadrelor didactice de la Liceul Tehnologic „Retezat” Uricani referitor la modul în care directorul conduce unitatea de învățământ. Se vor face demersuri pentru soluționarea conflictului.
Anexele la care se face referire în articol sunt postate la rubrica ISJ HUNEDOARA - CONSILIUL DE ADMINISTRAȚIE.
Motivația articolului de față, pe care nu ne-am fi dorit să-l scriem, privește un curent de opinie care, în pofida succesului mișcărilor sindicale de anul trecut, oricât de paradoxal pare acest lucru, iese tot mai mult la iveală. Principalele idei vehiculate țin de comparația salarizării din educație cu cea existentă în alte domenii, cele mai frecvent aduse în discuție fiind sănătatea (cu precădere de colegi profesori) și justiția (cu precădere de colegi din rândul personalului didactic auxiliar, în special ocupanți ai unor posturi care au legătură cu informatica), deși nu ar fi de ignorat nici „reproșurile” care compară între ele categoriile de personal din educație.
Fără să aducem în discuție o anumită „prestanță” pe care profesia, pe de o parte, domeniul pe de altă parte, le pretind din partea noastră (dar la care se renunță adesea foarte ușor, cu precădere pe rețelele sociale), fără să luăm în calcul numărul de salariați (în sănătate și asistență socială mai mare ca în educație cu aproximativ 100.000, deși din numărul total doar aproximativ 70.000 dintre aceștia sunt medici; în justiție aproximativ 20.000 salariați, din care aproximativ 7.000 de judecători și procurori, respectiv aproximativ 700 de specialiști în informatică), dar și fără să luăm în calcul sporurile și drepturile specifice fiecărui domeniu (deși aici ar fi marea problemă a sistemului de salarizare din România, dar fără să existe posibilitatea comparării condițiilor specifice de muncă), vom aduce în discuție câteva exemple (încercarea fiind de a compara poziții relativ asemănătoare, dar fiind totodată conștienți că sunt numeroase alte condiții care induc anumite diferențe).
Astfel, bazându-ne pe Legea nr. 153/2017 a salarizării personalului plătit din fonduri publice, indemnizația de încadrare a unui judecător cu grad de judecătorie și vechime de peste 20 de ani (nivelul maxim pe acest grad) este de 17.250 (coeficient 6.90), salariul de bază al unui medic specialist este de aproximativ 12.300 lei la gradația 5, iar un cadru didactic cu studii superioare, gradul I, gradația 5 va atinge în acest an un salariu de bază de 10.410 lei, urmând ca nivelul maxim potrivit negocierilor de anul trecut să fie de 12.300 lei (în anul 2024 se primește 50% din diferența dintre salariile de bază din decembrie 2023 și nivelul de salarizare negociat).
Oprindu-ne și asupra altor categorii de personal din cadrul fiecărui sistem, am aduce în discuție poziția de specialist IT în cadrul instanțelor și parchetelor, gradul I, peste 20 de ani vechime, cu un salariu de bază, gradația 5, de aproximativ 8.900 lei, un informatician gradul IA, gradația 5, din sistemul educațional are un salariu de încadrare de 8.702 lei (cel mai mare salariu de bază din cadrul personalului didactic auxiliar, funcții de execuție), iar un asistent medical, servicii de urgență, cu studii superioare, gradația 5, are un salariu de bază de aproximativ 5.700 lei.
Ce putem constata, fiind evident că proporțiile se păstrează și în ceea ce privește celelalte funcții? Foarte repede, cel puțin două concluzii...
Faptul că diferențele de salarizare între personalul specialist (potrivit domeniului) și cel auxiliar (subliniind că în cazul justiției ar fi trebuit să luăm în calcul probabil funcția de grefier, dar salarizarea acestora este inferioară celei a informaticienilor) sunt evidente și normale, în sistemul educațional înregistrându-se cea mai mică dintre acestea.
Faptul că salarizarea din sistemul educațional este la nivel particular comparabilă cu salarizarea din sănătate (la nivel general, salarizarea medie din educație depășește net salarizarea din sănătate, ponderea personalului specialist fiind mult mai mare), nefiind realistă, oricât de cinic ar suna o astfel de afirmație, o comparație cu sistemul juridic (după cum ține de utopic și aspirația la o egalizare a salarizării între personalul de specialitate și cel auxiliar sau între cel auxiliar și cel administrativ).
Dincolo de acestea rămân desigur situațiile particulare, aspirațiile personale și nivelul general al veniturilor din fiecare domeniu (motivate, după cum precizam, de condiții specifice) care, fiecare sau toate laolaltă, pot conduce la instalarea unei stări de nemulțumire. Dar parțiala justificare pe care am putea-o recunoaște nu întemeiază în niciun fel respingerea fără drept de apel și mai ales devalorizarea a ceea ce am reușit împreună.