Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a implementat împreună cu societatea emitentă, Pluxee, o procedură privind înlocuirea cardurilor pierdute, furate, nefuncționale sau emise cu date incorecte.
Conform procedurii, angajații din școli care au pierdut sau nu mai pot folosi cardurile de primă de carieră și de carieră profesională din diverse motive, pot primi unele noi. Aceștia trebuie să contacteze compania prin telefon sau email.
„Reprezentanții emitentului cardului Pluxee vor prelua solicitările, vor prelucra informațiile și ulterior se va plasa comanda pentru înlocuirea suporturilor electronice.
Pentru a se emite carduri noi, beneficiarii O.U.G. nr. 58/2023 privind unele măsuri pentru acordarea unei prime de carieră didactică pentru personalul didactic și didactic auxiliar, precum și unei prime de carieră profesională pentru personalul administrativ din învățământul de stat pot contacta Pluxee:
• număr de telefon: 021 207 27 27;
• adresă de email: socialplus.ro@pluxeegroup.com.”
Documente atașate
Adresa Pluxee către Ministerul Educației și Cercetării
Ca urmare a sesizărilor primite din partea organizațiilor afiliate, cu adresa Federației Sindicatelor din Educație „SPIRU HARET” nr. 368/01.04.2025, am solicitat Ministerului Educației și Cercetării un punct de vedere privind frecvența depunerii certificatului de cazier judiciar și a certificatului/adeverinței de integritate comportamentală de către personalul didactic, în conformitate cu prevederile Metodologiilor-cadru privind mobilitatea personalului didactic de predare din învățământul preuniversitar în anul școlar 2025-2026, pentru verificarea îndeplinirii condițiilor de la art. 168 alin. (7) din Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările și completările ulterioare
Prin adresa nr. 26504/09.04.2025, Ministerul Educației și Cercetării – Direcția Generală Management, Carieră Didactică și Rețea Școlară în Învățământul Preuniversitar ne-a comunicat că „Prezentarea certificatului de cazier judiciar și a certificatului/adeverinței de integritate comportamentală (...) este reglementată de metodologiile-cadru privind mobilitatea (...), respectiv în perioadele prevăzute în Calendarul mobilității personalului didactic de predare pentru:
- încadrarea personalului didactic de predare la nivelul unităților de învățământ;
- modificarea duratei contractului individual de muncă din durată determinată de un an în contract individual de muncă pe durata de viabilitate a postului/catedrei, conform prevederilor art. 180 din Legea nr. 198/2023 (...);
- înscrierea/validarea înscrierii la concursul național de ocupare a posturilor didactice/catedrelor vacante/rezervate din învățământul preuniversitar;
- înscrierea la concursul județean, respectiv testarea organizată la nivel județean pentru ocuparea posturilor didactice/catedrelor vacante/rezervate;
- înregistrarea cererilor privind repartizarea candidaților pe perioadă determinată în baza rezultatelor obținute la concursurile naționale, sesiunile anterioare (maximum 6 sesiuni anterioare);
- înregistrarea cererilor privind angajarea în regim de plata cu ora a personalului didactic asociat și pensionat;
- în perioadele de înscriere la orice etapă a mobilității personalului didactic de predare care presupun încheierea unui contract individual de muncă pe perioadă determinată/nedeterminată la nivelul unei unități de învățământ.”
Adresa M.E.C. confirmă punctul de vedere exprimat de reprezentanții F.S.E. „SPIRU HARET” pe această problemă: obligarea personalului didactic de predare titular de a depune certificatul de cazier judiciar și certificatul/adeverința de integritate comportamentală la fiecare 6 luni – pe motiv că cele anterioare și-au pierdut valabilitatea – este lipsită de fundament.
Faptul că respectivele certificate au valabilitate de 6 luni nu înseamnă că trebuie depuse de 2 ori pe an, ci că, atunci când sunt depuse (în situațiile și perioadele stabilite de metodologia-cadru și calendarul mobilității personalului didactic), acestea trebuie să fie valabile (să fie în interiorul termenului de 6 luni de la eliberare).
Marți, 8 aprilie a.c., a avut loc ședința de lucru a Consiliului de Administrație al Inspectoratului Școlar Județean Hunedoara.
Pe ordinea de zi au fost înscrise următoarele probleme:
I. Solicitări de la unități de învățământ
II. Diverse
În cadrul ședinței au fost luate următoarele hotărâri:
I. Se aprobă solicitările unităților de învățământ, conform Anexei 1.
II. Diverse:
1. Se prezintă Procedura operațională referitoare la fișele posturilor din cadrul I.S.J. Hunedoara. Se amână până la ședința viitoare pentru verificare.
2. Se aprobă reînmatricularea unui elev la Școala Gimnazială ”Dr. Aurel Vlad” Orăștie.
3. Se respinge transferul unui elev de la școala profesională, clasa a IX-a, la Liceul de Arte ”Sigismund Toduță” Deva, începând cu anul școlar 2025/2026, deoarece nu permite legislația transferul elevilor de la școala profesională la liceu.
4. Se aprobă lista excepții plata cu ora, cadre didactice, luna martie 2025, conform Anexei 2.
5. Se aprobă rapoartele de doctorat ale inspectorilor școlari și directori unități de învățământ, luna martie 2025.
6. Se respinge închirierea unei garsoniere din sediul I.S.J. Hunedoara.
Anexele la care se face referire în articol sunt postate la rubrica ISJ HUNEDOARA - CONSILIUL DE ADMINISTRAȚIE
Motivația articolului de față, pe care nu ne-am fi dorit să-l scriem, privește un curent de opinie care, în pofida succesului mișcărilor sindicale de anul trecut, oricât de paradoxal pare acest lucru, iese tot mai mult la iveală. Principalele idei vehiculate țin de comparația salarizării din educație cu cea existentă în alte domenii, cele mai frecvent aduse în discuție fiind sănătatea (cu precădere de colegi profesori) și justiția (cu precădere de colegi din rândul personalului didactic auxiliar, în special ocupanți ai unor posturi care au legătură cu informatica), deși nu ar fi de ignorat nici „reproșurile” care compară între ele categoriile de personal din educație.
Fără să aducem în discuție o anumită „prestanță” pe care profesia, pe de o parte, domeniul pe de altă parte, le pretind din partea noastră (dar la care se renunță adesea foarte ușor, cu precădere pe rețelele sociale), fără să luăm în calcul numărul de salariați (în sănătate și asistență socială mai mare ca în educație cu aproximativ 100.000, deși din numărul total doar aproximativ 70.000 dintre aceștia sunt medici; în justiție aproximativ 20.000 salariați, din care aproximativ 7.000 de judecători și procurori, respectiv aproximativ 700 de specialiști în informatică), dar și fără să luăm în calcul sporurile și drepturile specifice fiecărui domeniu (deși aici ar fi marea problemă a sistemului de salarizare din România, dar fără să existe posibilitatea comparării condițiilor specifice de muncă), vom aduce în discuție câteva exemple (încercarea fiind de a compara poziții relativ asemănătoare, dar fiind totodată conștienți că sunt numeroase alte condiții care induc anumite diferențe).
Astfel, bazându-ne pe Legea nr. 153/2017 a salarizării personalului plătit din fonduri publice, indemnizația de încadrare a unui judecător cu grad de judecătorie și vechime de peste 20 de ani (nivelul maxim pe acest grad) este de 17.250 (coeficient 6.90), salariul de bază al unui medic specialist este de aproximativ 12.300 lei la gradația 5, iar un cadru didactic cu studii superioare, gradul I, gradația 5 va atinge în acest an un salariu de bază de 10.410 lei, urmând ca nivelul maxim potrivit negocierilor de anul trecut să fie de 12.300 lei (în anul 2024 se primește 50% din diferența dintre salariile de bază din decembrie 2023 și nivelul de salarizare negociat).
Oprindu-ne și asupra altor categorii de personal din cadrul fiecărui sistem, am aduce în discuție poziția de specialist IT în cadrul instanțelor și parchetelor, gradul I, peste 20 de ani vechime, cu un salariu de bază, gradația 5, de aproximativ 8.900 lei, un informatician gradul IA, gradația 5, din sistemul educațional are un salariu de încadrare de 8.702 lei (cel mai mare salariu de bază din cadrul personalului didactic auxiliar, funcții de execuție), iar un asistent medical, servicii de urgență, cu studii superioare, gradația 5, are un salariu de bază de aproximativ 5.700 lei.
Ce putem constata, fiind evident că proporțiile se păstrează și în ceea ce privește celelalte funcții? Foarte repede, cel puțin două concluzii...
Faptul că diferențele de salarizare între personalul specialist (potrivit domeniului) și cel auxiliar (subliniind că în cazul justiției ar fi trebuit să luăm în calcul probabil funcția de grefier, dar salarizarea acestora este inferioară celei a informaticienilor) sunt evidente și normale, în sistemul educațional înregistrându-se cea mai mică dintre acestea.
Faptul că salarizarea din sistemul educațional este la nivel particular comparabilă cu salarizarea din sănătate (la nivel general, salarizarea medie din educație depășește net salarizarea din sănătate, ponderea personalului specialist fiind mult mai mare), nefiind realistă, oricât de cinic ar suna o astfel de afirmație, o comparație cu sistemul juridic (după cum ține de utopic și aspirația la o egalizare a salarizării între personalul de specialitate și cel auxiliar sau între cel auxiliar și cel administrativ).
Dincolo de acestea rămân desigur situațiile particulare, aspirațiile personale și nivelul general al veniturilor din fiecare domeniu (motivate, după cum precizam, de condiții specifice) care, fiecare sau toate laolaltă, pot conduce la instalarea unei stări de nemulțumire. Dar parțiala justificare pe care am putea-o recunoaște nu întemeiază în niciun fel respingerea fără drept de apel și mai ales devalorizarea a ceea ce am reușit împreună.