În data de 28 mai 2026, au avut loc consultări legate de proiectul Legii privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, între reprezentanții federațiilor reprezentative din învățământ și cei ai Ministerului Muncii, inclusiv domnul ministru Dragoș Pîslaru (precedate de întâlnirea reprezentanților Ministerului Educației și Cercetării cu cei ai Ministerului Muncii).
Partea sindicală a propus următoarele:
1. Modificarea coeficientului de ierarhizare astfel încât să se respecte principiile stabilite în anul 2024, la negocierile cu Ministerul Muncii și reprezentanții Băncii Mondiale. Astfel, grila propusă trebuie să fie construită pornind de la principiul că salariul profesorului debutant S trebuie să fie echivalent cu salariul mediu brut pe economie, iar evoluția salarială, în carieră, trebuie să fie motivantă.
Răspuns: Se va analiza propunerea și se va face un studiu de impact, fără a se garanta că se acceptă.
2. Păstrarea majorării salariale de 10% pentru profesorii diriginți, profesori pentru învățământ primar și preșcolar, învățători și educatoare.
Răspuns: Se acceptă această propunere, dar schimbându-se modul de calcul, în sensul că această activitate trebuie remunerată, ca sumă fixă (având în vedere că atribuțiile celor care ocupă această funcție sunt identice), fără a se depăși cuantumul actual.
3. Păstrarea procentului maxim de 20% al sporului acordat personalului didactic din zonele izolate.
Răspuns: Se va analiza această propunere.
4. Păstrarea actualelor procente ale sporului pentru predarea simultană.
Răspuns: Se va analiza această propunere, fiind posibil să se accepte.
5. Păstrarea actualelor procente ale sporului pentru practică pedagogică.
Răspuns: Se va analiza această propunere, fiind posibil să se accepte.
6. Acordarea, în continuare, a majorării salariale de 15% pentru învățământ special, sub formă de spor, inclusiv pentru personalul didactic din cadrul CJRAE/CMBRAE.
Răspuns: Propunerea se acceptă.
7. Acordarea, în continuare, a indemnizației pentru titlul științific de doctor.
Răspuns: Se analizează propunerea, dar, în principiu Ministerul Muncii dorește eliminarea acestui drept.
8. Eliminarea anomaliilor legate de neconcordanța dintre indemnizațiile secretarilor șefi și contabililor șefi din învățământul preuniversitar și salariile celor care ocupă funcțiile de execuție de secretar și administrator financiar.
Răspuns: Propunerea se acceptă.
10. Acordarea premiului de performanță personalului din sistemul de învățământ, în cuantum de 10% - 20% din salariu, pentru o perioadă de 1-2 ani, pentru 30% din personalul angajat la nivel de unitate/instituție, fără a afecta drepturile celor are au gradația de merit în plată sau care participă anul acesta la concurs.
Răspuns: Prin hotărâre de Guvern se va stabili procedura de acordare.
11. Reglementarea în lege a transferului personalului din sectorul bugetar.
Răspuns: Se va analiza această propunere; în principiu sunt de acord.
12. Calculul sporului de handicap prin raportare la salariul de bază deținut, nu la salariul de referință.
Răspuns: Se va analiza această propunere; în principiu sunt de acord.
13. Completarea Anexei I, Cap. I lit. A, pct. 3b) cu poz. 23, cu funcția de administrator patrimoniu-șef.
Răspuns: Se va analiza această propunere.
Simion HANCESCU, Președinte F.S.L.I.,
Marius Ovidiu NISTOR, Președinte F.S.E. „SPIRU HARET”
Federația Sindicatelor Libere din Învățământ, Federația Sindicatelor din Educație „SPIRU HARET” și Federația Națională Sindicală „ALMA MATER” – organizații sindicale reprezentative la nivelul sectoarelor de negociere colectivă învățământ preuniversitar, universitar și cercetare, reunind interesele a peste 300.000 de salariați – vor picheta joi, 25 iunie 2026, începând cu ora 11:00, Palatul Parlamentului.
Cu această ocazie, reprezentanții angajaților din învățământ vor depune la Registratura Parlamentului cele peste 160.000 de semnături strânse pentru susținerea inițiativei cetățenești care are ca scop modificarea și completarea Legilor Educației (Legea nr. 198/2023 și Legea nr. 199/2023).
Prin acest demers legislativ solicităm anularea prevederilor anti-educație distructive impuse prin Legea nr. 141/2025.
Proiectul de lege vine să corecteze derapajele legislative din ultimii ani și să asigure un act educațional de calitate, stipulând mai multe măsuri esențiale, printre care:
- Combaterea supraaglomerării școlare: Susținem reducerea și reglementarea strictă a numărului de beneficiari la clasă/grupă. De exemplu, în învățământul primar, o clasă trebuie să aibă, maximum 22 de elevi, în cel gimnazial maximum 26 de elevi, iar în cel liceal maximum 26 de elevi.
- Calculul corect pentru tarifele la orele în regim de plata cu ora: susținem revenirea la modul de calcul de dinainte de Legea nr. 141/2025.
- Respect pentru experiența la catedră: Solicităm revenirea la norma didactică de dinainte de Legea nr. 141/2025 și reducerea acesteia cu două ore pentru profesorii cu gradul I și peste 25 de ani vechime.
- Stimularea predării în zone defavorizate: Susținem acordarea, începând cu anul școlar 2026-2027, a unei prime de instalare neimpozabile echivalentă cu 3 salarii de bază cadrelor didactice care se titularizează în zone izolate sau defavorizate, cu condiția rămânerii pe post timp de 5 ani.
- Fără învățământ simultan în clasa a VIII-a: Susținem organizarea separată a clasei a VIII-a, indiferent de numărul de elevi. Șanse egale pentru toți!
- Susținerea tinerilor și a excelenței (Învățământul Superior): Studenții de la licență didactică cu dublă specializare sau masterat didactic vor primi burse egale cu salariul net al unui profesor debutant. De asemenea, liceenii medaliați la olimpiadele internaționale își vor păstra bursa de excelență pe toată durata studiilor universitare de licență în România, dacă își mențin performanța.
Cu această ocazie, facem un apel către parlamentarii din Parlamentul României, solicitându-le discutarea în regim de urgență a acestei inițiative legislative, astfel încât anul școlar 2026-2027 să înceapă în condiții optime, atât pentru angajații din învățământ, cât și pentru beneficiarii direcți ai sistemului educațional.
Luni, 25 mai a.c., a avut loc ședința de lucru a Consiliului de Administrație al Inspectoratului Școlar Județean Hunedoara.
Pe ordinea de zi au fost înscrise următoarele probleme:
I. Aprobarea numărului de locuri, pe categorii de personal, pentru concursul de acordare a gradațiilor de merit
II. Solicitări de la unități de învățământ
III. Diverse
În cadrul ședinței au fost discutate următoarele aspecte:
I. Se aprobă numărul de locuri pe domenii, conform hotărârii Comisiei paritare, în cadrul concursului de acordarea a gradației de merit, sesiunea 2026, astfel: 93 locuri personal didactic, 3 locuri personal de conducere, îndrumare și control, 15 locuri personal didactic auxiliar, conform Anexei 1.
II. Se aprobă solicitările unităților de învățământ, conform Anexei 2.
III. Diverse
1. Se aprobă Procedura operațională referitor la acordarea gradației de merit pentru personalul didactic și didactic auxiliar, sesiunea 2026, conform Anexei 3.
2. Se aprobă desemnarea centrelor de examen pentru titularizare 2026 la Liceul cu program Sportiv „Cetate” Deva și Liceul Tehnologic Energetic „Dragomir Hurmuzescu” Deva.
3. Se informează despre primirea raportului de audit. Se va întocmi un plan de măsuri.
4. Se informează despre organizarea paradei absolvenților de liceu, promoția 2026, în data de 04.06.2026.
5. Se informează despre organizarea maratonului meseriilor în data de 28.05.2026.
6. Președintele S.I.P. Județul Hunedoara informează că a apărut proiectul metodologiei referitor la concursul pentru directorii unităților de învățământ.
7. Președintele S.I.P. Județul Hunedoara solicită precizări referitor la punctajul necesar pentru fișele de evaluare pentru gradațiile de merit pentru personalul didactic auxiliar.
8. Președintele S.I.P. Județul Hunedoara solicită precizări referitor la raportul de audit, dacă este document public.
9. Președintele S.I.P. Județul Hunedoara precizează că nu a primit fișele de evaluare pentru gradațiile de merit, Procedura operațională de acordare a gradațiilor de merit și raportul de audit.
Anexele (Anexa 2) la care se face referire în articol sunt postate la rubrica ISJ HUNEDOARA–CONSILIUL DE ADMINISTRATIE.
(https://nou.siphd.ro/?a=3420&e=2026)
Anexele 1 și 3 sunt postate la JURIDIC – LEGISLAȚIE – RAPORTURI DE MUNCĂ – GRADAȚIIE MERIT
(https://nou.siphd.ro/?a=2433&q=3&r=47&e=2026)
Greva generală a fost suspendată. Totodată, adrenalina care ne-a mobilizat în cele trei săptămâni a început să revină la cote normale, așa încât apreciem că a venit momentul unui minim bilanț cu privire la rezultate, dar acest lucru luând în considerare și modul în care acestea au devenit posibile. Vom începe astfel cu începutul...
ianuarie 2023 – debutul anului aduce pentru salariații din învățământ creșteri salariale minime (până în 5%, prin atingerea grilelor de salarizare prevăzute de Legea nr. 153/2017, doar pentru personalul didactic), sporuri blocate prin ordonanța privind unele măsuri financiare din decembrie, fără nici-un orizont de majorare a veniturilor în anul 2023, guvernanții continuând să ignore atât degradarea nivelului de trai datorită inflației cu două cifre, cât și problemele majore cu care se confruntă sistemul educațional;
februarie 2023 – revendicările salariaților din educație (între acestea, în primul rând aplicarea integrală a Legii nr. 153/2017, acordarea tuturor sporurilor potrivit legislației în vigoarea și adoptarea unui act normativ care să repoziționeze salariații din educație în ierarhia funcțiilor bugetare potrivit importanței acestui domeniu) rămân fără răspuns, în pofida numeroaselor încercări ale sindicatelor de a intra într-un dialog concret, într-un proces de negociere, ceea ce aduce în discuție pe finalul lunii posibilitatea declanșării în luna mai a grevei generale;
martie 2023 – protestele, în special sub forma pichetărilor, comisiilor de dialog social și a solicitărilor adresate guvernanților, se intensifică, dar fără ca cei responsabili să arate o cât de mică disponibilitate pentru educație;
aprilie 2023 – protestele devin și mai frecvente, valabilitatea contractului colectiv de muncă încetează (singura situație în care greva generală poate fi declanșată, legislația românească în domeniu interzicând de asemenea o astfel de acțiune pentru adoptarea unei legi) și se realizează referendumul pentru declanșarea grevei generale începând cu 22 mai;
mai 2023 – în 17 mai, după un miting masiv la București în 10 mai, fiind evident că guvernanții nu doresc rezolvarea nici uneia dintre revendicările sindicale, se lansează ultimul avertisment, și anume greva de avertisment de două ore (4956 participanți în județul Hunedoara), anunțându-se, în baza rezultatelor referendumului (la nivelul județului Hunedoara 4404 membri de sindicat s-au pronunțat pentru, iar 173 au fost împotrivă) declanșarea grevei generale;
22 mai 2023 – începe greva generală, 5216 dintre salariații din educația hunedoreană regăsindu-se în grevă în prima zi a acesteia (pe durata sa participarea crescând până la un maxim de 5319), în ziua suspendării sale, după nenumărate alte acțiuni de protest derulate în țară (în județ o pichetare și două marșuri/mitinguri de protest), respectiv 12 iunie 2023, în județul Hunedoara numărându-se încă în grevă 4613 membri de sindicat (cu un trend, trebuie să o recunoaștem, tot mai descendent), ceea ce a plasat județul în permanență pe unul dintre primele locuri ale participanților la acest protest (mediile naționale, din nefericire, au fost constant și relevant sub cotele atinse la nivel de județ).
Aceasta ar fi o trecere în revistă succintă și rapidă a parcursului suspendat în data de 12 iunie, lăsând de-o parte tergiversările și bâlbâielile guvernamentale, numeroasele consultări în „ceas de noapte”, discuțiile nesfârșite, acuzațiile aruncate grăbit în toate direcțiile și toate celelalte pe care le-am trăit cu toții în această perioadă, acestea fiindu-ne, mai mult sau mai puțin, cunoscute.
Ce s-a obținut? Pornind de la 0, fiindcă asta era oferta guvernamentală pentru acest an, s-a ajuns la următoarele:
1. acceptarea, prin ordonanță de urgență, a principiului de salarizare revendicat de sindicate pentru educație, respectiv stabilirea salarizării pentru profesorul debutant cu studii superioare la nivelul salariului mediu pe economie și realizarea în concordanță a grilelor de salarizare pentru întreg personalul din învățământ în viitoarea lege a salarizării (asumată a fi finalizată în această vară, negocierile pe marginea sa fiind demarate);
2. acordarea, prin ordonanță de urgență, începând cu 1 ianuarie 2024, pentru întreg personalul din învățământ, a unei creșteri salariale de 50% din diferența între salariile care vor fi în plată la finalul anului și cuantumurile salariale ce vor fi prevăzute în viitoarea lege de salarizare;
3. creștere salarială imediată (începând cu 1 iunie) cu 1.300 lei a salariilor de bază pentru toate funcțiile didactice (ceea ce conduce la creșteri salariale la salariile de încadrare cuprinse între 23% și 31%, la care se adaugă influențele venite dinspre diferitele drepturi de natură salarială de care se beneficiază) și cu 400 de lei pentru toate funcțiile nedidactice (creștere salarială care se cumulează cu cea provenită din aplicarea legii de salarizare în vigoare);
4. deblocarea Legii nr. 153/2017, prin ordonanță de urgență, fapt de care a beneficiat întreg sistemul bugetar, în cazul sistemului educațional fiind vorba de aplicarea integrală pentru personalul nedidactic a grilelor de salarizare prevăzute de Legea nr. 153/2017;
5. acordarea, prin ordonanță de urgență, a unor prime pentru dezvoltarea carierei, cu ocazia zilei de 5 octombrie (până în anul 2027), din fonduri europene, cuantumul acestora urmând să fie de 1.500 lei pentru toate funcțiile didactice și de 500 lei pentru funcțiile nedidactice.
Acestea sunt, la o primă vedere, câștigurile majore. Totuși, chiar dacă ideile apar doar în documente precum declarația politică publicată în Monitorul Oficial sau în preambulul unor acte normative, nu se poate trece sub tăcere faptul că guvernanții și societatea românească au ajuns să conștientizeze cu adevărat că educația are nevoie de mult mai multă atenție decât cea pe care s-au obișnuit să o acorde.
Lista celor amintite mai sus ca rezultate ale mișcărilor de protest care au culminat cu greva generală poate fi extinsă, între cele care se schițează a fi acceptate și rezolvate de partea guvernamentală putându-se enumera:
1. majorarea cuantumurilor sumelor ce se acordă pentru participarea la examenele naționale cu 25%;
2. acordarea degrevării de norma didactică, proporțional, și directorilor de grădinițe cu program normal de lucru;
3. rezolvarea problemei indemnizațiilor personalului de conducere, îndrumare și control în așa mod ca acestea să fie plasate peste funcțiile de execuție;
4. posibilitatea recuperării activităților aferente lunii iunie care nu s-au derulat pe durata grevei generale;
5. acceptarea unei îmbunătățiri a condițiilor de muncă, prin prevederi cuprinse în contractul colectiv de muncă negociat, cum ar fi calcularea indemnizației de concediu luând în calcul indemnizația de hrană, plata salariului și a indemnizației de hrană pentru salariații care lucrează în zilele libere, instituirea zilei de 5 iunie ca zi nelucrătoare etc.
6. includerea unor prevederi în favoarea salariaților din educație în viitoarea lege a învățământului preuniversitar (aflată în prezent la Curtea Constituțională), fără a se putea preciza la momentul actual termene concrete de aplicare.
Este mult, este puțin? Greu de apreciat, dar un lucru este sigur: diferența dintre 0 și toate cele enumerate nu poate fi ignorată.
De ce totuși semnul de întrebare din titlul acestui articol? Probabil intuiți deja răspunsul, fiindcă el se leagă de situația paradoxală în care se regăsește sindicatul la finalul unor acțiuni de protest care au determinat modificări relativ semnificative pentru salariații din educație, și anume faptul că unii colegi, puțini este drept, decid în aceste zile să părăsească organizația sindicală, respectiv cea prin care am reușit să obținem toate cele precizate mai sus. Fără a ne crampona prea mult de ideea că „orice faptă bună se pedepsește”, care în unele cazuri pare să fi devenit un principiu de viață, le vom ura succes în a-și apăra și promova de unii singuri drepturile sau, după caz, susținuți de anumite interese politice, și nu alături de colegii lor.