Federația Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI) și Federația Sindicatelor din Educație „SPIRU HARET” (FSE „SPIRU HARET”) au finalizat referendumul privind neparticiparea la simulările examenelor naționale/grevă în perioada simulărilor examenelor naționale.
În urma consultării membrilor noștri, peste 73.000 de angajați (majoritatea cadre didactice) din învățământul preuniversitar (reprezentând peste 50% din totalul profesorilor, membri de sindicat ai celor două federații) și-au exprimat, prin semnătură, opțiunea de a nu participa la aceste simulări. De asemenea, peste 40.000 de semnatari (aproximativ 28% din totalul membrilor de sindicat, cadre didactice) au optat pentru grevă în perioada simulărilor.
Aceste cifre reflectă un nivel ridicat de nemulțumire în rândul angajaților din sistemul de învățământ.
Ca organizații sindicale, respectăm și susținem decizia fiecărui coleg în parte: atât opțiunea celor care au decis să tragă un semnal de alarmă prin neparticipare, cât și a colegilor care au ales să se implice în organizarea simulărilor. Unitatea noastră se bazează pe democrație, iar dreptul de a alege o formă de protest sau de a-și desfășura activitatea conform propriilor convingeri este garantat.
În unitățile de învățământ unde un număr mare de profesori au semnat pentru neparticipare la simulări, inspectoratele școlare recurg la practici abuzive pentru a „forța” organizarea acestora. Deciziile de a mări nejustificat numărul de elevi din sălile de examen sau de a reduce numărul membrilor din comisii încalcă flagrant procedura în vigoare.
Astfel de măsuri transformă aceste simulări într-un proces pur formal și lipsit de relevanță. Realitatea ne-a demonstrat că interesul elevilor pentru aceste simulări este extrem de scăzut, ele reprezentând un efort suplimentar pentru zeci de mii de profesori, care oricum sunt sufocați de activități străine actului educațional.
În concluzie, simulările la examenele naționale vor fi serios perturbate!
Ministerul Educației și Cercetării și Guvernul României trebuie să înțeleagă faptul că nemulțumirile în sistemul de învățământ sunt foarte mari, neparticiparea la simulările examenelor naționale fiind un ultim avertisment înaintea preconizatului protest de amploare care va avea loc la finalul anului școlar, atunci cînd vor fi și examenele naționale!
10 martie 2026
Federația Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI) și Federația Sindicatelor din Educație „SPIRU HARET” atrag atenția asupra unui fenomen extrem de grav și periculos care se desfășoară în aceste zile în unitățile de învățământ din România. Deși referendumul nostru a arătat o dorință clară de boicotare a simulărilor examenelor naționale, suntem asaltați de semnale că tot mai mulți colegi sunt forțați să semneze pentru participare.
S-a ajuns la presiuni și intimidări nemaiîntâlnite venite din partea conducerilor unităților de învățământ și a inspectoratelor școlare, mai mari decât la greva din 2023.
În loc să fie solidari cu colegii lor de cancelarie, unii directori și inspectori au ales să se transforme în instrumente de constrângere ale Ministerului Educației și Cercetării. Le transmitem un mesaj clar: deveniți complici la perpetuarea crizei din educație! Voi sunteți cei care ați ales să înăbușiți vocea disperării prin frică, forțând profesorii să presteze o muncă inutilă, neremunerată și ignorată de mulți elevi.
Înțelegem teama colegilor, dar vrem să le reamintim că singura noastră forță este solidaritatea. Prin fiecare pas înapoi pe care îl facem acum, validăm tacticile lor abuzive. Alegerea este în fiecare unitate: fie protestăm și luptăm pentru drepturilor noastre, fie cedăm presiunilor și rămânem resemnați și tăcuți.
Considerăm că nu putem lăsa aceste tactici de intimidare să ne distragă de la adevăratul dezastru. Prin măsurile anti-educație luate de Guvernul Bolojan prin Legea nr. 141/2025, am ajuns categoria socială cu cea mai dramatică scădere a puterii de cumpărare (între 15 și 20%). Printre măsurile luate amintim: creșterea normei didactice, supraaglomerarea efectivelor de beneficiari primari la clasă/grupă, comasarea unităților de învățământ, reducerea plafonului până la care se acordă indemnizația de hrană și voucherele de vacanță, precum și neplata sumelor provenite din hotărâri judecătorești.
A boicota aceste simulări este un act minim de demnitate, o formă de protest care nu ne afectează financiar, dar care trimite un semnal puternic. Este doar un test premergător protestelor masive de la finalul anului școlar.
Indiferent cât de mari vor fi presiunile și intimidările din partea celor care, vremelnic, ocupă funcții de conducere, vor fi multe unități de învățământ unde simulările la examenele naționale vor fi boicotate!
Luni, 9 martie a.c., a avut loc ședința de lucru a Consiliului de Administrație al Inspectoratului Școlar Județean Hunedoara.
Pe ordinea de zi au fost înscrise următoarele probleme:
I. Solicitări de la unități de învățământ
II. Diverse
În cadrul ședinței au fost discutate următoarele aspecte:
I. Se informează despre acțiunea unui cadru didactic de la Colegiul Național „Iancu de Hunedoara” Hunedoara referitor la procesul derulat cu contabilul șef al unității.
II. Diverse:
1. Se aprobă rapoartele de doctorat ale inspectorilor școlari pentru luna februarie 2026.
2. Se aprobă rapoartele de activitate ale directorilor de grădinițe și inspectorilor școlari fără obligație de catedră pentru luna februarie 2026.
3. Se acordă aviz PUG pentru orașul Simeria.
4. Se respinge contestația unui cadru didactic, se menține punctajul acordat inițial.
5. Se aprobă raportul privind plata drepturilor salariale, situația necesarului de fonduri pentru plata drepturilor/diferențelor salariale de acordat în conformitate cu hotărârile judecătorești, precum și plata hotărârilor judecătorești având ca obiect acordarea de daune sub forma dobânzii legale, conform anexă.
6. Președintele S.I.P. Județul Hunedoara informează despre nemulțumirile cadrelor didactice de la Liceul Tehnologic „Retezat” Uricani referitor la modul în care directorul conduce unitatea de învățământ. Se vor face demersuri pentru soluționarea conflictului.
Anexele la care se face referire în articol sunt postate la rubrica ISJ HUNEDOARA - CONSILIUL DE ADMINISTRAȚIE.
Descriind sintetic modul în care se învăța meserie la „fabrica de popi de la Fălticeni”, cuvintele lui Creangă, în brambureala politico-socială în care rătăcim, par mai actuale ca niciodată, până într-acolo că viața de fiecare zi, una care pare să fi abandonat de mult în derularea sa orice logică, nu face decât să le confirme aproape la fiecare pas.
Credeți că exagerăm? Pare la o primă vedere, dar vă garantăm că fără umbră de îndoială „ne-am prins urechile” în încercările noastre de a înțelege de ce se întâmplă ceea ce se întâmplă, de a înțelege cum nici una dintre problemele cu care se confruntă educația nu își găsește rezolvarea, deși ele sunt cunoscute și arhicunoscute de toată lumea.
Dar să ne explicăm...
După cum bine cunoașteți, începutul acestui an nu a fost prea darnic cu salariații din educație (și nu numai), chiar dacă promisiunile au fost și sunt multe, ba chiar tot stă pe țeavă și o nouă lege a educației menită, cel puțin declarativ, să reașeze lucrurile pe o traiectorie cât se poate de bună. Situația totuși tulbure în care ne bălăcim, foarte departe de „piscinele” prin care par să se scalde guvernanții (de la cei mai mari și până la mai mărunții din teritoriu), a determinat sindicaliștii din educație să încerce să intervină pe cât se poate în procesul de elaborare al noilor legi ale educației, „cârpind” ceea ce se poate cârpi înainte ca găurile să se tot lărgească, pe de o parte, pe de altă parte fiind demarate o serie de acțiuni de protest prin care să se sublinieze că veniturile din educație abia de-ți permit să trăiești de azi pe mâine.
Toate bune, veți spune, până la urmă aceasta fiind menirea organizațiilor sindicale: să tragă de mânecă atunci când „vorbitorul” pare să fie pe lângă subiect. Și am tot tras și tragem...
Dar știți toate acestea. De altfel, scopul acestui articol nu este să vă reamintească astfel de lucruri, ci doar să vă povestim despre perplexitatea care ne-a reamintit cuvintele lui Creangă.
Mai precis? Dezbateri, ședințe, comisii, comitete, pichete, marșuri, negocieri... sunt activitățile derulate în acest început de an, numeroase, în toate acestea întâlnindu-ne cu diferiți ocupanți de funcții în care nu poți ajunge decât pe scara „politichiei”. Iar în toate, mai devreme sau mai târziu, ne-am trezit cam într-o aceeași situație, și anume că cei care fac legile, cei care decid, cei care, în cele din urmă, prin ceea ce fac, ignoră problemele, ba chiar le creează sau le amplifică, ne-au chestionat „cu profundă mânie proletară” într-o privință la care nici nu vă duce gândul: de ce sindicatele nu rezolvă...? Ce anume? Problemele din educație, creșterea salariilor, respectarea legii, reducerea vârstei de pensionare și cam tot ce vă mai poate trece prin cap.
Adică, mai pe șleau, cel îndreptățit și abilitat să rezolve astfel de lucruri (fiecare pe „moșia” lui, ori de cine este vorba: deputați, senatori, prefecți, inspectori școlari generali etc.) ne cere nouă, sindicaliști pârliți, să rezolvăm ceea ce stă în puterea sa să rezolve, dar nu o face. Cu alte cuvinte, pe când ne plângem de ignorarea/nerespectarea legii răspunsul primit este „nu ne asumăm așa ceva” (adică respectarea legii), dar „voi sindicatele ce faceți să se respecte legea”; pe când strigăm că proiectele de legi sunt pline de inutilități care nu rezolvă mai nimic, ba chiar vor genera noi și noi probleme, suntem întrebați de ce sindicatele nu intervin pentru modificarea acelor aspecte de chiar cei care fac legea; pe când arătăm că salariile din educație sunt pe atât de mici că ar trebui să ne mutăm prin cine știe ce țară de mâna a șaptea suntem nevoiți să liniștim „hohotele de plâns” cu privire la propriile salarii chiar ale celor care au puterea să le crească; pe când arătăm cu degetul politizarea tot mai adânc implementată în educație, suntem criticați de chiar oamenii politici că nu ne opunem acesteia; pe când ne lamentăm că nu mai avem niciun instrument prin care să ținem sub ascultare elevii, darămite ca aceștia să mai învețe câte ceva, ni se reproșează că nu reușim să-i ținem sub ascultare și să-i facem să învețe de chiar cei care după aceea ne dau în cap cu drepturile și statutul elevului, copilului, omului, universului...
Iar exemplele ar putea continua. Dar credem că ați înțeles ceea ce era de înțeles, mai ales că titlul nostru, cuvintele lui Creangă ar fi stat deosebit de bine în gura unuia dintre cele mai celebre personaje literare, și anume Don Quijote de La Mancha.