În data de 28 mai 2026, au avut loc consultări legate de proiectul Legii privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, între reprezentanții federațiilor reprezentative din învățământ și cei ai Ministerului Muncii, inclusiv domnul ministru Dragoș Pîslaru (precedate de întâlnirea reprezentanților Ministerului Educației și Cercetării cu cei ai Ministerului Muncii).
Partea sindicală a propus următoarele:
1. Modificarea coeficientului de ierarhizare astfel încât să se respecte principiile stabilite în anul 2024, la negocierile cu Ministerul Muncii și reprezentanții Băncii Mondiale. Astfel, grila propusă trebuie să fie construită pornind de la principiul că salariul profesorului debutant S trebuie să fie echivalent cu salariul mediu brut pe economie, iar evoluția salarială, în carieră, trebuie să fie motivantă.
Răspuns: Se va analiza propunerea și se va face un studiu de impact, fără a se garanta că se acceptă.
2. Păstrarea majorării salariale de 10% pentru profesorii diriginți, profesori pentru învățământ primar și preșcolar, învățători și educatoare.
Răspuns: Se acceptă această propunere, dar schimbându-se modul de calcul, în sensul că această activitate trebuie remunerată, ca sumă fixă (având în vedere că atribuțiile celor care ocupă această funcție sunt identice), fără a se depăși cuantumul actual.
3. Păstrarea procentului maxim de 20% al sporului acordat personalului didactic din zonele izolate.
Răspuns: Se va analiza această propunere.
4. Păstrarea actualelor procente ale sporului pentru predarea simultană.
Răspuns: Se va analiza această propunere, fiind posibil să se accepte.
5. Păstrarea actualelor procente ale sporului pentru practică pedagogică.
Răspuns: Se va analiza această propunere, fiind posibil să se accepte.
6. Acordarea, în continuare, a majorării salariale de 15% pentru învățământ special, sub formă de spor, inclusiv pentru personalul didactic din cadrul CJRAE/CMBRAE.
Răspuns: Propunerea se acceptă.
7. Acordarea, în continuare, a indemnizației pentru titlul științific de doctor.
Răspuns: Se analizează propunerea, dar, în principiu Ministerul Muncii dorește eliminarea acestui drept.
8. Eliminarea anomaliilor legate de neconcordanța dintre indemnizațiile secretarilor șefi și contabililor șefi din învățământul preuniversitar și salariile celor care ocupă funcțiile de execuție de secretar și administrator financiar.
Răspuns: Propunerea se acceptă.
10. Acordarea premiului de performanță personalului din sistemul de învățământ, în cuantum de 10% - 20% din salariu, pentru o perioadă de 1-2 ani, pentru 30% din personalul angajat la nivel de unitate/instituție, fără a afecta drepturile celor are au gradația de merit în plată sau care participă anul acesta la concurs.
Răspuns: Prin hotărâre de Guvern se va stabili procedura de acordare.
11. Reglementarea în lege a transferului personalului din sectorul bugetar.
Răspuns: Se va analiza această propunere; în principiu sunt de acord.
12. Calculul sporului de handicap prin raportare la salariul de bază deținut, nu la salariul de referință.
Răspuns: Se va analiza această propunere; în principiu sunt de acord.
13. Completarea Anexei I, Cap. I lit. A, pct. 3b) cu poz. 23, cu funcția de administrator patrimoniu-șef.
Răspuns: Se va analiza această propunere.
Simion HANCESCU, Președinte F.S.L.I.,
Marius Ovidiu NISTOR, Președinte F.S.E. „SPIRU HARET”
După un chin de câțiva ani, guvernanții au reușit în cele din urmă să „producă” un proiect al unei așa-numite legi a salarizării pentru personalul plătit din fonduri publice.
Proiectul, apărut de altfel pe surse cu aproximativ o lună în urmă, dar negat ipocrit la acel moment cum că ar reprezenta varianta finală, s-a dovedit a fi același, amenințările semnalate pe atunci confirmându-se, ba chiar accentuându-se din anumite puncte de vedere.
Tot invocat ca „nevoie” națională, sub securea sa stând, potrivit declarațiilor guvernamentale, 700-800 de milioane de euro din fondurile europene, pare să-și fi găsit consensul aprobării într-un mod deosebit de inedit, dar menit probabil să bucure... multe buzunare. Aflată printre campioanele la creșterea marilor averi, România, prin cei care se fac că o conduc în beneficiul nostru al tuturor, pare să fi intuit că poate pune mâna pe mult mai mulți bani prin acest proiect: pe de o parte se asigură venirea fondurilor europene, iar pe de altă parte se scoate cel puțin aceeași sumă din buzunarele „sărăntocilor” care stau doar în chestia aceea numită salariu.
Mecanismul este relativ simplu: dacă în urmă cu o lună se vehicula drept coeficient de bază suma de 4325 lei, adică salariul minim pe economie, în prezent suma adusă în permanență în discuție este cea de 4100 lei, cu promisiunea că până pe la calendele grecești, plasate în 2031, acest coeficient va crește la 4793. Un calcul simplu arată foarte repede că cei 693 de lei diferență reprezintă o creștere de aproximativ 16,90%, întinsă pe cinci ani, respectiv 3,38% anual (condiționată și aceasta de creșterea P.I.B.-ului, altfel spus salariilor vor crește când va crește acesta, proporțional, pentru anul viitor creșterea învârtindu-se potrivit estimărilor Comisiei Europene în jurul „uimitorului” procent de 0,1%, iar prin 2028 de 2,3%).
Măcar pe-atât, vor spune unii, cu o doză bună de naivitate. Alții dintre noi însă, aducându-și aminte și de inflație, își cam vor pune mâinile în cap: 25% în ultimii trei ani și chiar în condițiile unei redresări economice, ușor de prevăzut o cifră asemănătoare, dacă nu mai mare, pentru următorii cinci ani. Adică banii pe care îi vom lua, cam aceiași potrivit proiectului legii salarizării, vor mai reprezenta cam jumătate în putere de cumpărare față de 2023.
Și cam aceasta este perspectiva generală. În particular, oprindu-ne la învățământ, proiectul confirmă încă o dată dezinteresul total față de educație, coeficienții alocați învățământului preuniversitar ridicându-se, pe execuție, până la „fantasticul” 2,35 la gradație 0 (2,93 la gradație 5) pentru profesorul cu gradul I și peste 25 de ani vechime (la o valoare de referință de 4100 lei, aceasta înseamnă 11997), la cealaltă extremă, profesorul debutant cu studii superioare fiind dăruit cu un coeficient de 1,84 (7544 lei).
Nu intrăm în amănunte în ceea ce privește celelalte categorii de personal, lucrurile stând și acolo la fel de jalnic (grilele sunt publice și au fost transmise integral în teritoriu), ba chiar fiind de semnalat numeroase erori (de exemplu, nivelul maxim pentru un contabil șef sau un secretar șef este de 1,57, în timp ce funcția de execuție are un coeficient pe gradație 0 de maxim 1,86).
Aparența unor creșteri salariale (încadrare pentru profesorul cu gradul I și peste 25 de ani vechime este la ora actuală de 10232), fiindcă ar putea exista astfel de momente de credulitate, cu atât mai mult cu cât guvernanții se laudă pe mai toate drumurile cu „marea” lor realizare, se destramă repede dacă vom citi nu numai grilele, ci și conținutul legii, respectiv anexa relativă la învățământ, unde nu se mai regăsesc: sporul de suprasolicitare neuropsihică de 10%, majorarea de 10% pentru funcția de diriginte, sporul de învățământ special pentru salariații din C.J.R.A.E., gradația de merit, indemnizația de hrană, indemnizația pentru titlul științific de doctor etc. Cu alte cuvinte, dacă salariații din învățământ vor rămâne măcar cu veniturile din prezent, oricum drastic diminuate și acestea prin toate absurdele măsuri de austeritate, va fi deja mult.
Dacă vom realiza și comparații, situația este și mai „albastră”, până la ne întreba pentru ce ne mai ostenim să menținem învățământul în țărișoara noastră, că oricum nu-l apreciază nimeni. Totuși, „băgând bățul prin gard” ar fi de amintit că inspectorul școlar general ajunge pe la 3,86, inspectorul de specialitate pe la 3,44, directorul de unitate de învățământ pe la 3,35, dar că medicul specialist la 3,20 pe gradație 0, iar medicul primar la 4,00 pe gradație 0, că un procuror stagiar pornește de la 2,70 pe gradație 0 și tot crește etc.
Vor urma negocieri, după cum se tot „latră”... Iertăciune pentru limbaj, dar ne este imposibil să evaluăm mai bine de atât o astfel de „prestație” guvernamentală sau, ca să nu fie umbră de îndoială, aparența unor negocieri, în care se vor asculta nemulțumirile, se vor corecta eventualele discrepanțe și erori, după care lucrurile vor curge pe repede înainte.
Reacțiile? Negative, evident. Lăsând de-o parte faptul că printre cei mai vocali nemulțumiți sunt în prezent chiar cei care au blocat prin votul lor demersurile inițiate pentru declanșarea grevei generale sau care au „sabotat” cu sârg încercarea de blocare a simulărilor naționale, „demolând” o poziție de negociere deosebit de puternică, sindicatele vor încerca „repare” ceea ce se poate remedia în actualele condiții. Altfel, soluțiile sunt doar pentru când nemulțumirea va fi devenit suficient de intensă pentru a răbufni într-o acțiune unitară radicală la nivelul sistemului educațional.
Miercuri, 27 mai 2026, a avut loc ședința Consiliului Liderilor S.I.P. Județul Hunedoara. La ședință au participat 125 lideri de grupe sindicale, lideri de zonă, consilierul juridic, președintele etc.
La ședință a fost invitat și a participat inspectorul școlar general, d-na Maria Ștefănie.
Ordinea de zi a ședinței a cuprins următoarea problematică: informare privind probleme profesionale și sindicale; probleme organizatorice; probleme diverse ridicate de liderii de sindicat prezenți.
Materialele suport folosite în cadrul ședinței au fost:
- Buletin informativ „Magister” nr. 53;
- Calendarul consultărilor pentru noua lege a salarizării;
- Rezultatele Referendumului din februarie 2026 la nivelul S.I.P. Județul Hunedoara;
- Rezultatele Referendumului din mai 2026 la nivelul S.I.P. Județul Hunedoara;
- Rezultatele Referendumului din mai 2026 la nivelul F.S.E. „Spiru Haret”;
- Situații financiare aprilie 2026;
- Situații statistice aprilie 2026.
În cadrul ședinței au fost abordate probleme de actualitate (prezentate în Buletinul informativ „Magister” nr. 53) insistându-se în special pe următoarele aspecte:
1. Proiectul Legii cadru a salarizării personalului din domeniul bugetar
Proiectul, apărut de altfel pe surse cu aproximativ o lună în urmă, dar negat ipocrit la acel moment cum că ar reprezenta varianta finală, s-a dovedit a fi același, amenințările semnalate pe atunci confirmându-se, ba chiar accentuându-se din anumite puncte de vedere.
Toate aspectele relativ la acest subiect sunt prezentate în articolul postat pe site-ul nostru, aici: https://nou.siphd.ro/?a=1&b=4335&continuare=...
Ar mai fi de adăugat faptul că astăzi, joi, 28 mai, vor avea loc discuții la Ministerul Muncii cu reprezentanți ai Ministerului Educației și cu cei ai federațiilor sindicale din educație.
2. Gradația de merit, sesiunea 2026
Joi, 21 mai, respectiv luni, 25 mai, în conformitate cu prevederile O MEC nr. 3919/14.05.2026 pentru aprobarea Metodologiei și criteriilor privind acordarea gradației de merit personalului didactic din învățământul preuniversitar de stat 2026, s-au derulat lucrările Comisiei paritare de la nivelul I.S.J. Hunedoara, acestea având drept scop detalierea punctajelor aferente criteriilor, stabilirea punctajului minim pe categorii de personal și pe discipline/domenii/niveluri de învățământ.
Detalii despre lupta cu „mușchii instituționali” aici:
https://nou.siphd.ro/?a=1&b=4334&continuare=...
Metodologia, calendarul, fișele de evaluare, numărul de locuri pe fiecare categorie/disciplină sunt postate aici:
https://nou.siphd.ro/?a=1&b=4334&continuare=...
3. Prima de carieră didactică
Cadrul legal a fost astfel gândit încât cea mai mare parte a banilor să nu poată fi folosiți, să se întoarcă la buget.
Detalii tehnice despre primă sunt prezentate în articolul din Buletinul informativ „Magister”, pagina 2 sau pe site aici:
nou.siphd.ro/f/2026/00000041892.pdf
4. Portofoliul profesional al cadrului didactic
Reglementat de O MEC 3858/2026, ar urma să grupeze documente ale cadrului didactic grupate în cinci secțiuni și 17 categorii. Depunerea portofoliului urmează să se facă începând cu anul școlar 2026-2027 printr-o procedură dedicată.
Alte aspecte și concluzii în pagina 3 a buletinului informativ, aici:
https://nou.siphd.ro/f/2026/00000041892.pdf
Metodologia cadru poate fi consultată/descărcată de aici:
https://nou.siphd.ro/?a=2433&q=3&r=34
5. Concursul pentru ocuparea funcțiilor de directori și directori adjuncți
Metodologia a fost pusă în consultare publică, iar detaliile sunt prezentate în pagina 3 a buletinului informativ, aici:
https://nou.siphd.ro/f/2026/00000041892.pdf
6. (Dacă suntem) Uniți suntem puternici!
În cadrul ședinței s-au prezentat materiale statistice relativ la consultarea membrilor de sindicat pentru declanșarea unor forme de protest și au fost trase o serie de concluzii.
Indiferent de cât de dificile devin încercările de a rezolva problemele deja existente și totodată de a stopa noile amenințări care se profilează la adresa salariaților din educație,
- indisponibilitatea la dialog a guvernanților,
- capcanele manipulatorii în care cad unii dintre noi,
- ipocrizia unora dintre colegi,
- teama altora,
- dezimplicarea, dezinteresul, opțiunile police și orice am mai putea enumera,
ne-au condus la imposibilitatea declanșării în acest moment a unui conflict de muncă radical.
Și chiar dacă singură greva generală ne putea aduce în situația unei reeditări a succesului din 2023 în promovarea și apărarea drepturilor salariaților din educație, lupta trebuie să continue.
Reușita este însă strict condiționată doar de implicarea fiecăruia dintre noi.
Toate materialele folosite în cadrul ședinței sunt postate în cadrul rubricii SIP Hunedoara/Activitate/Consiliul Liderilor/2026.
(https://nou.siphd.ro/?a=3122&t=2026)
Un titlu pe care istoria l-a reținut, cel care deschidea celebrul text prin care Zola „cutremura” Franța aflată în prag de secol XX, și care rămâne astăzi încă inspirator. Desigur, nici măcar nu îndrăznim să visăm la a deranja pe cât au făcut-o cuvintele sale, dar pare că adevărul continuă să aibă nevoie de acuzați...
Suntem, trebuie să o recunoaștem, la capătul unei perioade obositoare, greva generală abia suspendată având darul să solicite din partea multora dintre noi o implicare mult peste normele obișnuințelor de zi cu zi.
Totuși, am făcut-o! Deși, pe alocuri, lucrurile par să nu se oprească aici. Și nici măcar nu este vorba în primul rând despre rezultatele grevei generale și de concretizarea acestora.
Nu, nu vom insista asupra lor în rândurile de față, ci ceea ce ne preocupă aici este mult utilizatul, aproape terfelitul drept la opinie.
Cu alte cuvinte, cel în baza căruia atât în timpul grevei, dar mai ales acum, când ar fi trebuit să revenim la normalitate, sunt formulate o mulțime de acuzații, cu precădere la adresa liderilor de sindicat, a sindicatului în general.
Membri de sindicat, lideri de sindicat mai mari sau mai mici, nesindicaliști, inspectori, directori, mămici, avocați, politicieni și mulți alții, în proporții însemnate fără nicio legătură cu sindicatul, oricare ar fi acela, printre aceștia și cei din sistemul educațional, cu toții s-au ridicat în a perora tot felul de acuzații.
Fără să încercăm aici să „demontăm” nici măcar vreuna dintre acestea, vom afirma pe cât se poate de tranșant că dreptul la opinie nu înseamnă „hai să ne dăm cu părerea!”.
Dreptul la opinie nu anulează înțelegerea, competența sau valoarea, nu are legătură cu mioriticul „Gică contra”, dar mai ales nu anulează morala.
Este adevărat că în zilele pe care le trăim dimensiunea morală a ajuns să-și piardă încetul cu încetul contururile, ba chiar nu puțini sunt cei care cred că este o meteahnă, până într-acolo că lucrurile devin progresiv agasante, maligne de-a dreptul și încep să dea semne că devin apocaliptice...
În junglă, fiecare animal are „dreptatea” sa, dată de puterea sau șiretenia specifice, dar, după cum încearcă să ne învețe școala, în societate lucrurile stau cu totul altfel, dreptatea, mai ales în sensul de „a avea dreptate”, ține de cu totul alte aspecte. Inclusiv, între acestea, de respect și de demnitate, adică de noblețe în atitudini și comportament, autoritate morală, corectitudine și alte „bagatele” de acest gen.
Unele pe care totuși, le prețuim, într-atât că în „efervescența” acuzatorie a ultimelor zile am fi tentați să dăm glas acuzelor pe care le-ar putea clama pretutindeni organizația sindicală (evident, dacă aceasta nu ar fi a noastră, a tuturor).
Atunci ne-am putea gândi...
Să acuzăm pe toți cei care, deși nu au făcut o singură zi de grevă, sunt cei mai acerbi critici ai deciziei de încetare a grevei și a sindicatului?
Să acuzăm pe toți cei care ar fi făcut grevă până la capăt sau cu orice preț, deși nu pot numi în niciun fel respectivul capăt sau prețul suprem dispuși să-l plătească?
Să acuzăm pe toți cei are au devenit peste noapte specialiști în salarizare, chiar dacă de fiecare dată când sunt probleme cu aceasta locul unde se sună este cu precădere sindicatul?
Să acuzăm pe toți cei care se proclamă deținători ai „adevărului”, deși privit îndeaproape acesta se arată pescuit din marele ocean al minciunii și manipulării?
Să acuzăm pe toți cei care copleșesc cu întrebări, dar își astupă urechile ori de câte ori primesc răspunsuri?
Să acuzăm pe toți cei care își insultă colegii, oricare ar fi aceia, doar pentru că opinia le este alta decât cea proprie?
Să acuzăm pe toți cei care reclamă respect și corectitudine, dar fără să încerce ca prin actele și cuvintele lor să dovedească așa ceva?
Să acuzăm pe toți cei care, deși se doresc trăitori într-o democrație, calcă în picioare orice manifestare a acesteia?
Să acuzăm pe toți cei care după ce abia și-au recâștigat demnitatea se înghesuie să o piardă prin câteva click-uri și vorbe aruncate în vânt?
Să acuzăm pe toți cei care din spatele unui ecran strigă „trădare!”, dar fără să poată arăta cu degetul vreuna din hicleniile celor așezați în tagma perfizilor?...
Ne vom opri, chiar dacă am putea continua, pentru a ne pune totuși, nouă înșine, o întrebare: De ce ar fi sindicatul mai îndreptățit să acuze decât toți cei care, sinceri și responsabili, s-ar putea regăsi în postura de „acuzați”?
Răspunsul este unul deosebit de simplu: „probele”, garantat ne sunt la îndemână!
Dar nu vom da glas cu adevărat „acuzațiilor” de mai sus. Apreciem că este mult mai bine rămânem la acel „Uniți suntem puternici!”, redescoperit în această grevă de mulți dintre noi, uitând sau ignorând că el este cel care a făcut-o în cele din urmă posibilă, dar mai ales că aceste cuvinte sunt cele care sintetizează de câteva decenii rezistența și continuitatea mișcării sindicale.
Iar greva, în pofida aparentei înghesuieli de pe banca „acuzaților”, a reușit! Iar de aici mulțumirile noastre, adresate înainte de toate tuturor celorlalți.