Un ministru care vrea sindicate „restartate” și reduse la tăcere
nu are ce căuta într-un guvern democratic!
SOLICITĂM DEMITEREA IMEDIATĂ A MINISTRULUI DANIEL DAVID!
Federația Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI) și Federația Sindicatelor din Educație „SPIRU HARET” reacționează ferm la atacul fără precedent lansat de ministrul educației, Daniel David, împotriva reprezentanților salariaților din învățământ. Într-un recent podcast, demnitarul a afirmat: „în timp, sindicatele vor înțelege că nu mai pot avea un rol important într-un sistem așa cum îl avem acum” și că este nevoie de un „restart pentru a construi alte paradigme în educație, inclusiv pentru ei ca sindicate”.
Aceste declarații nu sunt simple opinii, ci reprezintă un manifest pentru autoritarism. Ele trădează intenția clară de a elimina singurul obstacol rămas în calea unor reforme făcute „din pix”, fără consultare și fără contact cu realitatea din clase: dialogul social.
Domnul ministru David confundă Ministerul Educației și Cercetării cu un laborator personal de psihologie experimentală. Într-o democrație funcțională, sindicatelor nu li se dictează „paradigmele” de funcționare; ele nu se „restartează” la comanda puterii politice. Rolul nostru, al sindicatelor, este garantat constituțional tocmai pentru a proteja sistemul de abuzurile puterii executive. A dori sindicate care să nu mai aibă un rol important înseamnă a dori angajați fără drepturi și un sistem educațional obedient. În ultimele decenii, sindicatele au fost singurele organizații care au apărat consecvent drepturile cadrelor didactice, au semnalat abuzurile administrative, au intervenit ori de câte ori politicile educaționale au pus în pericol integritatea profesiei și șansele elevilor la un învățământ de calitate și s-au implicat constant în îmbunătățirea actelor normative care vizează sistemul de învățământ.
Încercarea ministrului de a lega existența sindicatelor și activitatea profesorilor de rata analfabetismului funcțional reprezintă o manipulare ieftină. Domnule ministru, analfabetismul funcțional nu este produs de sindicate! Este rezultatul zecilor de ani de subfinanțare cronică, de programe școlare neadaptate, de lipsă a resurselor și de instabilitatea legislativă generată de politicieni, nu de dascăli și de organizațiile sindicale. Profesorii sunt cei care au ținut școala românească în viață, adesea în condiții umilitoare, în timp ce miniștrii experimentau „reforme” eșuate.
Avertizăm partidele din coaliția de guvernare, pe prim-ministrul Ilie Bolojan și pe Președintele României Nicușor Dan că nu au voie să tacă, după o astfel de declarație.
Tăcerea în fața acestui derapaj înseamnă complicitate.
Dacă viziunea României Educate include reducerea la tăcere a partenerilor sociali, atunci România a părăsit valorile europene.
Un ministru care vede în sindicate o piedică ce trebuie eliminată este incompatibil cu funcția publică. Deciziile în educație se iau prin dialog, nu se impun prin dictat.
În consecință, solicităm public demiterea domnului Daniel David din funcția de ministru al educației.
Nu putem accepta un „partener” de dialog care planifică reformarea mișcării sindicale pentru a o transforma într-o structură obedientă.
5 Decembrie 2025
Protestele nu sunt expresia unor simple „supărări”, ci simptomul colapsului provocat de „Legea Bolojan”
Federația Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI) și Federația Sindicatelor din Educație „SPIRU HARET” (FSE „SPIRU HARET“) își exprimă dezaprobarea față de declarațiile recente ale ministrului educației și cercetării, Daniel David.
În cadrul unui podcast, domnia sa a ales să minimalizeze amploarea protestelor din educație, reducând nemulțumirile legitime ale angajaților din învățământ la simple și trecătoare „stări de supărare”, limitate, în opinia sa, strict la „zona sindicală”.
Acest mod de a descrie situația actuală din învățământ denotă nu doar o lipsă gravă de înțelegere a realității școlii românești, ci și o încercare periculoasă de a discredita vocea celor care avertizează asupra efectelor dezastruoase ale Legii nr. 141/2025 („Legea Bolojan”).
Prin acest act normativ, Guvernul și Ministerul Educației și Cercetării au destabilizat un sistem deja fragil, transformându-l într-o improvizație ale cărei victime sigure sunt elevii și profesorii.
Ceea ce ministrul numește simplist „supărare” este manifestarea unei frustrări acumulate. Măsurile recente au lovit direct în fundamentul sistemului, prin:
S-a creat o situație imposibilă. Vorbim despre o suprasolicitare reală, despre scăderea vizibilă a atractivității profesiei didactice și despre pierderea condițiilor minime pentru un act educațional de calitate. A afirma că „le va trece supărarea” înseamnă a trata cu superioritate și cinism o categorie profesională deja împovărată și umilită.
În plus, declarația conform căreia doar „zona sindicală este afectată“ este o manipulare. Realitatea demonstrează contrariul:
Prezentarea sindicatelor ca un grup izolat contravine misiunii unui ministru al educației, care ar trebui să valorizeze dialogul social, nu să îl antagonizeze.
Constatăm că domnul ministru a ales să folosească expertiza de psiholog și a transformat-o într-o armă politică de tip „dezbină și cucerește”. Încercarea domniei sale de a reduce criza sistemică la o simplă „stare emoțională” sau „supărare” trecătoare, nu este altceva decât o tehnică manipulatoare menită să fragmenteze solidaritatea corpului didactic și să inducă ideea falsă că problemele sunt doar în mintea liderilor sindicali. Domnule ministru, vedeți că, după atâta dezbinare, s-ar putea să nu mai aveți ce să cuceriți!...
În continuare ministrul încearcă să se războiască cu corpul profesoral, făcând referire la analfabetismul funcțional, însă chiar politicile aplicate de acesta în 2025 contrazic flagrant soluțiile dovedite științific. În timp ce Europa reduce numărul de elevi la clasă pentru a combate decalajele, România aglomerează clasele și reduce timpul alocat elevului.
Învățământul românesc de astăzi este oglinda nepăsării tuturor guvernelor post-decembriste, însă actualul Executiv atinge apogeul operei de colapsare a sistemului. Invocarea analfabetismului funcțional în acest context este doar o metodă de a eluda responsabilitatea politică pentru dezastrul creat.
Cu toții cunoaștem că educația nu se poate reforma prin negarea problemelor. Însă, reformele durabile se construiesc împreună cu profesioniștii din sistem, nu împotriva lor.
Solicităm ministrul educației să facă un „efort“ și să înceteze minimalizarea efectelor dezastruoase ale măsurilor dispuse împotriva sistemului de învățământ prin Legea nr. 141/2025, iar Guvernului să se angajeze în procesul de corectare a acestora.
FSLI și FSE „SPIRU HARET” vor continua să apere drepturile angajaților din educație și să susțină, prin toate mijloacele legale, o școală publică puternică, stabilă și orientată spre elev.
Marți, 2 decembrie a.c., a avut loc ședința de lucru a Consiliului de Administrație al Inspectoratului Școlar Județean Hunedoara.
Pe ordinea de zi au fost înscrise următoarele probleme:
I. Solicitări de la unități de învățământ
II. Diverse
În cadrul ședinței au fost luate următoarele hotărâri:
I. Se aprobă solicitările unităților de învățământ, conform Anexei 1.
II. Diverse:
1. Se aprobă diminuarea unor fracțiuni de posturi pentru școlarizări la domiciliu, conform Anexei 2.
2. Se prezintă raportul de la Arhivele Naționale, termenele, constatările și măsurile.
3. Se prezintă apelul de proiecte pentru unitățile de învățământ din mediul rural. Se va posta pe grupul de directori.
4. Se aprobă Procedura Operațională referitor la calculul drepturilor salariale conform OUG nr. 48/2022 și Hotărârea nr. 875/2022.
Anexele la care se face referire în articol sunt postate la rubrica ISJ HUNEDOARA - CONSILIUL DE ADMINISTRAȚIE.
SALARIAȚII DIN ÎNVĂȚĂMÂNT, NEMULȚUMIȚI DE PREVEDERILE PROIECTULUI ORDONANȚEI „TRENULEȚ”
Federația Sindicatelor Libere din Învățământ, Federația Sindicatelor din Educație „SPIRU HARET” și Federația Națională Sindicală „ALMA MATER“ solicită Guvernului și liderilor partidelor aflate la guvernare să-și respecte angajamentele luate în urma grevei generale din perioada mai - iunie 2023 și să nu înghețe salariile angajaților din învățământ, așa cum apare în proiectul de ordonanță de urgență privind unele măsuri bugetare (ordonanța trenuleț). De asemenea, acest proiect vine și cu alte măsuri care vor aduce prejudicii învățământului preuniversitar și universitar românesc.
Cele mai importante nemulțumiri vizează:
1. Înghețarea salariilor în anul 2025, la nivelul celor din luna noiembrie 2024
Practic, prin această măsură, se calcă în picioare Declarația politică din anul 2023 a președinților PSD și PNL referitoare la Educație, publicată în Monitorul Oficial, angajamentele publice ale acelorași președinți referitoare la salarizarea în învățământ, prevederile OUG nr. 57/2023, precum și promisiunile recente ale guvernanților, conform cărora, în anul 2025, salariații din învățământ vor primi încă o majorare salarială, astfel încât, să se respecte angajamentele luate în timpul amplelor proteste din învățământ, din anul 2023.
Nu trebuie să se uite un lucru: Și promisiunile trebuie respectate, la fel ca prevederile legale!
Referitor la salarizarea din învățământ, un lucru este evident: chiar după majorările consistente din anii 2023 și 2024, salariul unui profesor debutant a ajuns la aproximativ 4000 de lei net, salariu insuficient, ținând cont de importanța muncii prestate și de costurile vieții din România. În mod normal, astăzi, un profesor debutant ar trebui să primească cel puțin 6000 de lei net, salariu pe care îl are, din păcate, un profesor spre sfârșitul carierei.
Este de apreciat faptul că Guvernul României continuă să investească în infrastructură, să reindustrializeze România, dar nu trebuie să uite faptul că investiția cea mai profitabilă este cea în educație, domeniu strategic al oricărei țări, fără a fi omisă resursa ei umană.
Guvernul României ar trebui să intre în alertă, ținând cont de Raportul UNESCO pentru anul 2023 referitor la educație. Potrivit acestui raport, România ocupă locul 123 în lume din 171 de state analizate, în ceea ce privește sumele alocate pentru educație.
Faptul că România se poziționează după țări precum Uganda, Zambia, Benin, în ceea ce privește procentul din PIB alocat educației, trebuie să dea serios de gândit guvernanților.
2. Modul în care se intenționează să se acorde voucherele de vacanță
Conform acestui proiect de act normativ, Guvernul ar urma să acorde vouchere de vacanță în cuantum de 800 de lei, cu condiția ca salariatul să achiziționeze pachete turistice de cel puțin 1600 de lei.
Această măsură va afecta, în primul rând, salariații cu venituri mici, care nu-și vor permite să completeze cu cel puțin 800 de lei sumele pentru a-și achiziționa astfel de pachete turistice.
Guvernul, dacă nu-și permite să acorde aproximativ 1400 de lei, așa cum a făcut-o până acum, ar fi bine să acorde măcar acei 800 de lei, fără să mai impună și coparticiparea de minimum 800 de lei.
Altfel, vor pierde și salariații, vor pierde și patronatele din turism și, implicit, statul român.
3. Suspendarea aplicării unor prevederi din Legea nr. 198/2023 și Legea nr. 199/2023
Guvernul României propune să suspende aplicarea unor prevederi din Legea Învățământului Preuniversitar și din Legea Învățământului Superior, până în anul școlar/universitar 2026-2027.
Este anormal și revoltător faptul că anumite prevederi ale celor două legi, care se referă, în primul rând, la drepturi ale salariaților din învățământ, să fie suspendate pentru o perioadă atât de îndelungată.
Colegii întreabă, pe bună dreptate, de ce au fost prinse în aceste Legi dacă nu se aplică?
Nu este normal să se facă experimente „pavloviene” cu salariații din învățământ!
Printre cele mai importante articole suspendate se numără:
- Alocarea pentru sistemul educațional a unui procent de minimum 15% din cheltuielile bugetului general consolidat;
- Acordarea de vouchere educaționale în cuantum fix pentru servicii de sprijin, intervenții psihopedagogice și materiale-suport, pentru participare la manifestări științifice sau de participare la cursuri de perfecționare în domeniul funcției ocupate;
- Reducerea numărului de elevi în învățământul liceal, inclusiv în cel dual;
- Reducerea cu două ore a normei didactice pentru cadrele didactice implicate în proiecte europene și pentru cele care au o vechime de minimum 15 ani și gradul didactic I;
- Majorarea cu 25% a costului standard pentru unitățile de învățământ defavorizate;
- Decontarea cheltuielilor de transport pentru personalul din învățământul preuniversitar și universitar;
- Acordarea premiului pentru activitate suplimentară de 2% din fondul de salarii de la nivelul unității.
De asemenea, o mare incertitudine este cea referitoare la legea salarizării. Promisiunea este că această lege se va finaliza în prima parte a anului viitor, după adoptarea Legii bugetului de stat pentru anul 2025, iar incertitudinea este: de când se va aplica această lege?
Guvernul a anunțat că, în următorii ani, trebuie să scadă deficitul bugetar până la 3%, față de 8,5% cât este în prezent, iar punerea în aplicare a legii salarizării implică fonduri suplimentare. Le va găsi, oare, Guvernul?
Cele prezentate mai sus sunt o parte a nemulțumirilor membrilor noștri de sindicat și, conform solicitărilor acestora, trebuie să reînceapă acțiunile de protest.
În aceste condiții, este foarte probabil ca, în perioada imediat următoare, primele acțiuni de protest să aibă loc în Piața Victoriei din București.
DOCUMENTE ATAȘATE
Comunicat comun
|
Numărul
curent |
Titlul
documentului |
Dimensiune
(octeți) |
Extensia
documentului |
Data
atașării |
| 1 |
Comunicat comun
Comunicat comun 30.12.2024 |
370.328 | APPLICATION/PDF | 2024-12-30 16:03:30 |