Prin Ordinul M.E.C. 3986/2025 a fost aprobată Metodologia-cadru privind tipul programelor pentru dezvoltare în cariera didactică, asigurarea calității programelor și sistemul de acumulare a creditelor ECTS pentru cadrele didactice din învățământul preuniversitar.
Metodologia reglementează tipul programelor pentru dezvoltare în cariera didactică și cadrul general, instituțional, conceptual și procedural de asigurare a calității programelor pentru dezvoltare în cariera didactică.
Pentru recunoașterea competențelor profesionale ale personalului didactic din învățământul preuniversitar, formate și dezvoltate prin programe și activități de formare continuă, prin parcurgerea etapelor de evoluție în carieră, precum și prin celelalte activități de formare prevăzute în Legea învățământului preuniversitar (189/2023) se utilizează Sistemul european de credite transferabile (ECTS).
Evaluarea și validarea rezultatelor participării personalului didactic la diferite programe și forme de organizare a formării în cariera didactică se realizează prin sistemul de acumulare a creditelor ECTS, prin corespondență cu creditele profesionale transferabile (CPT), pe baza evaluării competențelor și a recunoașterii rezultatelor învățării, asigurând flexibilitate și transparența rutelor de formare în contexte variate: formale, nonformale și informale.
Metodologii se referă la următoarele aspecte:
- categorii de programe pentru dezvoltare în cariera didactică și condiții generale de acreditare;
- implementarea programelor pentru dezvoltare în cariera didactică;
- comisia specializată de acreditare;
- aplicarea Sistemului european de credite transferabile (ECTS) în procesul de evaluare, recunoaștere a competențelor dezvoltate și a rezultatelor învățării în cadrul programelor pentru dezvoltare în cariera didactică.
Alte detalii privind dezvoltarea carierei didactice pot fi consultate pe site-ul nostru la rubrica:
JURIDIC – LEGISLAȚIE – RAPORTURI DE MUNCĂ – CARIERA DIDACTICĂ.
https://nou.siphd.ro/?a=2433&q=3&r=34
Linkuri directe:
Legea învățământului preuniversitar
https://nou.siphd.ro/?a=2432&q=2&r=9
Metodologia-cadru privind tipul programelor pentru dezvoltare în cariera didactică
https://nou.siphd.ro/f/2025/00000040539.pdf
Metodologia de acordare a creditelor transferabile în învățarea pe tot parcursul vieții
https://nou.siphd.ro/f/2025/00000040540.pdf
Procedura specifică - anexa 2 la nota 4663/2022
privind recunoaștere și echivalare în credite profesionale transferabile a competențelor dobândite în cadrul programelor pentru dezvoltare profesională continuă complementare
https://nou.siphd.ro/f/2022/00000038784.pdf
Procedura specifică - anexa 2 la nota 4663/2022
privind recunoașterea și echivalarea în credite profesionale transferabile a competențelor dobândite în cadrul programelor pentru abilitare funcțională
https://nou.siphd.ro/f/2022/00000038783.pdf
NOTA nr. 4663 din 19 septembrie 2022
Baza legală:
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 8 din 18 februarie 2009 privind acordarea voucherelor de vacanță;
HOTĂRÂRE de GUVERN nr. 215 din 4 martie 2009 pentru aprobarea NORMELOR METODOLOGICE privind acordarea tichetelor de vacanță.
Actele normative menționate, în formele completate prin alte acte normative și aplicabile astăzi, sunt publicate pe site-ul organizației (https://nou.siphd.ro/) la rubrica:
JURIDIC – LEGISLAȚIE – LEGISLAȚIE SALARIZARE – Indemnizații/vouchere,
link direct:
https://nou.siphd.ro/?a=2434&q=4&r=40
Cine poate primi vouchere de vacanță?
- Personalul din instituțiile publice ale cărui salarii de bază nete din luna anterioară acordării acestora sunt de până la 8.000 lei;
- Personalul din instituțiile publice care optează pentru acordarea voucherelor de vacanță și își exprimă în scris angajamentul, conform modelului publicat.
(declarație pe propria răspundere - https://nou.siphd.ro/?a=2434&q=4&r=40).
Cuantumul voucherelor de vacanță în anul 2025
- 800 de lei pentru achiziționarea de pachete de servicii turistice în valoare de cel puțin 1.600 lei.
Ce avem de făcut în perioada actuală?
Salariații care optează pentru acordarea voucherelor de vacanță își vor exprima în scris angajamentul (prin completarea declarației menționate anterior).
Alte detalii după apariția precizărilor de la Ministerul Educației și Cercetării.
Luni, 19 mai a.c., a avut loc ședința de lucru a Consiliului de Administrație al Inspectoratului Școlar Județean Hunedoara.
Pe ordinea de zi au fost înscrise următoarele probleme:
I. Solicitări de la unități de învățământ
II. Diverse
În cadrul ședinței au fost luate următoarele hotărâri:
I. Se aprobă solicitările unităților de învățământ, conform Anexei 1.
II. Diverse:
1. Se aprobă desemnarea Liceului cu Program Sportiv „Cetate” Deva și Liceului Tehnologic Energetic „Dragomir Hurmuzescu” Deva drept centre de concurs pentru examenul de titularizare 2025.
2. Se aprobă relocarea elevilor de la Școala Primară Reea la Școala Primară Păclișa.
3. Se aprobă încheierea contractului pentru programul de înregistrare electronică și plata acestuia din venituri proprii.
Anexele la care se face referire în articol sunt postate la rubrica ISJ HUNEDOARA - CONSILIUL DE ADMINISTRAȚIE.
Semnificație
Ziua de 1 Mai a fost și este considerată în cea mai mare parte a lumii „Sărbătoarea celor care muncesc", „Ziua Internațională a Muncii” sau „Ziua Internațională a celor ce muncesc".
„Ziua Muncii” este o sărbătoare a proletarilor, ținută în cinstea victoriei luptei sindicale, care a asigurat ziua de muncă de opt ore, dar și alte drepturi sociale și politice ale muncitorilor.
În anul 1889, Congresul Internaționalei Socialiste a decretat ziua de 1 mai ca „Ziua Internațională a Muncii”, în memoria victimelor grevei generale din Chicago, ziua fiind comemorată prin manifestații muncitorești.
Istoric
Data de 1 mai apare pentru prima dată în legătură cu întrunirea din anul 1886 a Federației Sindicatelor din Statele Unite și Canadei (precursoarea Federației Americane a Muncii).
George Edmonston, fondatorul Uniunii Dulgherilor și Tâmplarilor, a inițiat introducerea unei rezoluții care stipula ca: „8 ore să constituie ziua legală de muncă de la, și după 1 mai 1886”, sugerându-se organizațiilor muncitorești respectarea acesteia.
La data de 1 mai 1886, sute de mii de manifestanți au protestat pe tot teritoriul Statelor Unite. Cea mai mare demonstrație a avut loc la Chicago, unde au participat peste 90 de mii de demonstranți, din care aproximativ 40 de mii se aflau în grevă.
Protestele au continuat și în următoarele trei zile, iar numărul manifestanților a crescut considerabil. Pe 3 mai, forțele de ordine au intervenit, iar patru muncitori au fost uciși și mai mulți răniți. În seara aceleiași zile a fost organizată o nouă demonstrație în Piața Haymarket din Chicago. Spre poliție a fost aruncată o bombă și 66 de polițiști au fost răniți – 7 au murit ulterior. Poliția a ripostat cu focuri de armă, rănind în jur de 200 de persoane, dintre care mai multe au decedat.
Opt dintre protestatari au fost judecați. În urma procesului, 7 dintre acuzați au fost condamnați la moarte (doi având ulterior pedeapsa comutată la închisoare pe viață) și unul la 15 ani de închisoare. Șapte ani mai târziu, o nouă investigație i-a găsit nevinovați pe cei 8.
Asociații muncitorești din țări precum Anglia, Olanda, Rusia, Italia, Franța și Spania au adunat bani pentru apărarea acestora.
Mișcarea devenise mondială.
Prezent
Cu timpul, 1 mai a devenit sărbătoarea mișcărilor muncitorești în majoritatea țărilor lumii, diversele manifestări căpătând amploare pe măsură ce autoritățile au convenit cu sindicatele ca această zi să fie liberă.
România
În România această zi a fost sărbătorită pentru prima dată de către mișcarea socialistă în 1890.
În perioada regimului comunist, de 1 mai autoritățile organizau manifestații uriașe pe marile bulevarde. Coloane de oameni, în ținute festive, scandau lozinci și purtau pancarte uriașe.
După 1990, importanța propagandistică a zilei a fost minimalizată, dar oamenii se bucură de acest eveniment, sărbătorindu-l în aer liber, la iarbă verde, la mare ori la munte.
În 2003, pentru prima oară în istoria postdecembristă, o confederație sindicală (Blocul Național Sindical) a încercat organizarea unei adunări populare, cu mici, bere și muzică, pentru a serba această zi. Criticile nu au lipsit, la fel nici acuzațiile de simpatie pro-comunistă, amintirea propagandei PCR fiind încă vie în conștiința populației.
(Sursa: https://ro.wikipedia.org)