Mobilitatea personalului
Prin Ordinul ministrului educației și cercetării nr. 6.695/2025 a fost aprobată Metodologiei-cadru privind mobilitatea personalului didactic de predare din învățământul preuniversitar în anul școlar 2026-2027.
Metodologia reglementează:
a) condițiile de ocupare a posturilor didactice/catedrelor vacante/rezervate în învățământul preuniversitar;
b) organizarea și desfășurarea etapelor de mobilitate a personalului didactic de predare din învățământul preuniversitar;
c) recrutarea, selecția și angajarea personalului didactic de predare în învățământul preuniversitar, precum și eliberarea din funcție a personalului didactic de predare din învățământul preuniversitar.
Cu alte cuvinte, toți cei interesați de constituirea normelor, completarea acestora, reducerile de activitate, pretransferul la cerere, detașări, concursul național etc. pot consulta prevederile legale aici:
https://nou.siphd.ro/?a=2433&q=3&r=36&e=2026
Planul de școlarizare 2026-2027
În această perioadă se proiectează planul de școlarizare pentru anul școlar următor, 2026-2027.
Astfel, joi, 22 ianuarie 2026, a avut loc ședința Comitetului Local de Dezvoltarea a Parteneriatului Social de la nivelul Inspectoratului Școlar Județean Hunedoara.
Toate detaliile privind planul de școlarizare pentru clasele a noua sunt postate aici:
https://nou.siphd.ro/?a=3455&t=2026
Sintetic, s-a aprobat următorul număr de clase pe zone și unități de învățământ:
Deva: 24 clase (5 pentru Colegiul Național „Decebal”, 5 pentru Colegiul Național Pedagogic „Regina Maria”, câte3 clase pentru Colegiul Tehnic „Transilvania”, Liceul Tehnologic „D. Hurmuzescu”, Liceul Tehnologic „G. Moisil”, câte 2 clase pentru Liceul cu Program Sportiv „Cetate” și Liceul de Artă „S. Toduță” și o clasă pentru Liceul Teoretic „Teglaș Gabor);
Hunedoara 15 clase (4 pentru Colegiul Național „Iancu de Hunedoara”, câte 3 clase pentru Colegiul Național „T. Lalescu”, Colegiul Economic „E. Gojdu”, Liceul Tehnologic „C. Bursan”, 2 clase pentru Liceul Tehnologic „M. Corvin);
Petroșani 12 clase (câte 3 clase pentru fiecare liceu);
Orăștie 10 clase (4 pentru Colegiul Național „Aurel Vlaicu”, câte 3 pentru Liceul Tehnologic „N. Olahus” și Liceul Tehnologic Agricol „A. Borza” Geoagiu);
Hațeg 8 clase (7 pentru Liceul Teoretic „I.C. Brătianu”, 1 pentru Seminarul Teologic Ortodox „Sf. Ecaterina” Prislop)0 pentru Liceul „prof. Bora Tit Liviu” Baru);
Brad 6 clase (4 pentru Liceul Teoretic „A. Iancu” Brad și 2 pentru Liceul Tehnologic „Crișan” Crișcior);
Lupeni 6 clase (3 pentru Liceul Teoretic „M. Eliade” și 3 pentru Liceul Tehnologic);
Vulcan 4 clase (Liceul Tehnologic „M. Viteazu);
Petrila 4 clase (Colegiul Tehnic „C. Brâncuși);
Simeria 3 clase (Liceul Tehnologic Transport Feroviar „A. Saligny”);
Călan 3 clase Liceul Tehnologic „O. Densușianu”);
Ilia 3 clase (Liceul Teoretic „S. Dragomir”);
Uricani 2 clase (Liceul Tehnologic „Retezat”).
În aceste zile se finalizează demersurile relative la elaborarea și aprobarea planurilor de școlarizare pentru anul școlar 2025-2026, ceea ce înseamnă, într-o atmosferă departe de a fi plăcută, numeroase noi probleme cu care sistemul educațional preuniversitar se confruntă.
Dăruiți cu o guvernare caracterizată de un profund dezinteres față de traiul „muritorilor de rând”, educația românească, inclusiv cea hunedoreană, continuă să încaseze lovitură după lovitură într-un „război” (chiar dacă nedeclarat) prin care politicul pare să-și propus ca daunele să fie pe cât se poate de mari.
Cunoaștem cu toții măsurile adoptate în detrimentul educației prin Legea nr. 141/2025 și alte acte normative, efectele negative fiind departe de a se fi epuizat. Un aspect major al acestor efecte se relevă, după cum apreciam deja, în aceste zile, creșterea numărului de elevi la clasă (în răspăr cu majoritatea politicilor educaționale europene), cumulată aceasta cu o reducere a numărului de educabili, conducând la reduceri substanțiale în ceea ce privește numărul claselor și implicit a numărului posturilor din sistemul educațional (estimările inițiale ale sindicatelor în această privință se dovedesc pe zi ce trece tot mai corecte, chiar dacă pe când erau făcute politicul, dar nu numai, atribuia acestora o viziune catastrofică).
Mai concret, oprindu-ne la învățământul liceal, acolo unde efectele sunt cele mai vizibile, ceea ce nu înseamnă că nu există pe toate ciclurile de școlarizare, și particularizând la nivelul județului Hunedoara, reducerea numărului de potențiali absolvenți de clasa a VIII-a cu mai bine de 300 și creșterea numărului de elevi la clasă au condus la aprobarea de către I.S.J. Hunedoara a unui număr de 100 de clase de învățământ liceal pentru anul școlar 2026-2027.
Evident, acordarea a doar 100 de clase, în raport cu solicitările făcute, și anume de 113 clase, a fost receptată, pe bună dreptate, deosebit de negativ, generând supărări, revolte... și demersuri, mai mult sau mai puțin publice, de a determina o revenire asupra numărului de clase aprobat pentru unele unități de învățământ. Supărări îndreptățite, indiferent de natura sau de prestigiul respectivelor școli, dar care par să-și rateze adevăratele „ținte” în manifestarea lor.
Suntem de acord că frecvent diriguitorii județeni ai învățământului se dovedesc mai patroni decât patronii sau că pozițiile publice (unde cel mai bun exemplu este recentul „tămbălău” suscitat de publicarea de către sindicat al efectelor măsurilor antieducaționale ale guvernului Bolojan) neagă adesea realitatea de la „firul ierbii”. Susținem de asemenea toate acele colective de colegi care încearcă să arate că, având în vedere plusvaloarea pe care o oferă din punct de vedere educațional, acordarea unui număr inferior de clase în raport cu solicitările formulate nu este corectă.
Totuși, nu putem să nu constatăm faptul că incorectitudinea acuzată își ratează oarecum „ținta”. Supărarea, și trebuie să fim supărați, este de adresat guvernanților, iar lupta trebuie să fie împotriva aberantelor măsuri adoptate de aceștia. Știm că demersurile sindicatelor au fost ignorate de către o parte dintre colegi, ba chiar au fost luate în zeflemea (am putea să ne amintim episodul boicotării deschiderii anului școlar și să insistăm pe faptul că supărările sunt mai accentuate chiar pe unde boicotarea a cam fost... boicotată), dar înțelegând chiar și motivațiile mai mult decât egoiste, vom reaminti ceea ce reprezintă esența tuturor acțiunilor sindicale: câștigul veritabil este doar acela de care putem beneficia dacă nu toți, cel puțin cea mai mare parte dintre noi. Iar în spiritul acestei idei nu vom sprijini în niciun fel acele „căderi” care maschează de fapt atacul la adresa altor unități sau forme de învățământ.
Soluția la problema planului de școlarizare este de altfel una deosebit de simplă: o simplă reducere a numărului de elevi la clasă cu 2 locuri ar asigura imediat necesitățile existente. Nu mai vorbim de o reducere mai substanțială (care ne-ar plasa mai aproape de mediile europene), cu beneficii evidente și în ceea ce privește calitatea educației.
Dar trăim în țara în care trăim și mai ales avem guvernanții pe care îi avem (orice discriminare pe criterii de „culoare” în această privință este partizană și neîntemeiată), așa încât soluțiile simple, dar mai ales cele care rezolvă cu adevărat problemele vor fi refuzate întotdeauna, singura cale practicabilă în beneficiul tuturor dovedindu-se aceea a încercării impunerii lor. Ceea ce nu se poate întâmpla, după cum au dovedit-o mișcările de protest din 2023, doar dacă toți cei care înțeleg că mai binele propriu nu poate decurge cu adevărat decât din mai binele comun acționează împreună.
Altfel spus, ținând seama de astfel de aspecte, dar și de toate cele care nu fac decât să „mai arunce câte o mână de țărână” peste educație, rezolvarea acestor probleme și nu numai va depinde de implicarea noastră, a tuturor, în protestele care vor urma în șirul celor deja realizate și care probabil vor culmina, după „pohta” marilor noștri „conducători”, cu o nouă grevă generală. Creșterea normei didactice, creșterea numărului de elevi la clasă, reducerea salarizării pentru plata cu ora etc., toate acestea pot fi date înapoi în măsura în care înțelegem că reușita depinde de fiecare dintre noi într-o acțiune comună.
Luni, 2 februarie a.c., a avut loc ședința de lucru a Consiliului de Administrație al Inspectoratului Școlar Județean Hunedoara.
Pe ordinea de zi au fost înscrise următoarele probleme:
I. Solicitări de la unități de învățământ
II. Diverse
În cadrul ședinței au fost discutate următoarele aspecte:
I. Se aprobă solicitările unităților de învățământ, conform Anexei 1.
II. Diverse:
1. Se prezintă memoriile depuse de către Primăria Municipiului Deva, Liceul de Arte „Sigismund Toduță” Deva, părinți ale elevilor de la Liceul de Arte referitor la propunerile planului de școlarizare pentru anul școlar 2026/2027.
Se propune o ședință în data de 04.04.2026 cu toți factorii implicați.
Anexele la care se face referire în articol sunt postate la rubrica ISJ HUNEDOARA - CONSILIUL DE ADMINISTRAȚIE.
Elaborat în cadrul procesului de aderare a României la O.C.D.E. (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică), marți 27 mai 2025 a fost dat publicității Raportul O.C.D.E. „Educație și competențe în România” – 2025.
Propunându-și să evalueze politicile educaționale și de competențe ale României pe parcursul întregului ciclu de învățare - de la educația și îngrijirea timpurie a copiilor până la învățământul terțiar și învățarea adulților, Raportul „Educație și competențe în România” conchide, în comparație cu țările membre ale OCDE și ale țărilor de referință din Europa Centrală și de Est, că „Agenda actuală de reformă a educației din România [cu referințe la Legea nr. 198/2023 a învățământului preuniversitar și la procesele demarate – n.n.] marchează cel mai ambițios efort al țării de a moderniza sistemul său de educație și competențe de la tranziția post-democratică. Susținute de investiții semnificative, reformele își propun să crească calitatea, să extindă accesul și să doteze cursanții cu competențele necesare pentru a prospera într-o economie în schimbare. Acest efort pentru schimbare vine într-un moment critic. În ciuda performanțelor economice puternice, disparitățile urban-rural în ceea ce privește nivelul de trai se adâncesc, participarea la forța de muncă rămâne scăzută în rândul tinerilor, femeilor și romilor, iar ocuparea forței de muncă în mod informal este ridicată. Îmbunătățirea rezultatelor educaționale prin politici și practici mai eficiente va fi esențială pentru plasarea României pe o cale de creștere mai sustenabilă și incluzivă.”
Structurat în cadrul a șase capitole (Evaluare și recomandări, Educația și competențele în România: Stimularea creșterii incluzive, Educația și îngrijirea timpurie a copiilor: Oferirea tuturor copiilor a unei baze solide pentru viață, Educația școlară: Oferirea fiecărui elev a unei șanse echitabile de a reuși, Învățământul terțiar: Crearea unui sistem mai atractiv, relevant și accesibil, Competențe: Dezvoltarea forței de muncă pentru o economie în curs de modernizare), Raportul „Educație și competențe în România” reușește să realizeze o radiografie de ansamblu relevantă pentru educația națională.
Cu dimensiuni apreciabile (235 de pagini), raportul reușește semnalarea majorității problemelor cu care se confruntă educația românească, multe dintre acestea amintite și de Raportul QX (o sinteză a problemelor semnalate, dar cu precădere a propunerilor înaintate va fi de regăsit în nr. 49 al Buletinului Informativ „Magister”, care urmează a fi transmis în teritoriu în data de 4 iunie) recent lansat de ministrul educației și cercetării.
Desigur, dincolo de perspectivele cuprinzătoare propuse, disfuncționalitățile aduse în discuție nu reprezintă o noutate, ele fiind cunoscute și periodic semnalate, incapacitatea de a stăvili trendul relativ descendent al educației românești ținând nu de absența cunoașterii problemelor, ci de incapacitatea/absența disponibilității de a identifica/adopta/implementa în mod coerent și constant soluțiile adecvate (cu scuzele de rigoare, dacă este cazul, „soluțiile” oferite de Legea nr. 198/2023 a învățământului preuniversitar amenință, datorită întârzierii, dar mai ales a inconsecvenței implementării, să genereze un eșec la fel de răsunător precum toate celelalte reforme demarate și niciodată finalizate/adecvat implementate în ultimele decenii), motivația/cauza primordială fiind și rămânând aceea a subfinanțării „perseverente” a sistemului educațional românesc.
Raportul O.C.D.E. „Educație și competențe în România” – 2025 poate fi descărcat de către cei interesați accesând link-ul corespondent de mai jos, propunându-vă totodată, în traducere, și o selecție de patru pagini de date/principii/recomandări (Supliment – Buletinul Informativ „Magister” nr. 49).
|
Numărul
curent |
Titlul
documentului |
Dimensiune
(octeți) |
Extensia
documentului |
Data
atașării |
| 1 | Raportul O.C.D.E. „Educație și competențe în România” - 2025 | 3.724.019 | APPLICATION/PDF | 2025-05-29 11:56:11 |
| 2 | Supliment - Buletinul Informativ „Magister” nr. 49 | 8.427.542 | APPLICATION/PDF | 2025-05-29 12:18:02 |