La solicitarea F.S.E. „Spiru Haret”, Ministerul Finanțelor, prin A.N.A.F., a oferit precizări privind aplicarea concretă a prevederii potrivit căreia salariații au dreptul „de deducere a contravalorii abonamentelor suportate de angajați, în limita echivalentului în lei a 100 de euro anual”, deducere care se face „la locul unde se află funcția de bază” (deducere instituită de art. 78 alin. (2) lit. a) pct. V din Codul fiscal, raportat la art. 35 alin. (2) din C.C.M.U.N.S.N.C.I.P.).
Astfel, în răspunsul primit se precizează:
- prevederile referitoare la facilitățile acordate nu conțin restricții cu privire la documentele necesare în vederea acordării facilităților fiscale;
- prevederile referitoare la facilitățile acordate nu conțin restricții cu privire la desfășurarea efectivă a activității furnizorilor care acordă abonamente, ci numai în ceea ce privește încadrarea activității (obligatoriu codurile CAEN 9311, 9312 sau 9313) - în categoria furnizorilor nu pot fi incluși și intermediarii (de exemplu, o platformă);
- angajatorul poate solicita angajaților orice document relevant pentru a justifica facilitățile fiscale acordate acestora;
- acordarea facilității fiscale este condiționată de suportarea abonamentelor de către angajat, nu de către o altă persoană;
- acordarea facilității se face la locul unde se află funcția de bază, în cazul în care activitatea se desfășoară la mai mulți angajatori, salariatul trebuind să depună o declarație pe proprie răspundere pentru alegerea funcției de bază (se depune doar la angajatorul unde se declară funcția de bază, neexistând un formular tipizat în acest sens).
Ținând seama de aceste lămuriri și neexistând niciun impediment legal în acordarea acestui drept, îndemnăm pe toți potențialii beneficiari care întrunesc condițiile precizate să realizeze, în scris, demersurile necesare pentru a putea beneficia de deducerea fiscală.
DOCUMENTE ATAȘATE
Adresa F.S.E. „Spiru Haret”
Răspuns M.F.-A.N.A.F.
Prin Ordinul nr. 3463 din 4 martie 2025, emis de ministrul educației și cercetării, a fost stabilită structura anului școlar 2025-2026.
Astfel, anul școlar 2025-2026 începe la data de 1 septembrie 2025, se încheie la data de 31 august 2026 și are o durată de 36 de săptămâni de cursuri. Excepții: clasele a VIII-a (35 săptămâni), clasele din învățământul liceal-filiera tehnologică (37 săptămâni), clasele a XII-a zi, a XIII-a seral și frecvență redusă (34 săptămâni).
Cursurile anului școlar 2025-2026 încep la data de 8 septembrie 2025.
Anul școlar 2025-2026 se structurează, pe intervale de cursuri și intervale de vacanță, astfel:
a) intervale de cursuri:
- de luni, 8 septembrie 2025, până vineri, 24 octombrie 2025;
- de luni, 3 noiembrie 2025, până vineri, 19 decembrie 2025;
- de joi, 8 ianuarie 2026, până vineri, 6 februarie 2026, respectiv vineri, 13 februarie 2026, sau vineri, 20 februarie
2026, după caz, la decizia inspectoratelor școlare județene/al municipiului București, în urma consultărilor cu beneficiarii
primari ai educației, cu părinții/reprezentanții legali ai acestora și cu cadrele didactice, realizate la nivelul unităților de
învățământ;
- de luni, 16 februarie 2026, respectiv luni, 23 februarie 2026, sau luni, 2 martie 2026, la decizia inspectoratelor
școlare județene/al municipiului București, după caz, până vineri, 3 aprilie 2026;
- de miercuri, 15 aprilie 2026, până vineri, 19 iunie 2026;
b) intervale de vacanță:
- de sâmbătă, 25 octombrie 2025, până duminică, 2 noiembrie 2025;
- de sâmbătă, 20 decembrie, 2025 până miercuri, 7 ianuarie 2026;
- o săptămână, la decizia inspectoratelor școlare județene/al municipiului București, în perioada 9 februarie-1 martie
2026;
- de sâmbătă, 4 aprilie 2026, până marți, 14 aprilie 2026;
- de sâmbătă, 20 iunie 2026, până duminică, 6 septembrie 2026.
Programul național "Școala altfel" și Programul "Săptămâna verde" se desfășoară în perioada 8 septembrie 2025-
3 aprilie 2026, în intervale de câte 5 zile consecutive lucrătoare, a căror planificare se află la decizia unității de
învățământ. Derularea celor două programe se planifică în intervale de cursuri diferite.
Alte detalii la rubrica:
JURIDIC – LEGISLAȚIE – ORGANIZAREA SITEMULUI EDUCAȚIONAL – STRUCTURA ANULUI ȘCOLAR
link direct:
https://nou.siphd.ro/?a=2432&q=2&r=20
Luni, 31 martie a.c., a avut loc ședința de lucru a Consiliului de Administrație al Inspectoratului Școlar Județean Hunedoara.
Pe ordinea de zi au fost înscrise următoarele probleme:
I. Solicitări de la unități de învățământ
II. Diverse
În cadrul ședinței au fost luate următoarele hotărâri:
I. Se aprobă solicitările unităților de învățământ, conform Anexei 1.
II. Diverse:
1. Se prezintă, informativ, lista inspectorilor școlari (6) care vor participa la mobilitatea din Skopje, Macedonia de Nord, în perioada 01 - 11.04.2025.
2. Se prezintă lista inspectorilor școlari (2) care vor participa la mobilitatea din Grecia.
3. Referitor la solicitarea de reînmatriculare a unui elev, se transmite spre soluționare unității de învățământ.
Anexa la care se face referire în articol este postată la rubrica ISJ HUNEDOARA - CONSILIUL DE ADMINISTRAȚIE.
După cum se cunoaște, prin Legea nr. 296/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare pentru asigurarea sustenabilității financiare a României pe termen lung au fost adoptate anumite măsuri care limitează plata unor drepturi de natură salarială. În ceea ce privește sistemul educațional este vorba în primul rând de plata indemnizației de hrană, art. XXVI al legii menționate precizând:
«Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 492 din 28 iunie 2017, cu modificările și completările ulterioare, se modifică după cum urmează:
1. La articolul 18, alineatul (1) va avea următorul cuprins:
„(1) Începând cu 1 octombrie 2023, ordonatorii de credite acordă obligatoriu, lunar, pentru personalul încadrat ale cărui salarii lunare nete sunt de până la 8.000 lei, inclusiv indemnizații de hrană la nivelul anual a două salarii minime pe economie în vigoare la data de 1 ianuarie 2019, actualizat anual cu indicele prețului de consum comunicat anual de Institutul Național de Statistică (...)”»
În pofida clarității precizărilor din textul legii, în educație (singura din câte se pare între cele finanțate de la bugetul de stat), pe confuzia voită sau nu între „salariu” și „venit”, alături de ignorarea oricărei logici (măcar cea de bun-simț), s-a încetat cu luna octombrie plata indemnizației de hrană pentru toți cei ale căror venituri salariale depășeau 8.000 lei.
Ținând cont de neasumarea oficială a unei astfel de măsuri, „indicațiile” fiind însă urgent propagate pe „canalele whatsappiste” până la nivelul fiecărei unități de învățământ, F.S.E. „Spiru Haret”, în numele organizațiilor sindicale afiliate, a înaintat un protest către Ministerul Educației, solicitând respectarea legii, cu atât mai mult cu cât în pofida publicării legii la finalul lunii octombrie, măsura a fost retroactivată pentru întreaga lună.
Totodată, ținând cont de refuzul asumării unei decizii oficiale de către Ministerul Educației, F.S.E. „Spiru Haret” s-a adresat pentru clarificări Ministerului Muncii și Ministerului de Finanțe. Răspunsurile obținute s-au dovedit contradictorii: Ministerul Muncii a confirmat interpretarea sindicală, în timp ce Ministerul de Finanțe, tot fără o asumare decizională transparentă, înclina a asuma o aceeași confuzie între „salariu” și „venituri”.
Demersul de clarificare a problemei a continuat cu solicitarea unei interpretări din partea comisiilor juridice parlamentare, singurul răspuns obținut de la acestea fiind că la nivelul Parlamentului sunt elaborate și adoptate legi, nu interpretate.
O asumare clară a fost obținută abia de la Curtea de Conturi a României, ultima instituție la care se putea apela fără a se demara acțiuni în instanță, poziția acesteia dând dreptate organizațiilor sindicale.
Ca atare, în perioada următoare, Ministerul Educației va trimite în teritoriu o adresă prin care se va solicita unităților de învățământ realizarea de state rectificative în vederea acordării indemnizației de hrană restante tuturor celor care nu au beneficiat de aceasta în lunile octombrie și noiembrie, deși salariul obținut pe un contract de muncă nu depășea 8.000 lei net.
În final ar fi de subliniat că aceasta este o „problemă” precum multe altele, din fericire rezolvată într-un timp relativ scurt, generată nu de legislație, ci de „folclorul interpretativ” aruncat repede pe „canalele whatsappiste” (cu precădere cele proprii anumitor funcții din sistem) uneori de la nivelul ministerului, alteori de la nivelul inspectoratelor școlare, dar frecvent înflorind în fiecare unitate școlară.