La solicitarea F.S.E. „Spiru Haret”, Ministerul Finanțelor, prin A.N.A.F., a oferit precizări privind aplicarea concretă a prevederii potrivit căreia salariații au dreptul „de deducere a contravalorii abonamentelor suportate de angajați, în limita echivalentului în lei a 100 de euro anual”, deducere care se face „la locul unde se află funcția de bază” (deducere instituită de art. 78 alin. (2) lit. a) pct. V din Codul fiscal, raportat la art. 35 alin. (2) din C.C.M.U.N.S.N.C.I.P.).
Astfel, în răspunsul primit se precizează:
- prevederile referitoare la facilitățile acordate nu conțin restricții cu privire la documentele necesare în vederea acordării facilităților fiscale;
- prevederile referitoare la facilitățile acordate nu conțin restricții cu privire la desfășurarea efectivă a activității furnizorilor care acordă abonamente, ci numai în ceea ce privește încadrarea activității (obligatoriu codurile CAEN 9311, 9312 sau 9313) - în categoria furnizorilor nu pot fi incluși și intermediarii (de exemplu, o platformă);
- angajatorul poate solicita angajaților orice document relevant pentru a justifica facilitățile fiscale acordate acestora;
- acordarea facilității fiscale este condiționată de suportarea abonamentelor de către angajat, nu de către o altă persoană;
- acordarea facilității se face la locul unde se află funcția de bază, în cazul în care activitatea se desfășoară la mai mulți angajatori, salariatul trebuind să depună o declarație pe proprie răspundere pentru alegerea funcției de bază (se depune doar la angajatorul unde se declară funcția de bază, neexistând un formular tipizat în acest sens).
Ținând seama de aceste lămuriri și neexistând niciun impediment legal în acordarea acestui drept, îndemnăm pe toți potențialii beneficiari care întrunesc condițiile precizate să realizeze, în scris, demersurile necesare pentru a putea beneficia de deducerea fiscală.
DOCUMENTE ATAȘATE
Adresa F.S.E. „Spiru Haret”
Răspuns M.F.-A.N.A.F.
Prin Ordinul nr. 3463 din 4 martie 2025, emis de ministrul educației și cercetării, a fost stabilită structura anului școlar 2025-2026.
Astfel, anul școlar 2025-2026 începe la data de 1 septembrie 2025, se încheie la data de 31 august 2026 și are o durată de 36 de săptămâni de cursuri. Excepții: clasele a VIII-a (35 săptămâni), clasele din învățământul liceal-filiera tehnologică (37 săptămâni), clasele a XII-a zi, a XIII-a seral și frecvență redusă (34 săptămâni).
Cursurile anului școlar 2025-2026 încep la data de 8 septembrie 2025.
Anul școlar 2025-2026 se structurează, pe intervale de cursuri și intervale de vacanță, astfel:
a) intervale de cursuri:
- de luni, 8 septembrie 2025, până vineri, 24 octombrie 2025;
- de luni, 3 noiembrie 2025, până vineri, 19 decembrie 2025;
- de joi, 8 ianuarie 2026, până vineri, 6 februarie 2026, respectiv vineri, 13 februarie 2026, sau vineri, 20 februarie
2026, după caz, la decizia inspectoratelor școlare județene/al municipiului București, în urma consultărilor cu beneficiarii
primari ai educației, cu părinții/reprezentanții legali ai acestora și cu cadrele didactice, realizate la nivelul unităților de
învățământ;
- de luni, 16 februarie 2026, respectiv luni, 23 februarie 2026, sau luni, 2 martie 2026, la decizia inspectoratelor
școlare județene/al municipiului București, după caz, până vineri, 3 aprilie 2026;
- de miercuri, 15 aprilie 2026, până vineri, 19 iunie 2026;
b) intervale de vacanță:
- de sâmbătă, 25 octombrie 2025, până duminică, 2 noiembrie 2025;
- de sâmbătă, 20 decembrie, 2025 până miercuri, 7 ianuarie 2026;
- o săptămână, la decizia inspectoratelor școlare județene/al municipiului București, în perioada 9 februarie-1 martie
2026;
- de sâmbătă, 4 aprilie 2026, până marți, 14 aprilie 2026;
- de sâmbătă, 20 iunie 2026, până duminică, 6 septembrie 2026.
Programul național "Școala altfel" și Programul "Săptămâna verde" se desfășoară în perioada 8 septembrie 2025-
3 aprilie 2026, în intervale de câte 5 zile consecutive lucrătoare, a căror planificare se află la decizia unității de
învățământ. Derularea celor două programe se planifică în intervale de cursuri diferite.
Alte detalii la rubrica:
JURIDIC – LEGISLAȚIE – ORGANIZAREA SITEMULUI EDUCAȚIONAL – STRUCTURA ANULUI ȘCOLAR
link direct:
https://nou.siphd.ro/?a=2432&q=2&r=20
Luni, 31 martie a.c., a avut loc ședința de lucru a Consiliului de Administrație al Inspectoratului Școlar Județean Hunedoara.
Pe ordinea de zi au fost înscrise următoarele probleme:
I. Solicitări de la unități de învățământ
II. Diverse
În cadrul ședinței au fost luate următoarele hotărâri:
I. Se aprobă solicitările unităților de învățământ, conform Anexei 1.
II. Diverse:
1. Se prezintă, informativ, lista inspectorilor școlari (6) care vor participa la mobilitatea din Skopje, Macedonia de Nord, în perioada 01 - 11.04.2025.
2. Se prezintă lista inspectorilor școlari (2) care vor participa la mobilitatea din Grecia.
3. Referitor la solicitarea de reînmatriculare a unui elev, se transmite spre soluționare unității de învățământ.
Anexa la care se face referire în articol este postată la rubrica ISJ HUNEDOARA - CONSILIUL DE ADMINISTRAȚIE.
Cândva în anul 2022 educației hunedorene i-a fost prezentat un proiect de dezvoltare educațională menit să implementeze la nivelul școlilor din județ un proiect educațional după model finlandez. Promovat de chiar Ambasadorul Finlandei la București, E.S. doamna Marjut Akola, alături de domnul Ari Pokka, expert educațional și inițiator al acestui program, „Cursuri de inspirație finlandeză” pune accent pe starea de bine a copiilor, pe încurajarea activităților participative ale elevilor și cadrelor didactice, dar și pe o mai bună administrare a resurselor școlare.
Nimic deosebit până aici, un astfel de program venind alături de multe altele care, în diferite forme, au încercat și încearcă să ofere dascălilor hunedoreni și alte perspective asupra activității didactice. Ba chiar, ținând cont de rezultatele educației finlandeze, dar și de frecvența cu care aceste rezultate sunt aduse în discuție pentru a sublinia ineficiența școlii românești, o astfel de inițiativă este de apreciat, ceea ce s-a și întâmplat, I.S.J. Hunedoara și o serie de unități de învățământ din județ declarându-și intenția de a implementa acest program.
Așteptarea privind debutul unei experiențe menite să aducă mai aproape școala de inspirație finlandeză părea să ia sfârșit la finalul săptămânii trecute, de la nivelul I.S.J. Hunedoara fiind transmisă o adresă referitoare la chiar acest program. Surpriză însă, adresa în cauză nu menționa un posibil calendar al activităților din cadrul proiectului sau măcar demararea acestuia, ci... condițiile financiare.
Am lecturat respectiva adresă... și am încercat un gust amar, până la a ne întreba dacă nu avem de-a face cu ceva de „prost gust”.
Dar să ne explicăm: costurile pentru formarea a 402 persoane (directori, directori adjuncți, profesori învățământ primar și profesori învățământ preșcolar) se ridică la nu mai puțin de 209.932 euro. Da, ați citit bine, ceva mai bine de un milion de lei.
În regulă, veți spune, probabil că se cheltuie cam aceleași sume precum cele cheltuite prin programele de formare cu finanțare europeană, despre costurile cărora oricum nu ne întreabă nimeni mai nimic și nici nu prea ne interesează câtă vreme acești bani nu trebuie scoși din buzunarul propriu.
Adevărat, nici în cadrul acestui proiect banii nu ar trebui scoși din buzunarul propriu, dar nici U.E. și nici Finlanda nu ne fericesc cu finanțarea corespunzătoare, așa că nu mai rămâne decât o unică sursă: unitățile administrativ teritoriale. Iar păsărele „binevoitoare” ne-au triluit că banii vor veni...
Și probabil vor veni. Asta în condițiile în care unitățile administrativ-teritoriale nu se prea înghesuie să finanțeze unele drepturi ale salariaților din educație, în pofida prevederilor legale, după cum cel mai adesea, fie că vorbim de finanțarea de bază, fie că o luăm în discuție pe cea complementară, la capitolul bugetar privind formarea continuă bate vântul (frecvent ca nivel de furtună tropicală, ba chiar uragan). Asta în condițiile în care formarea continuă este o obligație pentru cadrele didactice, dar nu prea interesează pe nimeni cum reușesc să acopere costurile respective. Asta în condițiile în care un milion de lei, la prețurile practicate curent, ar permite obținerea a mai bine de 50.000 de credite, adică aproximativ satisfacerea nevoilor de formare continuă pentru cadrele didactice hunedorene la nivelul unui an școlar.
Concluzia? Am apreciat și apreciem inițiativele menite să sprijine cadrele didactice în activitatea de la catedră, dar cheltuirea unei astfel de sume pentru un astfel de proiect („țintit”?), în condițiile în care solicitările financiare curente privind activitatea de formare nu sunt onorate, apare ca frizând într-o anumită măsură moralitatea.
Ca atare, în spiritul colegialității și în măsura în care nu se identifică surse de finanțare care să nu implice unitățile de învățământ și bugetele acestora, adresăm rugămintea celor care și-au manifestat intenția participării de a declina implicarea în acest proiect.