Agenția SIP Tour, agenție coordonată de organizația noastră, organizează excursie tematică în Moldova.
Perioada: 01.05.2025 – 04.05.2025
Preț: 1450 lei / persoană (se poate achita și cu tichete de vacanță)
Servicii incluse:
Transport: - pe ruta Deva – Gura Humorului – Piatra Neamț - Deva;
Cazare: - 2 nopți la Best Western Hotel din Gura Humorului;
- 1 noapte la Hotel Ceahlăul din Piatra Neamț;
Masa: - mic dejun și cină în regim bufet suedez;
- prânz la pachet în data de 02.05;
- masă câmpenească la han în 02.05 (bufet rece și produse tradiționale: borș la ceaun,
cu varză la ceaun, fasole cu cârnați; pachet de băuturi: apă, bere, vin; consum nelimitat 3 ore)
Intrările la obiective.
Program:
01.05.2025 – deplasare Deva - Gura Humorului;
02.05.2025 - vizităm Mănăstirea Voroneț, Muzeul Oului, Muzeul de Păpuși, Mănăstirea Moldovița, Mănăstirea Putna;
03.05.2025 – deplasare Gura Humorului - Piatra Neamț; vizităm Mănăstirea Agapia, Muzeul „Ion Creangă” de la Humulești, Muzeul Memorial „Mihail Sadoveanu”, Rezervația de Zimbri;
04.05.2025 – deplasare Piatra Neamț - Deva (prin Cheile Bicazului).
Rezervările se fac telefonic/whatsapp: 0769 019 852 sau e-mail: turism@siphd.ro
Condiții de plată: 50% la rezervare, iar diferența până la data de 02.04.2025.
Condiții de anulare: 50% din valoarea sejurului până la data de 02.04.2025; după această dată penalizarea este de 100%. Se acceptă schimbare de nume.
Note:
• Cazarea se va face în camere duble.
• Prețul este calculat pentru un număr de 49 persoane.
Ca urmare a discuțiilor generate de apariția Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 156/2024 privind unele măsuri fiscal bugetare în domeniul cheltuielilor publice pentru fundamentarea bugetului general consolidat pe anul 2025, pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru prorogarea unor termene, referitor la decontarea cheltuielilor de NAVETĂ, facem următoarele precizări.
Articolul este lung și „tehnic” așa că vom începe cu:
CONCLUZII
1. De decontarea cheltuielilor de navetă beneficiază cadrele didactice și personalul didactic auxiliar din unitățile de învățământ (cu contract individual de muncă pe durată nedeterminată sau determinată).
2. Decontarea cheltuielilor de navetă se realizează pentru personalul didactic atât din mediul rural, cât și din mediul urban:
a) fie prin decontarea abonamentelor pe mijloacele de transport în comun – AUTO, CFR, naval,
b) fie prin decontarea contravalorii biletelor pe respectivul mijloc de transport în comun,
c) fie prin decontarea carburantului la valoarea unui abonament pentru ruta respectivă sau pentru distanțe similare.
3. Obligația decontării cheltuielilor de navetă revine angajatorului (care face plata efectivă) și administrației publice locale (care prevede în buget și alocă unităților de învățământ fondurile necesare decontării cheltuielilor de transport ale personalului didactic care are locul de muncă în altă localitate decât cea de domiciliu/reședință).
4. Nu există nicio prevedere legală care să dea posibilitatea administrației locale să deconteze preferențial cheltuielile de navetă (de exemplu, pe considerentul tarifului, numai pe anumite mijloace de transport sau numai cu anumite firme de transport, agreate de autorități).
Singura excepție o constituie dispoziția de la alin. (8) al art. 7 din Normele metodologice: „(8) Se interzice decontarea cheltuielilor cu efectuarea navetei cu autoturismul proprietate personală, pentru cadrele didactice și personalul didactic auxiliar, atunci când acestea au asigurate servicii de transport gratuit cu autovehiculele destinate transportului de persoane deținute/asigurate de către autoritățile administrației publice locale sau de către unitatea de învățământ, iar orarul mijloacelor de transport nu diferă cu mai mult de 2 ore de orarul/programul beneficiarului.”
5. De decontarea cheltuielilor de navetă beneficiază în continuare și personalul didactic din unitățile conexe, în conformitate cu dispozițiile exprese ale art. 8 din Normele metodologice aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 569/2015:
„Art. 8. Prezentele norme metodologice se aplică, în mod corespunzător, și personalului didactic și didactic auxiliar angajat în unitățile de învățământ pentru activități extrașcolare și unitățile conexe din învățământul preuniversitar de stat, finanțarea pentru sumele necesare decontării navetei asigurându-se, în acest caz, din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Educației și Cercetării Științifice.”
6. De decontarea cheltuielilor de navetă beneficiază și cadrele didactice de sprijin și itinerante care își desfășoară activitatea la una sau mai multe unități de învățământ sau la domiciliul/reședința elevilor, astfel cum se prevede expres la art. 53 alin. (3) din Contractul Colectiv de Muncă Unic La Nivel de Sector de Negociere Colectivă Învățământ Preuniversitar (înregistrat la M.M.S.S.-D.D.S. sub nr. 1199 /05.07.2023 și publicat în Monitorul Oficial, Partea a V-a, nr. 1/26.07.2023):
„(3) Cadrele didactice de sprijin și itinerante care își desfășoară activitatea la una sau mai multe unități de învățământ sau la domiciliul/reședința elevilor, indiferent de regimul de mediu, beneficiază de decontarea cheltuielilor de transport, în măsura în care își desfășoară activitatea în altă localitate decât cea de domiciliu/reședință.”
7. În ceea ce privește personalul administrativ (nedidactic), până la aplicarea dispozițiilor art. 139 alin. (2) lit. d) din Legea nr. 198/2023 [care reglementează decontul navetei pentru tot personalul din învățământ – prevedere inserată în urma repetatelor demersuri sindicale], există doar posibilitatea decontării navetei reglementată prin contractele colective de muncă - la nivel de unitate / de grup de unități (în măsura în care există) sau de sector de negociere colectivă învățământ preuniversitar. În acest sens, C.C.M.U.N.S.N.C.I.P. înregistrat la M.M.S.S.-D.D.S. sub nr. 1199/05.07.2023 și publicat în Monitorul Oficial, Partea a V-a nr. 1/26.07.2023 prevede:
„Art. 53. (1) Personalului din învățământ care își desfășoară activitatea în altă localitate decât localitatea de domiciliu/reședință i se decontează cheltuielile de navetă la și de la locul de muncă, de către autoritățile administrației publice locale, la solicitarea consiliului de administrație al unității/instituției prevăzute în Anexa nr. 3.
(2) În cazul în care nu există mijloace de transport în comun pentru localitățile prevăzute la alin. (1), transportul angajaților se poate asigura cu microbuzele care realizează transportul elevilor, pe rutele de transport ale elevilor.”
„TEHNIC”
Art. LI din O.U.G. nr. 156/2024 prorogă aplicarea mai multor dispoziții cuprinse în Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările ulterioare, între care și pe cele ale art. 139 alin. (2) lit. d) din lege, după cum urmează:
„(1) La data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, aplicabilitatea unor dispoziții prevăzute în Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 613 din 5 iulie 2023, cu modificările și completările ulterioare, se prorogă după cum urmează:
(…) f) prevederile art. 139 alin. (2) lit. d), alin. (3) și (7) se prorogă până la începutul anului școlar 2026-2027;”.
Art. 139 alin. (2) lit. d) din Legea nr. 198/2023 prevede: „(2) Finanțarea de bază se asigură din bugetul de stat, pentru următoarele articole de cheltuieli, în funcție de care se calculează costul standard per antepreșcolar/preșcolar/elev, după cum urmează: (...) d) cheltuieli de transport pentru personalul din învățământul preuniversitar care nu dispune de locuință în unitatea administrativ-teritorială unde are postul.”
[Aplicarea textului respectiv era oricum deja prorogată până la data de 01.09.2025, efect al dispozițiilor art. XXVI alin. 1 lit. e) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023: „Începând cu data intrării în vigoare a acesteia, aplicabilitatea prevederilor art. 139 alin. (2) lit. d), alin. (3), (7) din Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 613 din 5 iulie 2023, cu modificările ulterioare, se prorogă până la începutul anului școlar 2025-2026.”.]
În același timp însă, art. 127 lit. k) din Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023 prevede:
„Art. 127. În domeniul educației, autoritățile administrației publice locale au următoarele atribuții:
(...) k) asigură personalului didactic care nu dispune de locuință în unitatea administrativ-teritorială decontarea cheltuielilor de transport;”.
O.U.G. nr. 156/2024 nu prorogă și art. 127 lit. k) din Legea nr. 198/2023, astfel că în prezent suntem în aceeași situație ca și anterior intrării în vigoare a O.U.G. nr. 156/2024.
În consecință, în materia decontării cheltuielilor de transport pentru personalul didactic din învățământul preuniversitar care nu dispune de locuință în localitatea unde are postul, sunt incidente în continuare aceleași dispoziții aplicabile și în anul anterior, respectiv:
1. Art. 127 lit. k) din Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările ulterioare, anterior citat – autoritățile administrației publice locale neputându-se prevala de dispozițiile art. 139 alin. (2) lit. d), prorogat, pentru a justifica nedecontarea cheltuielilor de navetă ale personalului didactic.
2. Art. 1 alin. (3) din Ordinul ministrului educației nr. 6072/2023 privind aprobarea unor măsuri tranzitorii aplicabile la nivelul sistemului național de învățământ preuniversitar și superior (emis în temeiul prevederilor art. 248 alin. (2) din Legea nr. 198/2023), cu modificările ulterioare: „Până la elaborarea metodologiilor, regulamentelor și a altor acte normative necesare pentru punerea în aplicare a Legii nr. 198/2023 se aplică dispozițiile privind organizarea, funcționarea sistemului de învățământ preuniversitar și desfășurarea procesului de învățământ aflate sau intrate în vigoare la data de 1 septembrie 2023.”
3. Normele metodologice privind decontarea cheltuielilor pentru naveta la și de la locul de muncă a cadrelor didactice și a personalului didactic auxiliar din învățământul preuniversitar de stat, aprobate prin H.G. nr. 569/2015, care detaliază procedura și condițiile de decontare a navetei, inclusiv atribuțiile concrete ale autorităților administrației publice locale.
Dispozițiile Normelor metodologice aprobate prin H.G. nr. 569/2015 rămân aplicabile, în ceea ce privește decontarea cheltuielilor pentru naveta personalului didactic, având în vedere atât prorogarea intrării în vigoare a dispozițiilor art. 139 alin. (2) din Legea nr. 198/2023, prin art. LI alin. (1) lit. f) din O.U.G. nr. 156/2024, cât și dispozițiile privitoare la măsurile tranzitorii aplicabile în sistemul de învățământ preuniversitar până la elaborarea tuturor actelor normative și actelor administrative de punere în aplicare a dispozițiilor Legii învățământului preuniversitar nr. 198/2023 [respectiv art. 248 alin. (2) din lege și art. 1 alin. (3) din O.M.E. nr. 6072/2023].
Joi, 16 ianuarie 2025, de la ora 10:00, a avut loc, pe parcursul a mai bine de oră și jumătate, în sistem videoconferință, ședința cu directorii/directorii adjuncți ai unităților de învățământ preuniversitar din județul Hunedoara. În momentul de „vârf” al ședinței au fost conectate 166 persoane.
Ordinea de zi:
1. Organizarea simulării județene a examenului de Evaluare Națională, sesiunea 2025;
2. Organizarea probelor de competențe din cadrul examenului național de Bacalaureat, sesiunea 2025;
3. Precizări privind acordarea burselor școlare;
4. Prezentarea aspectelor legislative privind segregarea școlară;
5. Aspecte fiscal-bugetare specifice învățământului preuniversitar din OUG nr. 156/30.12.2024;
6. Diverse.
În cadrul lucrărilor au fost prezentate următoarele:
• Maria Ștefănie - inspector școlar general, I.S.J. Hunedoara:
- deschiderea ședinței, anunțarea ordinii de zi;
- mulțumiri pentru activitatea desfășurată;
- pe parcursul mai multor intervenții s-au făcut scurte precizări relativ la:
- egalitatea de șanse: solicitări din partea elevilor;
- probele de competențe din cadrul examenului de bacalaureat, 2025;
- programul „masă sănătoasă”;
- acordarea burselor;
- decontul navetei personalului didactic.
• Zsofia Szasz – inspector școlar general adjunct, I.S.J. Hunedoara:
- organizarea probelor de competențe din cadrul examenului național de bacalaureat (prezentare ppt);
- aspecte legale privind segregarea școlară (prezentare ppt).
• Adriana Almășan – inspector școlar general adjunct, I.S.J. Hunedoara:
- procedura privind completarea și arhivarea declarațiilor de interese pentru personalul didactic de predare.
• Mariana Miertoiu – contabil șef, I.S.J. Hunedoara:
- măsuri financiare și fiscale introduse prin OUG 153/2024.
• Maria Ștefănie - inspector școlar general, I.S.J. Hunedoara:
- precizări privind simularea județeană a evaluării naționale. (Prezentare PPT)
• Alina Bratu – inspector de specialitate istorie și discipline socioumane, I.S.J. Hunedoara:
- precizări privind predarea disciplinei educație juridică.
• Ioan Nistor – consilier juridic, I.S.J. Hunedoara:
- informare juridică;
- obligația unităților/directorilor de a solicita asistența juridică din partea I.S.J.;
- dosarul electronic;
- actualizarea registrului de riscuri.
• Elena Bogdan – șef serviciu, I.S.J. Hunedoara:
- blocarea posturilor; posibilitatea ocupării doar a posturilor unice; se așteaptă Memorandumul de deblocare;
- plata sumelor prevăzute prin hotărâri judecătorești eșalonată pe 5 ani;
- prima de carieră didactică/profesională este plătită din alte surse, nu din cele bugetare;
- voucherele de vacanță: diminuarea sumelor; coplată;
- planificarea concediilor;
- evaluarea personalului administrativ pentru activitatea din anul 2024.
• Paul Rusu – președinte, S.I.P. Județul Hunedoara:
- aspecte discutate la întâlnirea cu ministrul educației:
- nemulțumirile existente în sistem urmare a „ordonanței trenuleț”;
- o abordare comună a problemelor educației;
- plata profesorilor implicați în organizare și desfășurarea examenelor naționale;
- decontarea navetei personalului didactic;
- nemulțumiri legate de problema implicării cadrelor didactice în acordarea burselor sociale;
- alte probleme punctuale.
Materiale suport folosite și prezentate în cadrul ședinței pot fi consultate pe site-ul nostru, la rubrica ISJ HUNEDOARA – ȘEDINȚE CU DIRECTORII sau accesând link-ul: https://nou.siphd.ro/?a=3430&t=2025.
Duminică, 19 decembrie 2022, a intrat în vigoare noua lege a dialogului social. Publicată vineri, în Monitorul Oficial nr. 1238 din 22 decembrie 2022, Legea nr. 367 din 19 decembrie 2022 înlocuiește cadrul instituit prin bine cunoscuta Lege nr. 62 din 10 mai 2011.
Noua lege reglementează mai bine reprezentantul salariaților, readuce la nivel de reglementare contractul colectiv de muncă unic la nivel național, obligă mai mulți angajatori să demareze negocieri colective și readuce în discuție coeficienții minimi de ierarhizare pe categorii de lucrători, în funcție de standardele ocupaționale.
În materie de reprezentare, legiuitorul a ales să extindă sfera situațiilor în care se permite reprezentarea intereselor salariaților, noua lege reglementând că la angajatorul la care sunt încadrați minimum 10 angajați/lucrători și la care nu există sindicat, interesele angajaților/lucrătorilor pot fi promovate și apărate de reprezentanții lor, aleși și mandatați special în acest scop, conform legii. Subliniem astfel, o modificare importantă întrucât până acum reprezentanții salariaților puteau fi aleși doar în entități cu cel puțin 21 de salariați.
Reprezentanții ar urma să fie aleși cu votul a cel puțin jumătate plus unu din numărul total al angajaților, cu un mandat de cel mult doi ani, iar numărul de reprezentanți este limitat în funcție de numărul angajaților sau lucrătorilor.
Trebuie menționat că numărul de reprezentanți aleși ai angajaților/lucrătorilor se stabilește de comun acord cu angajatorul. Dacă nu se realizează acordul, numărul de reprezentanți aleși ai angajaților/lucrătorilor nu poate fi mai mare de:
2 reprezentanți, la angajatorii care au sub 100 de angajați/lucrători;
3 reprezentanți, la angajatorii care au între 101 şi 500 de angajați/lucrători;
4 reprezentanți, la angajatorii care au între 501 şi 1.000 de angajați/lucrători;
5 reprezentanți, la angajatorii care au între 1.001 şi 2.000 de angajați/lucrători;
6 reprezentanți, la angajatorii care au peste 2.000 de angajați/lucrători.
În materia contractelor colective de muncă, una dintre cele mai importante modificări este reapariția posibilității de a exista un contract colectiv de muncă la nivel național.
Totodată au fost prevăzute cu titlu de recomandare o serie de elemente contractuale ce ar putea fi prevăzute în contractul colectiv de muncă, respectiv stabilirea coeficienților minimi de ierarhizare pe categorii de angajați/lucrători, măsurile adoptate pentru consilierea și evaluarea profesională a angajaților/lucrătorilor, măsurile privind armonizarea vieții de familie cu obiectivele profesionale, timpul de lucru şi timpul de odihnă, reglementări privind condițiile de muncă și privind securitatea/sănătatea în muncă a angajaților/lucrătorilor și modalitățile de informare și consultare a angajaților/lucrătorilor.
Cu privire la sindicate, se reduce procentajul necesar pentru ca un sindicat să devină reprezentativ, stabilind că un sindicat poate fi reprezentativ dacă cuprinde cel puțin 35% dintre angajații/lucrătorii aflați într-un raport juridic de muncă/serviciu cu societatea respectivă (față de cel puțin 50%+1, cum era până acum).
Un sindicat poate fi constituit cu un număr de cel puțin 10 angajați sau lucrători din aceeași unitate sau cel puțin 20 de lucrători din unități diferite ale aceluiași sector de negociere.
Legea nr. 367 din 19 decembrie 2022 mai stabilește faptul că și șomerii au dreptul să adere sau să rămână membri de sindicat.
Totuși, chiar dacă fac parte dintr-un sindicat, șomerii nu vor fi luați în considerare la stabilirea numărului de membri față de care se constată reprezentativitatea sindicatului.
Termenul de șomer este definit ca fiind persoana care îndeplinește cumulativ următoarele condiții:
-este în căutarea unui loc de muncă de la vârsta de minimum 16 ani și până la îndeplinirea condițiilor de pensionare;
-starea de sănătate și capacitățile fizice și psihice o fac aptă pentru prestarea unei munci;
-nu are loc de muncă, nu realizează venituri sau realizează, din activități autorizate potrivit legii, venituri mai mici decât valoarea indicatorului social de referință al asigurărilor pentru șomaj și stimulării ocupării forței de muncă, în vigoare;
-este disponibilă să înceapă lucrul în perioada imediat următoare, dacă s-ar găsi un loc de muncă.
Textul integral al Legii nr. 367 din 19 decembrie 2022 este postat pe site, la rubrica: JURIDIC – LEGISLAȚIE – LEGISLAȚIE GENERALĂ – DIALOG SOCIAL sau aici: https://nou.siphd.ro/index.php?a=2431&q=1&r=5.