Federațiile sindicatelor din învățământ au organizat astăzi, vineri, 22 august, o nouă manifestație de protest față de Legea Bolojan și prevederile acesteia privind educația, în fața sediului Ministerului Educației.
Protestele declanșate de sindicatele din educație în urmă cu patru săptămâni intră în a 16-a zi și vor continua până la începutul anului școlar.
De asemenea, Federațiile au transmis profesorilor că este esențial ca, în data de 8 septembrie, să nu participe la festivitățile de deschidere oficială a anului școlar 2025-2026:
„Nu putem să participăm la festivități golite de conținut și să aplaudăm discursuri ipocrite și demagogice!”
DOCUMENTE ATAȘATE
Apel al federațiilor sindicale din educație
Federațiile sindicale reprezentative la nivel de sector de activitate învățământ preuniversitar – Federația Sindicatelor Libere din Învățământ și Federația Sindicatelor din Educație „SPIRU HARET” – au declanșat referendum pentru ca, în data de 8 septembrie 2025, începând cu ora 9:00, în toate unitățile de învățământ unde există membri de sindicat ai celor două federații să se boicoteze începerea cursurilor anului școlar 2025-2026.
MOTIVELE PROTESTULUI:
De asemenea, trebuie să ținem cont și de faptul că se pregătește eliminarea titularizării în sistemul de învățământ, măsură care va lovi în toate cadrele didactice din învățământul preșcolar, primar, gimnazial și liceal.
În aceste zile, când – prin Legea nr. 141/2025 – educația este grav afectată de măsuri care aduc prejudicii majore sistemului de învățământ, subminând munca profesorilor, viitorul copiilor și încrederea părinților, este esențial ca, în data de 8 septembrie, membrii de sindicat și toți salariații din educație:
➢ să nu participe la festivitățile de deschidere oficială a anului școlar 2025-2026;
➢ să nu desfășoare niciun fel de activități specifice începutului de an școlar: să nu organizeze ședințe cu părinții; să nu participe la ședințele organizate de unitatea de învățământ; să nu ridice/împartă manualele; să nu desfășoare activități cu elevii/preșcolarii etc.;
➢ să poarte însemne distinctive referitoare la protest (banderole, ecusoane etc.);
➢ să participe la acțiunile de protest organizate de federațiile noastre în București sau, după caz, la cele organizate de sindicatele afiliate în municipiile reședință de județ.
Nu putem sta deoparte când respectul față de educație este înlocuit cu dispreț.
Nu putem să participăm la festivități golite de conținut și să aplaudăm discursuri ipocrite și demagogice, în timp ce în spatele lor se iau decizii care pun în pericol viitorul copiilor noștri.
Adresăm, pe această cale, rugămintea ca părinții și elevii să fie solidari cu acțiunile noastre și să nu participe la activitățile preconizate a se derula pe data de 8 septembrie 2025 la nivelul unităților de învățământ.
Pe 8 septembrie, alegerea este a fiecăruia dintre noi: putem să ne asumăm consecințele boicotării începutului de an școlar și să arătăm că suntem uniți, că nu mai acceptăm jumătăți de măsură și că vrem o educație care să ridice România – nu să o doboare – alegând să fim împreună la Marșul Educației SAU putem sta deoparte (lăsând impresia că suntem mulțumiți și acceptăm necondiționat măsurile dispuse abuziv împotriva învățământului).
Pe 8 septembrie 2025, ieșim în stradă pentru Marșul Educației – un protest al demnității și al responsabilității față de viitorul școlii românești!
Joi, 28 august 2025, la solicitarea S.I.P. Județul Hunedoara, s-a desfășurat Comisia Paritară a I.S.J. Hunedoara. Ordinea de zi a acestei ședințe s-a concentrat pe efectele Legii nr. 141/2025 și ale legislației subsecvente în învățământul hunedorean.
Astfel, limitându-ne la informațiile furnizate, la nivelul județului Hunedoara între consecințele, evident negative, măsurilor de austeritate se pot aminti:
▪ pierderea personalității juridice de către trei unități de învățământ (două în municipiul Brad și una în municipiul Petroșani), o altă unitate de învățământ (Aninoasa) păstrându-și personalitatea juridică chiar dacă efectivele sale sunt sub normele legale, fiind unitate unică la nivelul unității administrativ-teritoriale;
▪ desființarea a șase structuri școlare (Merișor, Sântandrei, Nădăștia de Sus, Strei, Băiești și Podele), care se adaugă celor trei deja preconizate a-și înceta existența;
▪ comasarea a aproximativ 20 de clase la nivel județean datorită efectivelor de elevi sub normele legale;
▪ dispariția aproximativ 350 de posturi la nivel județean, în proporție covârșitoare didactice, în principal datorită creșterii normei didactice.
Fără să putem garanta că efectele măsurilor adoptate se limitează la cele amintite mai sus, informațiile furnizate fiind formulate verbal, fără punerea la dispoziție a unor documente asumate, este deja evident că avem de-a face cu o bulversare a începutului de an școlar, de unde și nemulțumirea și starea de tensiune existentă în sistem. Evident, dacă este să aducem în discuție și zecile (dacă nu sutele) de colegi cu contracte pe perioadă determinată rămași fără posturi, iar după aceea sutele de colegi înscriși la testarea județeană care se va derula la început de septembrie, în cazul cărora este greu de spus dacă își vor găsi un loc de muncă, situația este cu atât mai explozivă.
De unde și apelul S.I.P. Județul Hunedoara, formulat explicit în cadrul ședinței, adresat personalului de conducere, îndrumare și control de a nu interfera în mod negativ cu protestele din data de 8 septembrie (în măsura în care nu doresc sau nu pot să susțină acțiuni menite să vină în sprijinul educației), inclusiv prin abandonarea organizării oricăror festivități de deschidere și a celorlalte activități prilejuite de noul an școlar în această zi.
În finalul ședinței au fost reiterate de altfel toate acțiunile de protest care s-au derulat în această vară și mai ales cele care urmează în perioada următoare, cu precădere în data de 8 septembrie, inclusiv apelul adresat elevilor și părinților acestora de a nu sprijini măsuri luate împotriva educației prin prezența lor la festivitățile de deschidere sau la alte activități derulate în această zi.
Revenim asupra conținutului acestui articol, care pare să fi tulburat apele până la cele mai înalte nivele...
Mai precis, este vorba de informația potrivit căreia „din cele 51 de școli din mediul rural din județul Hunedoara, în noile condiții 49 dintre acestea își pierd personalitatea juridică”. Afirmația, motivată de prevederile art. LIII din Legea privind unele măsuri fiscal-bugetare („Unitățile de învățământ de stat au personalitate juridică, dacă se organizează și funcționează, după caz, astfel: a) cu minimum 500 de elevi; b) cu minimum 500 de elevi, preșcolari și/sau antepreșcolari; c) cu minimum 250 de preșcolari și/sau antepreșcolari; d) cu minimum 200 de antepreșcolari; e) cu minimum 300 de elevi, în cazul unităților de învățământ postliceal f) cu minimum 50 de elevi sau minimum 50 de elevi și/sau preșcolari, în cazul unităților de învățământ special.”), este departe de a justifica o interpretare potrivit căreia aceste unități de învățământ s-ar desființa.
Evident totodată, cunoaștem prevederile Legii nr. 198/2023 a învățământului preuniversitar, potrivit cărora „prin excepție (...) în unitățile administrativ-teritoriale în care numărul total al beneficiarilor primari nu se încadrează în prevederile alin. (1), se organizează o singură unitate de învățământ cu personalitate juridică” (art. 16), de unde și o anumită mirare privind anumite reacții relativ disproporționate, cu atât mai mult în contextul în care educația cunoaște un „asalt” care pune sub semnul întrebării locurile de muncă și veniturile salariaților.
Oricum, o afirmăm în mod explicit, actualele măsuri nu conduc la desființarea respectivelor unități de învățământ, ele urmând să continue a funcționa (ceea ce nu înseamnă că nu poate urma o reorganizare care să pună sub semnul întrebării structurile acestor unități de învățământ) cu personalitate juridică, deocamdată... Fiindcă, pe de altă parte, „amenințarea” unei viitoare reorganizări administrative revine periodic, fără a fi de îndepărtat nici unele „gânduri” legate de o eventuală organizare a unităților de învățământ fără o dependență strictă de administrațiile teritoriale.
Vineri, 11 iulie, începând cu orele 11:00, s-a derulat la sediul Instituției Prefectului – Județul Hunedoara o discuție informală având ca temă impactul măsurilor fiscal-bugetare preconizate de Guvernul României în domeniul educației.
La întâlnire, organizată la solicitarea S.I.P. Județul Hunedoara, alături de reprezentanții din partea sindicatului au participat:
- domnul Constantin Fulga (prefectul județului Hunedoara) și domnul Marius Muntean (secretar general al Instituției Prefectului – Județul Hunedoara), din partea Instituției Prefectului;
- domnul Alin Țambă (vicepreședinte al Consiliului Județean Hunedoara), din partea Consiliului Județean;
- doamna Maria Ștefănie (inspector școlar general), doamna Zsofia Szasz-Barra (inspector școlar general adjunct) și doamna Camelia Beșleagă (inspector școlar), din partea Inspectoratului Școlar Județean Hunedoara;
- domnul Cristian Resmeriță (Senatul României), doamna Natalia Intotero (Camera Deputaților), doamna Vetuța Stănescu (Camera Deputaților), doamna Ana-Maria Gavrilă (Camera Deputaților), domnul Puiu Toma (Camera Deputaților) și domnul Tiberiu Claudiu Bârstan (Camera Deputaților).
Discuțiile purtate, în baza materialului propus de S.I.P. Județul Hunedoara (atașat acestui articol) au subliniat, dincolo de fricțiunile și așteptările politice, abordarea strict contabilă și nestudiată a educației, măsurile aflate în curs de adoptare având darul de a afecta exclusiv negativ învățământul preuniversitar românesc.
Fără a insista asupra acestor consecințe în acest articol (sintetic ele se regăsesc în materialul atașat – la informațiile furnizate acolo s-ar putea adăuga, de exemplu, faptul că din cele 51 de școli din mediul rural din județul Hunedoara, în noile condiții 49 dintre acestea își pierd personalitatea juridică), concluzia pe care ne încumetăm să o desprindem (și în baza informațiilor dobândite în cursul discuțiilor) este că situația reală din sistemul educațional nu este cunoscută, iar măsurile adoptate în ceea ce privește învățământul sunt nefundamentate, lipsind orice studiu de impact al acestora (nici măcar instituțiile abilitate să furnizeze date reale asupra învățământului preuniversitar, precum inspectoratele școlare, nu au fost consultate).
De asemenea, estimăm că aceeași absență a oricărei consultări în adoptarea măsurilor fiscal-bugetare a caracterizat și relația Guvernului României cu parlamentarii din coaliția guvernamentală. Totuși, parlamentarii prezenți au asumat comunicarea pe canelele politice proprii a aspectelor semnalate de S.I.P. Județul Hunedoara, fiind enunțată chiar ideea unei scrisori deschise asumate politic care să vină în sprijinul educației, învățământului preuniversitar românesc.
Numărul
curent |
Titlul
documentului |
Dimensiune
(octeți) |
Extensia
documentului |
Data
atașării |
1 | Impactul măsurilor fiscal-bugetare în educație | 1.105.725 | APPLICATION/PDF | 2025-07-11 15:38:37 |