La solicitarea F.S.E. „Spiru Haret”, Ministerul Finanțelor, prin A.N.A.F., a oferit precizări privind aplicarea concretă a prevederii potrivit căreia salariații au dreptul „de deducere a contravalorii abonamentelor suportate de angajați, în limita echivalentului în lei a 100 de euro anual”, deducere care se face „la locul unde se află funcția de bază” (deducere instituită de art. 78 alin. (2) lit. a) pct. V din Codul fiscal, raportat la art. 35 alin. (2) din C.C.M.U.N.S.N.C.I.P.).
Astfel, în răspunsul primit se precizează:
- prevederile referitoare la facilitățile acordate nu conțin restricții cu privire la documentele necesare în vederea acordării facilităților fiscale;
- prevederile referitoare la facilitățile acordate nu conțin restricții cu privire la desfășurarea efectivă a activității furnizorilor care acordă abonamente, ci numai în ceea ce privește încadrarea activității (obligatoriu codurile CAEN 9311, 9312 sau 9313) - în categoria furnizorilor nu pot fi incluși și intermediarii (de exemplu, o platformă);
- angajatorul poate solicita angajaților orice document relevant pentru a justifica facilitățile fiscale acordate acestora;
- acordarea facilității fiscale este condiționată de suportarea abonamentelor de către angajat, nu de către o altă persoană;
- acordarea facilității se face la locul unde se află funcția de bază, în cazul în care activitatea se desfășoară la mai mulți angajatori, salariatul trebuind să depună o declarație pe proprie răspundere pentru alegerea funcției de bază (se depune doar la angajatorul unde se declară funcția de bază, neexistând un formular tipizat în acest sens).
Ținând seama de aceste lămuriri și neexistând niciun impediment legal în acordarea acestui drept, îndemnăm pe toți potențialii beneficiari care întrunesc condițiile precizate să realizeze, în scris, demersurile necesare pentru a putea beneficia de deducerea fiscală.
DOCUMENTE ATAȘATE
Adresa F.S.E. „Spiru Haret”
Răspuns M.F.-A.N.A.F.
Prin Ordinul nr. 3463 din 4 martie 2025, emis de ministrul educației și cercetării, a fost stabilită structura anului școlar 2025-2026.
Astfel, anul școlar 2025-2026 începe la data de 1 septembrie 2025, se încheie la data de 31 august 2026 și are o durată de 36 de săptămâni de cursuri. Excepții: clasele a VIII-a (35 săptămâni), clasele din învățământul liceal-filiera tehnologică (37 săptămâni), clasele a XII-a zi, a XIII-a seral și frecvență redusă (34 săptămâni).
Cursurile anului școlar 2025-2026 încep la data de 8 septembrie 2025.
Anul școlar 2025-2026 se structurează, pe intervale de cursuri și intervale de vacanță, astfel:
a) intervale de cursuri:
- de luni, 8 septembrie 2025, până vineri, 24 octombrie 2025;
- de luni, 3 noiembrie 2025, până vineri, 19 decembrie 2025;
- de joi, 8 ianuarie 2026, până vineri, 6 februarie 2026, respectiv vineri, 13 februarie 2026, sau vineri, 20 februarie
2026, după caz, la decizia inspectoratelor școlare județene/al municipiului București, în urma consultărilor cu beneficiarii
primari ai educației, cu părinții/reprezentanții legali ai acestora și cu cadrele didactice, realizate la nivelul unităților de
învățământ;
- de luni, 16 februarie 2026, respectiv luni, 23 februarie 2026, sau luni, 2 martie 2026, la decizia inspectoratelor
școlare județene/al municipiului București, după caz, până vineri, 3 aprilie 2026;
- de miercuri, 15 aprilie 2026, până vineri, 19 iunie 2026;
b) intervale de vacanță:
- de sâmbătă, 25 octombrie 2025, până duminică, 2 noiembrie 2025;
- de sâmbătă, 20 decembrie, 2025 până miercuri, 7 ianuarie 2026;
- o săptămână, la decizia inspectoratelor școlare județene/al municipiului București, în perioada 9 februarie-1 martie
2026;
- de sâmbătă, 4 aprilie 2026, până marți, 14 aprilie 2026;
- de sâmbătă, 20 iunie 2026, până duminică, 6 septembrie 2026.
Programul național "Școala altfel" și Programul "Săptămâna verde" se desfășoară în perioada 8 septembrie 2025-
3 aprilie 2026, în intervale de câte 5 zile consecutive lucrătoare, a căror planificare se află la decizia unității de
învățământ. Derularea celor două programe se planifică în intervale de cursuri diferite.
Alte detalii la rubrica:
JURIDIC – LEGISLAȚIE – ORGANIZAREA SITEMULUI EDUCAȚIONAL – STRUCTURA ANULUI ȘCOLAR
link direct:
https://nou.siphd.ro/?a=2432&q=2&r=20
Luni, 31 martie a.c., a avut loc ședința de lucru a Consiliului de Administrație al Inspectoratului Școlar Județean Hunedoara.
Pe ordinea de zi au fost înscrise următoarele probleme:
I. Solicitări de la unități de învățământ
II. Diverse
În cadrul ședinței au fost luate următoarele hotărâri:
I. Se aprobă solicitările unităților de învățământ, conform Anexei 1.
II. Diverse:
1. Se prezintă, informativ, lista inspectorilor școlari (6) care vor participa la mobilitatea din Skopje, Macedonia de Nord, în perioada 01 - 11.04.2025.
2. Se prezintă lista inspectorilor școlari (2) care vor participa la mobilitatea din Grecia.
3. Referitor la solicitarea de reînmatriculare a unui elev, se transmite spre soluționare unității de învățământ.
Anexa la care se face referire în articol este postată la rubrica ISJ HUNEDOARA - CONSILIUL DE ADMINISTRAȚIE.
După cum s-a informat în luna decembrie 2022, prin Legea nr. 367/2022 a fost adoptat o nouă lege a dialogului social, astfel fiind abrogată legea nr. 62/2011.
Noutățile/modificările majore aduse de noul act normativ privesc:
1. modificarea definiției „dialogului social” (art. 1): „toate formele de negociere, consultare sau schimbul de informații între reprezentanții Guvernului, ai angajatorilor și ai angajaților/lucrătorilor, în probleme de interes comun privind politica economică și socială”;
2. includerea în negocierea colectivă a „stabilirii condițiilor de muncă” (art. 1);
3. extinderea obiectului contractelor colective de muncă (art. 1): „clauze privind condițiile de muncă, salarizarea, precum și alte drepturi și obligații ce decurg din raporturile de muncă” - cu excepția, în ceea ce privește salarizarea, pentru sectorul bugetar (art. 105);
4. înlocuirea „sectoarelor de activitate” cu „sectoare de negociere colectivă” (art. 1);
5. au fost detaliate obiectivele conflictelor de muncă (art. 1): „conflictul dintre angajați/lucrători și angajatori privind interesele cu caracter economic, profesional, social ori alte drepturi rezultate din desfășurarea raporturilor de muncă sau de serviciu. Conflictele de muncă pot fi colective sau individuale”;
6. s-a eliminat interdicția potrivit căreia „organizațiile sindicale nu pot desfășura activități cu caracter politic”;
7. a fost redus numărul minim al angajaților necesari pentru constituirea unui sindicat (art. 3);
8. obligativitatea informării și consultării salariaților „cu privire la deciziile care pot duce la modificări importante în organizarea muncii, în relațiile contractuale sau în raporturile de muncă” (art. 31);
9. s-a extins posibilitatea asocierii sindicatelor în vederea constituirii unei federații sindicale, respectiv indiferent de sectorul de negociere din care fac parte (art. 44);
10. s-au eliminat condiționările afilierii la o singură federație, respectiv o singură confederație sindicală;
11. s-a redus nivelul de reprezentativitate la nivel de unitate de la jumătate plus unu la 35% din numărul total de angajați (art. 54);
12. s-a introdus capitolul „Reprezentanții angajaților/lucrătorilor” pentru situațiile în care nu există organizație sindicală, iar numărul angajaților este de minim 10 (art. 57-art. 62);
13. s-a reintrodus posibilitatea negocierii contractelor colective de muncă la nivel național (art. 96);
14. reducerea numărului de angajați la care devine obligatorie negocierea colectivă (art. 97 - minim 10 angajați, față de 21 în vechea lege);
15. reducerea duratei negocierii colective la 45 de zile (art. 97);
16. s-au extins categoriile de angajați pentru care produc efecte clauzele contractelor colective de muncă (art. 101);
17. s-a introdus posibilitatea extinderii contractului colectiv de muncă la nivel național (art. 110);
18. s-au suplimentat situațiile în care pot fi declanșate conflicte colective de muncă (art. 126);
19. interdicția declanșării conflictelor colective de muncă pentru revendicări pentru a căror rezolvare este nevoie de adoptarea unei legi sau a altui act normativ (art. 123);
20. menținerea interdicției de declanșare a unui conflict colectiv de muncă pe durata valabilității unui contract colectiv de muncă, la acel nivel (art. 125), cu excepțiile precizate de lege;
21. condiționarea declanșării unei greve de revendicările „rămase nesoluționate după conciliere sau mediere, după caz, cu excepția grevelor de solidaritate” (art. 146);
22. posibilitatea declanșării grevei de solidaritate cu acordul a cel puțin 35% din angajați (art. 150);
23. introducerea posibilității ca federațiile și confederațiile să declanșeze grevă „împotriva politicii sociale și economice a Guvernului” (art. 155);
24. menținerea suspendării contractului individual de muncă pe durata grevei, cu excepția drepturilor de asigurare de sănătate (art. 160);
25. a fost eliminat capitolul „Conflictele individuale de muncă”;
26. a crescut cuantumul sancțiunilor și pedepsele aplicabile (art. 175 -art. 176);
27. se înființează „Fondul anual pentru dezvoltarea capacității administrative a patronatelor și sindicatelor, în cadrul ministerului responsabil cu dialogul social, finanțat de la bugetul de stat, în scopul finanțării proiectelor depuse de organizațiile patronale și sindicale” (art. 187).
Fără a reprezenta o îmbunătățire semnificativă a condițiilor în care angajații își pot promova și apăra interesele și drepturile, noua lege a dialogului social reprezintă totuși o relaxare în raport cu vechile prevederi, care făceau ca România să aibă una dintre cele mai restrictive legislații în domeniu la nivelul Uniunii Europene.