Joi, 12 decembrie 2024, de la ora 09:30, a avut loc, în sala „Spiru Haret” de la Inspectoratul Școlar Județean (I.S.J.) Hunedoara, ședința cu directorii/directorii adjuncți ai unităților de învățământ preuniversitar din județul Hunedoara.
Ordinea de zi a cuprins:
1. Aspecte financiare la sfârșit de an bugetar;
2. Precizări referitoare la probele de competențe din cadrul examenului național de bacalaureat 2025;
3. Constatări și recomandări ca urmare a misiunilor efectuate în cadrul compartimentului audit intern;
4. Diverse
În cadrul lucrărilor au fost prezentate următoarele:
Maria Ștefănie - inspector școlar general, I.S.J. Hunedoara:
- deschiderea ședinței, anunțarea ordinii de zi;
- mulțumiri pentru activitatea desfășurată;
- concluziile videoconferinței ME-ISJ-uri: „toate cheltuielile făcute la timp și legal”.
Mariana Miertoiu – contabil șef, I.S.J. Hunedoara:
- precizări privind încheierea exercițiului financiar 2024;
- au apărut normele aferente cu termene precise pentru fiecare operațiune;
- important – plata salariilor și a contribuțiilor în integralitate;
- plata burselor la data stabilită;
- corecturi în ceea ce privește sumele pentru vouchere.
Szofia Szasz – inspector școlar general adjunct, I.S.J. Hunedoara:
- precizări privind examenul de bacalaureat: comisia județeană, legislația aplicabilă, comisiile din unitățile școlare, calendarul activităților, înscrierea elevilor, egalizarea șanselor etc. (Prezentare PPT)
Maria Ștefănie - inspector școlar general, I.S.J. Hunedoara:
- precizări privind simularea județeană a evaluării naționale. (Prezentare PPT)
Marius Cioară – auditor intern, I.S.J. Hunedoara:
- concluziile misiunilor de audit: concluzii pozitive; mulțumiri.
Rodica Dimulescu - inspector școlar management instituțional, I.S.J. Hunedoara:
- informații privind programul „Masă sănătoasă”; finalizare 31 decembrie 2024; rapoarte completate de unitățile beneficiare; ce se întâmplă mai departe.
Lena Armean - inspector școlar management instituțional, I.S.J. Hunedoara:
- precizări privind programul „Săptămâna verde”.
Elena Bogdan – șef birou, I.S.J. Hunedoara:
- prima pentru dezvoltarea carierei didactice/profesionale: decontarea cheltuielilor din primul an (declarație); alimentare carduri, emitere carduri noi.
Materiale suport folosite și prezentate în cadrul ședinței pot fi consultate pe site-ul nostru, la rubrica ISJ HUNEDOARA – ȘEDINȚE CU DIRECTORII sau accesând link-ul: https://nou.siphd.ro/?a=3430&t=2024.
Miercuri, 11 decembrie 2024, a avut loc ședința Consiliului Liderilor S.I.P. Județul Hunedoara. La ședință au participat 146 lideri de grupe sindicale, lideri de zonă, președintele, consilierul juridic al organizației, alături de aceștia fiind prezenți membrii Comitetului de Supraveghere C.A.R. (I.F.N.) SIP Județul Hunedoara, precum și membrii Comisiilor de cenzori S.I.P. Județul Hunedoara și C.A.R. (I.F.N.) SIP Județul Hunedoara. De asemenea, cu această ocazie a fost realizată și o ședință a Biroului Executiv S.I.P. Județul Hunedoara.
Ordinea de zi a ședinței a cuprins următoarea problematică: informare privind probleme profesionale și sindicale; probleme organizatorice; probleme diverse, ridicate de liderii de sindicat prezenți.
Materiale suport folosite în cadrul ședinței au fost: Buletinul informativ „Magister”; Raport sintetic al activității F.S.E. „Spiru Haret”; Situație statistică noiembrie 2024; Situații financiare noiembrie 2024; Adresa ME nr. 89397/04.12.2024 privind modul de decontare a primelor de carieră; Model „Declarație” cf. O ME nr. 3956/18.12.2023; Adresa comună a federațiilor sindicale nr. 443/1013/03.12.2024 privind calculul indemnizației de concediu.
În cadrul ședințelor au fost abordate problemele de actualitate, insistându-se în special pe următoarele aspecte:
1. Așteptările privind ultima etapă de creșteri salariale – angajamentele financiare față de salariații din educație, asumate în urma grevei generale din anul 2023, posibilă prin independența financiară și politică a sindicatelor din educație, au fost respectate până în prezent, dar nu există certitudini relativ la ultima etapă de creșteri salariale, mai ales având în vedere „atmosfera” politică din prezent;
2. Decontarea formării profesionale – în urma refuzurilor I.S.J. Hunedoara de a înregistra cererile de decont, în conformitate cu prevederile legii nr. 198/2023 a învățământului preuniversitar, precum și a adresei transmisă în teritoriu de această instituție, potrivit căreia obligația decontării formării profesionale (a gradelor didactice în primul rând) cade în sarcina unităților de învățământ, colegii trebuie să depună și să înregistreze cererile de decont la unitățile de învățământ;
3. Calculul indemnizației de concediu – recenta hotărâre a Înaltei Curți de Casație și Justiție – Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii prin care se precizează că indemnizația de hrană nu intră în baza de calcul a indemnizației de concediu de odihnă a fost implementată de Ministerul Educației, programul EduSal fiind modificat în consecință – federațiile sindicale din educație, printr-o adresă comună, au solicitat Ministerului Educației menținerea modului de calcul al indemnizației de concediu ținând seama de prevederile Contractului Colectiv de Muncă Unic la Nivel de Sector de Negociere Colectivă Învățământ Preuniversitar, unde este stipulat că indemnizația de hrană trebuie luată în calculul indemnizației de concediu;
4. Decontarea primelor de carieră aferente anului școlar 2022-2023 – potrivit celor transmise de ME, fiecare beneficiar trebuie să completeze o declarație potrivit celei din anexa O ME nr. 3956/18.12.2023, singurele documente justificative ce urmează a fi depuse fiind diplomele/certificatele obținute în cadrul programelor/cursurilor plătite din aceste sume;
5. Distribuirea cardurilor de carieră didactică și a cardurilor profesionale – au fost distribuite/sunt în curs de distribuire și ultimele carduri de carieră aferente anului școlar trecut, alimentarea acestora, în măsura în care distribuirea se finalizează în timp util, urmând să se realizeze după data de 20 decembrie (următoarea etapă de alimentare va fi în ianuarie 2025);
6. Acordarea de tichete sociale membrilor de sindicat S.I.P. Județul Hunedoara – în conformitate cu solicitările existente și deciziile adoptate, ținând cont de veniturile din educație și de datele economice, fiecare membru de sindicat (în măsura îndeplinirii prevederilor statutare) va primi tichete sociale în valoare de 150 lei;
7. Necesitatea menținerii și întăriri organizațiilor sindicale – ținând seama de faptul că acordarea majorității drepturilor salariaților din educație se datorează demersurilor sindicale, dar mai ales având în vedere „amenințările” care se profilează dinspre politic („solicitările” de descentralizare extremă a sistemului public de educație, incluzând aici desființarea totală a inspectoratelor școlare, angajarea la nivelul unității de învățământ, consilii de administrație cu o majoritate de reprezentare din partea părinților; „transformarea” titularizării (de la dispariție la obligativitatea unor examene de reconfirmare periodice; „spiritul” viitoarelor planuri-cadru, cu presiuni pe o reducere semnificativă a disciplinelor de învățământ și totodată pe o preponderență a opțiunii elevilor etc.), menținerea și întărirea organizațiilor sindicale reprezintă singura modalitate de a ajunge să ne opunem eficient oricăror măsuri menite să precarizeze statutul și drepturile salariaților din educație.
Toate materialele utilizate în cadrul ședinței se regăsesc la rubrica S.I.P. HUNEDOARA / Activitate / Consiliul Liderilor - link direct: https://nou.siphd.ro/?a=3122&t=2024.
Luni, 16 decembrie a.c., a avut loc ședința de lucru a Consiliului de Administrație al Inspectoratului Școlar Județean Hunedoara.
Pe ordinea de zi au fost înscrise următoarele probleme:
I. Solicitări de la unități de învățământ
II. Diverse
În cadrul ședinței au fost luate următoarele hotărâri:
I. Se aprobă solicitările unităților de învățământ, conform Anexei 1.
II. Diverse:
1. Se aprobă Procedura operațională referitoare la organizarea și desfășurarea simulării Evaluării Naționale, revizie.
Anexele la care se face referire în articol sunt postate la rubrica ISJ HUNEDOARA – CONSILIUL DE ADMINISTRAȚIE
Ne-am obișnuit de mult cu ceea ce vehiculează majoritatea mass-mediei românești, majoritatea politicienilor și majoritatea „oamenilor de bine” care vor ca „lucrurile să fie bine făcute!” Ideile vehiculate până dincolo de sațietate au acreditat încetul cu încetul că opinia publică și societatea românească nu-și dorește, ba chiar nu visează la nimic altceva decât la o societate în care fiecare individ aspiră la a fi celebrul „pistolar” din și mai renumitul Vest sălbatic. Capitalismul pur („sălbatic” se vede dintr-o altă zonă) a devenit astfel motorul mai tuturor deciziilor privind viitorul României, la o primă vedere totul orbitând (cu nemăsurată voie bună) în jurul piedestalului pe care s-a ridicat statuia „întreprinzătorului” mai ceva ca în vremurile pe când se preamăreau „eroii” fabricați prin laboratoarele comuniste.
Desigur, într-o economie de piață, precum cea pe care tot încercăm să o construim, a spune „întreprinzător” înseamnă a spune „interes”, iar confundarea acestor noțiuni este perfect legală. Dar legitimă? Poate, dacă am da crezare tuturor ideilor la care făceam trimitere în debutul acestor rânduri, ar trebui să răspundem, pe cât putem de repede, afirmativ. Totuși, dacă am sta puțin pe gânduri, poate răspunsul cel mai adecvat ar fi următorul: depinde!
Punând deoparte anumite conotații ale termenului, cu precădere cele consficate politic și juridic, acest „depinde” este de înțeles prin semnificația mai largă și mai originară a ceea ce „legitimitate” înseamnă: „o valoare prin care ceva sau cineva este recunoscut și acceptat ca fiind corect și potrivit”.
Mai mult, dacă ar fi să constatăm că interesul urmărit cam are obiceiul, cu o atât de mare frecvență în societatea noastră (de aici, am spune, și caracterul său tot mai fracturat), să se realizeze pe seama celorlalți, tot ceea ce am putea răspunde ar fi o respingere hotărâtă a ideii de legitimitate.
Mergem prea departe? Posibil sau... depinde pe cine întrebi!
Cu alte cuvinte, o problemă de cercetat. Ceea ce se mai întâmplă și la modul serios și profesionist, adică cel care nu prea poate fi depistat în ceea ce ni se tot oferă în mass-media, ne încântă politicienii sau „își fac auzite vocile” cei care lucrează cei întru propășirea propriilor interese. Iar cu aceasta ajungem și la motivația acestei lungi introduceri: recent, fundația Friedrich-Ebert-Stiftung (FES), cea mai veche fundație politică din Germania, cu o bogată tradiție în democrație socială care merge înapoi până la înființarea sa în 1925 și care își datorează fondarea și misiunea moștenirii politice a omonimului său Friedrich Ebert, primul președinte german ales democratic, a publicat studiul „Atitudini și valori de tip progresist în România”, chiar titlul articolului nostru.
Motivația acestui studiu a fost una simplă: evoluția României, după intrarea în Uniunea Europeană, este cel puțin satisfăcătoare, mai ales dacă este să ne gândim la „marele” P.I.B., de pe un neonorant penultim loc la momentul aderării ajungând astăzi să lăsăm în urmă mai mult de o jumătate de duzină de țări, unele dintre ele chiar cu „vechime” mai mare în ale capitalismului. Totuși, ceea ce nu spun astfel de statistici, constată autorii studiului, este că ele ignoră modul în care dezvoltarea este distribuită în societate.
Aparent, de la mare distanță, întreaga „flotă” românească (dând uitării faptul că cea reală a fost „scufundată” în întregime) pare să navigheze „cu toate pânzele sus”. Dar, în măsura în care nu vom fi satisfăcuți de o astfel de privire (superficială) și ne vom apropia, vom constata repede că numeroase ambarcațiuni, în special cele mici, dar multe dintre cele de mărime medie, s-au scufundat, navighează în alte flote sau, în cel mai bun caz, reușesc să se mai mențină pe linia de plutire doar „dând din greu la pompe”.
Explicit, ne-a fost mai bine, dar nu la toți! Pornind de la decalajele economice (fiindcă, orice s-ar spune, am fi de acord cu o mai veche vorbă cum că „munca l-a făcut pe om”, dar epoca în care trăim, dincolo de „basmele” de la televizor, ne arată fără drept de apel că munca nu este mai niciodată suficientă) și mergând până la cele educaționale (intrând într-o zonă tabu, conținutul studiului subliniază un adevăr abia șoptit, dar totuși evident în primul rând prin masivele resurse bugetare deturnate în această direcție, și anume acela că dezvoltarea învățământului privat are o contribuție însemnată la „naufragiul” pe care l-au încercat și îl încearcă mulți dintre români), unora dintre noi le-a fost și le este din ce în ce mai greu...
Deși temele aduse în discuție în rândurile precedente sunt generoase, iar o analiză a lor ar putea înghiți numeroase tomuri, ne vom opri aici din comentariile noastre pentru a prezenta doar câteva dintre cele constatate prin acest studiu (o perspectivă cu atât mai adecvată fiind accesibilă printr-o lectură integrală a sa – procentele amintite în ceea ce urmează sunt cele ale răspunsurilor „integrale” în sensul respectiv, fără a-i lua în calcul pe cei care pun lucrurile sub semnul „posibilității”):
1. Este o obligație a statului:
- să ofere tuturor acces la serviciile de sănătate (92,1% dintre respondenți), să ofere un standard de viață decent pentru vârstnici (90.9%), să ofere ajutor financiar elevilor și studenților din familii cu venit mic (88,4%) etc.
- să crească cheltuielile bugetare pentru: educație (92,8%), sănătate (91,4%), pensiile de vârstă (87,7%), reducerea sărăciei (77,6%), cultură și artă (72,3%) etc.
2. De unde și percepția multora dintre cetățeni că perioada postrevoluționară ne-a făcut să pierdem lucruri precum: siguranța locului de muncă (78,7%), siguranța publică (73,8%), disponibilitatea locuințelor (73,2%), egalitatea dintre oameni (68,7%), relațiile dintre oameni (66,1%) etc.
3. Totuși, în pofida unor astfel de poziții ale majorității membrilor societății, trecerea prin „filtrul” politic va arăta că procentul celor care se autoidentifică pe dreapta politică este mai mare (26,8%) decât al celor care se autoidentifică la stânga (18,3%), pe centru plasându-se o valoare mediană (21,3%), ceea constituie, credem noi, un paradox, ținând seama de precedentele două puncte și de faptul că politicile puternic de dreapta sunt sursa multora dintre derapajele existente.
4. O astfel de autoidentificare politică și, implicit de gir dat politicilor care merg pe liniile respective, se poate observa cu ușurință în consecințele sale în alte atitudini, cum ar fi cea cu privire la impozitare, 73% dintre respondenți apreciind că toată lumea ar trebui să plătească același impozit, indiferent de venit și doar 23% apreciind că impozitele plătite de cei cu venituri mai mari ar trebui să fie mai mari (iar asta împotriva modului în care se întâmplă lucrurile în majoritatea țărilor europene și a studiilor care au arătat că efectele impozitării egale sunt preponderent negative și având darul de a accentua inegalitățile sociale).
Iar dacă ar fi să pătrundem și mai adânc în „măruntaiele” studiului, ale cercetării, ar fi de subliniat și faptul că puținele procente care se arată în dezacord cu „cerințele” sociale mai sus enumerate provin cu precădere din zona veniturilor mari și foarte mari, a celor cu statut social de nivel superior etc.
Ținând seama de toate aspectele puse în evidență, studiul conchide că „Percepțiile privind justiția socială și rolul statului reflectă o susținere majoritară pentru o mai mare intervenție a statului în viața economică și social și pentru mai multă solidaritate socială. Aceste date sugerează că este necesară o regândire a politicilor fiscale, economice și sociale din ultimele decenii. Cu toate astea, încrederea scăzută în instituțiile democrației reprezentative, cuplată cu percepția conform căreia statul ar trebui să își reducă per ansamblu cheltuielile constituie o vulnerabilitate și chiar un obstacol pentru orice efort care își propune un rol mai activ al statului în asigurarea bunăstării cetățenilor. Demersul de reconfigurare a unei societăți mai juste trebuie însoțit de un efort de reformare și democratizare a instituțiilor statului, care să crească încrederea cetățeanului în acestea.”
În ce ne privește, ajungând și la finalul acestor rânduri, ar fi de spus că nu am reușit să ajungem la o concluzie propriu-zisă (proprie, urmând să o desprindeți pe a dumneavoastră în măsura în care vă veți apleca asupra acestui studiu), ci am rămas doar cu o întrebare: trăim într-un stat confiscat („trecut pe persoană fizică”), cu o societate într-atât de manipulată că „ar ști ce vrea, dar nu este de acord cu ceea ce își dorește”?
Numărul
curent |
Titlul
documentului |
Dimensiune
(octeți) |
Extensia
documentului |
Data
atașării |
1 |
Atitudini și valori de tip progresist în România
studiu realizat de Fundația Friedrich Ebert (FES), 2022 |
4.693.404 | APPLICATION/PDF | 2022-06-03 14:51:05 |