Marți, 24 mai 2022, a devenit public, pe site-ul Ministerului Educației și al ANAF, Ghidul privind tratamentul fiscal aplicabil veniturilor obținute din meditații acordate în particular de persoanele fizice.
Acest ghid, elaborat și pus la dispoziție de Agenția Națională de Administrare Fiscală, se adresează tuturor persoanelor fizice care acordă sau intenționează să acorde meditații în particular și care aleg să își desfășoare activitatea în mod individual. Veniturile ce rezultă în urma acordării de meditații sunt impozabile și, potrivit Codului Fiscal, se încadrează în categoria venituri din activități independente.
Pașii care trebuie urmați în acest scop sunt următorii:
1. Înregistrarea la Oficiul Național al Registrului Comerțului și solicitarea de autorizare a funcționării, în condițiile prevăzute de O.U.G. nr. 44/2008 (atât cei care preconizează de a desfășura astfel de activități, cât și cei care desfășoară deja astfel de activități).
2. Ulterior etapei de înregistrare în registrul comerțului și de autorizare a funcționării, persoanele fizice depun la organul fiscal Declarația unică privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice (formular 212 - Capitolul II – Date privind impozitul pe veniturile estimate/norma de venit a se realiza în România și contribuțiile sociale datorate).
Determinarea venitului net anual se face fie în baza normelor de venit (pentru această activitate, poziția 104 din Normele de venit pentru contribuabilii care realizează venituri din activități independente), caz în care nu se ține o contabilitate, fie în sistem real, pe baza datelor din contabilitate.
În cadrul primului sistem, procedurile sunt mai simple, permițând inclusiv ajustarea normelor de venit anuale proporțional cu timpul de desfășurarea a activității, fiind de luat în calcul și calitatea de salariat, caz în care norma de venit pentru care se datorează impozit pe venit (până la nivelul a 12 salarii minime brute pe țară, se plătește doar acesta – 10%, fără contribuțiile de asigurări sociale) se reduce cu până la 50% (cuantumul poate fi diferit de la un an la altul).
Fără a intra în dezbateri relative la obiectul acestor reglementări, nu este de ignorat ideea că insistența asupra lor poate reprezenta un semnal cu privire la declanșarea unor acțiuni de control pe această linie.
Federația Sindicatelor din Educație „SPIRU HARET”, Federația Sindicatelor Libere din Învățământ și Federația Națională Sindicală „Alma Mater“, în numele celor peste 300.000 de salariați din învățământ ale căror drepturi și interese le reprezintă, vor relua protestele și vor organiza miercuri, 25 mai 2022, începând cu ora 11.00, un pichet în Piața Victoriei. La acțiunea de protest sunt așteptați aproximativ 500 de membri de sindicat.
Acțiunea urmărește să atragă atenția asupra obligativității soluționării problemelor salariale cu care se confruntă personalul didactic și nedidactic din învățământul preuniversitar și superior.
Multe unități de învățământ se confruntă cu o lipsă acută de personal nedidactic. În plus, această categorie de personal nu beneficiază nici acum de sporurile pentru condițiile de muncă. Mai mult, deși lucrează peste program, din cauza lipsei de personal, salariații în cauză nu sunt remunerați suplimentar pentru munca prestată, iar acordarea timpului liber corespunzător este imposibilă. Având în vedere specificul sistemului de învățământ, se impune reglementarea salariilor de bază ale personalului nedidactic din învățământ în anexa nr. I la Legea-cadru nr. 153/2017, nu în anexa nr. VIII.
De asemenea, la protestul de mâine vor participa și angajați din palatele și cluburile sportive școlare. Aceștia vor protesta față de intenția Ministerului Educației de a transfera aceste instituții, inclusiv resursa umană, în administrarea autorităților locale.
Reamintim reprezentanților Guvernului României și partidelor politice că personalul didactic trebuia să beneficieze de salariile prevăzute de Legea-cadru nr. 153/2017 începând cu luna septembrie 2020. În plus, personalul din învățământ este singura categorie de bugetari care nu beneficiază de sporuri pentru condiții de muncă, deoarece în ultimii ani politica guvernamentală în domeniul salarizării a fost aceea a plafonării cuantumului sporurilor la nivelul anterior intrării în vigoare a Legii nr. 153/2017, ceea ce a făcut inaplicabile H.G. nr. 34/2018 și H.G. nr. 569/2017.
Materiale atașate:
Comunicat comun
Luni, 23 mai a.c., a avut loc ședința de lucru a Consiliului de Administrație al Inspectoratului Școlar Județean Hunedoara.
Pe ordinea de zi au fost înscrise următoarele probleme:
I. Modificarea planului de școlarizare pentru anul școlar 2022-2023
II. Diverse
În cadrul ședinței au fost luate următoarele hotărâri:
I. Se aprobă modificarea planului de școlarizare pentru anul școlar 2022-2023 la Liceul Tehnologic „Ovid Densusianu” Călan, astfel: alocarea unei clase cu 28 locuri pentru stagii de practică.
II. Diverse:
1. Se aprobă proiectul Erasmus – întâlnire de lucru – Skopje, precum și componența delegației I.S.J. Hunedoara.
2. Se anunță perioada pentru vacanță: 13-19 februarie 2023, stabilită în Consiliul consultativ al directorilor.
3. Se informează despre work shop-ul CRED și numărul de participanți.
Anexele la ce se face referire în articol sunt postate la rubrica ISJ HUNEDOARA–CONSILIUL DE ADMINISTRATIE.
Administrația prezidențială a publicat astăzi, 14.07.2021, Raportul „România Educată", document ce a fost aprobat, prin memorandum, în ședința de guvern prezidată de președintele Klaus Iohannis.
Proiectul „România Educată” a fost inițiat de către Președintele României cu scopul de a oferi un răspuns care se dorește onest provocărilor actuale și viitoare din sistemul de educație. Dezbaterea publică și consultările, potrivit declarațiilor, au fost deschise întregii societăți și au avut un caracter transpartinic.
Premisa de la care a pornit acest demers este că în spatele oricărei reforme, strategii sau legi stau oameni. Platforma de dialog creată în jurul Proiectului „România Educată” se apreciază că a generat, datorită oamenilor implicați, fundația necesară pentru o mai amplă stabilitate și predictibilitate a reformelor asumate. Drept dovadă, operaționalizarea rezultatelor a fost deja inclusă în Strategia Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2020-2024, iar o parte dintre măsurile Proiectului sunt bugetate prin Planul Național de Redresare și Reziliență.
Odată cu publicarea rezultatelor finale, se încheie ultima etapă a Proiectului „România Educată”. Pașii următori intră în atribuțiile executivului (Guvernul României) și ale legislativului (Parlamentul României), pentru a armoniza obiectivele proiectului cu prevederile normative din sfera educației.
Dintre dezideratele exprimate în document sunt de amintit: educație de calitate pentru toți, educație individualizată, autonomie și gândire critică, alocarea de resurse suficiente, în mod transparent și echitabil, pentru acest domeniu, școli sigure și sănătoase, atractivitatea sistemului de învățământ, management educațional profesionist și bazat pe responsabilitate, colaborare și stabilitate pentru un sistem de educație rezilient.
În ceea ce privește educația timpurie, printre țintele propuse pot fi amintite: până în 2025, există un curriculum național pentru toate nivelurile de educație timpurie; până în 2030, 30% dintre copiii cu vârsta de până la 3 ani participă la o formă de educație antepreșcolară; până în 2030, cel puțin 96% dintre copiii cu vârsta cuprinsă între 3 ani și vârsta pentru înscrierea obligatorie la școala primară participă într-o formă de educație timpurie.
Printre țintele pentru învățământul preuniversitar se numără: până în 2025, se va trece la aplicarea unui model de proiectare a curriculumului bazat pe competențe la toate nivelurile de învățământ preuniversitar; până în 2025, va fi implementat și aplicat sistemul portofoliilor educaționale, care să permită o mai bună monitorizare a evoluției copilului pe durata școlarizării - acesta include, printre altele, catalogul electronic, observațiile consilierilor școlari, evaluări de profil și recomandări de recuperare etc.; până în 2030, vor fi dezvoltate servicii de consiliere pentru elevi, cu rolul de a facilita tranziția spre învățământul secundar superior, reducerea abandonului școlar și promovarea stării de bine în comunitățile de educație - va fi asigurat minimum un consilier la fiecare 500 de elevi; până în 2030, rata de părăsire timpurie a școlii va scădea, până la un nivel de cel mult 10%; reducerea ratei analfabetismului funcțional cu 50% (până la un nivel de cel mult 20%) până în 2030.
Pentru învățământul superior țintele sunt: până în 2030, 20% dintre absolvenții primelor două cicluri de învățământ superior (licență și master) vor participa la programe de mobilitate externă; până în 2030, cel puțin 40% dintre tinerii de 30-34 de ani vor fi absolvenți de studii superioare; în 2030, în România, studiază cel puțin 10% studenți internaționali (din totalul studenților înmatriculați); în 2030, minimum 30% din totalul cursurilor din învățământul superior vor fi opționale, oferind studenților posibilitatea de a își particulariza și adapta formarea la complexitățile în creștere ale pieței muncii.
Între propunerile din proiect se numără dreptul liceelor teoretice, vocaționale și profesionale de a organiza examene de admitere, conform unei metodologii stabilite de către Ministerul Educației.
O altă propunere este Bacalaureatul unitar care măsoară competențele elevilor în domenii-cheie.
În proiect se propun și modificări în ceea ce privește arhitectura guvernanței la nivel județean. Între aceste modificări se numără faptul că actualele Inspectorate Școlare Județene vor trece de la rolul de control la cel de sprijin și de administrare a sistemului județean de educație. Denumirea acestor structuri se modifică în Centre Județene pentru Învățământul Preuniversitar (CJ-IP).
Raportul integral poate fi descărcat accesând link-ul de mai jos.
Numărul
curent |
Titlul
documentului |
Dimensiune
(octeți) |
Extensia
documentului |
Data
atașării |
1 | Raportul „România Educată” | 89.739.188 | APPLICATION/PDF | 2021-07-14 15:31:30 |