Federația Sindicatelor Libere din Învățământ, Federația Sindicatelor din Educație „SPIRU HARET“ și Federația Națională Sindicală „Alma Mater“ protestează față de intenția grupului de lucru de la Palatul Cotroceni de a majora norma didactică a cadrelor didactice. Considerăm că o asemenea măsură este nu doar inoportună, ci și profund nedreaptă, cu consecințe grave asupra calității actului educațional, a sănătății mentale a profesorilor și a viitorului învățământului românesc.
Într-un context în care sistemul educațional se confruntă deja cu lipsa personalului calificat, salarizare inadecvată, birocrație excesivă și un nivel crescut de stres profesional, majorarea normei didactice nu face decât să agraveze problemele existente. Creșterea numărului de ore de predare săptămânale va conduce inevitabil la:
Este evident faptul că experții care lucrează la identificarea soluțiilor pentru reducerea deficitului bugetar nu cunosc în mod concret activitatea unui cadru didactic, mai ales în învățământul preuniversitar. Dacă aceștia ar preda o oră la o clasă cu peste 25 de copii, dintre care unii cu cerințe educaționale speciale (fără profesor de sprijin, așa cum ar trebui), s-ar convinge imediat cât de stresantă este activitatea didactică.
Facem apel la factorii decidenți să renunțe la această măsură pripită și să inițieze un dialog real cu reprezentanții federațiilor sindicale reprezentative din învățământ. Este momentul ca educația să fie tratată cu respectul și seriozitatea pe care le merită. Este momentul ca atât promisiunile făcute după greva generală din 2023, cât și cele din campania electorală să devină realitate – nu cu măsuri de austeritate care nu fac decât să slăbească pilonii fundamentali ai sistemului de învățământ.
Propunerea de majorare a normei didactice este doar o soluție contabilă, aplicată pe un sistem deja fragil, care are nevoie de sprijin, nu de povară suplimentară.
De fapt, o analiză a normei didactice de predare la nivel european, conform datelor oficiale, scoate în evidență că în majoritatea acestor țări, norma didactică de predare este mai mică decât cea din România.
Nu învățământul este vinovat pentru că cei care au fost la putere în ultimii ani nu au rezolvat problema pensiilor speciale!
Nu învățământul este vinovat că guvernele României nu au fost în stare să facă reformele necesare pentru a primi bani din PNRR!
Nu învățământul este de vină că în ultimii 20 de ani numărul angajaților din autoritățile centrale și locale s-a dublat, în condițiile în care numărul angajaților din sistemul de învățământ a scăzut în aceeași perioadă cu circa 10%!
Nu învățământul este de vină pentru corupția transpartinică!
Nu educația este de vină pentru că instituțiile statului nu pot eradica corupția și evaziunea fiscală!
Nu mai protejați marii evazioniști fiscali! Diminuarea cu numai 20% a evaziunii fiscale rezolvă acoperirea deficitului bugetar din acest an! Credem că a sosit momentul ca Ministerul de Finanțe să iasă public cu lista marilor datornici la bugetul de stat!
Pentru salariații din învățământ creșterea normei de predare este inacceptabilă!
Nu mai sacrificați încă o dată sistemul de învățământ pentru a acoperi sinecurile de partid!
Și, nu uitați:
EDUCAȚIA NU ESTE O FABRICĂ!
EDUCAȚIA ESTE O INVESTIȚIE, NU O CHELTUIALĂ!
DOCUMENTE ATAȘATE
- Comunicat de presă
Concursul pentru acordarea gradației de merit, sesiunea 2025, se apropie de final.
Conform Metodologiei și criteriilor de acordare a gradației de merit personalului didactic din învățământul preuniversitar de stat în sesiunea 2025, săptămâna aceasta:
- s-a încheiat analiza dosarelor de către inspectorul școlar care coordonează disciplina, cu consultarea consiliului consultativ;
- s-au completat rapoartele motivate referitoare la activitatea candidatului în specialitate;
- s-a finalizat verificarea dosarelor și acordarea punctajelor de către comisia de evaluare a dosarelor depuse.
În ședința Consiliului de administrație al inspectoratului școlar județean, desfășurat joi, 29 mai, s-a aprobat lista cuprinzând punctajele acordate în urma evaluării (listă atașată).
Eventualele contestații, însoțite de o copie după cartea de identitate, pot fi depuse la Inspectoratului Școlar Județean Hunedoara în perioada 2-3 iunie 2025, în intervalul orar 9.00-16.00.
Soluționarea contestațiilor de către comisia de contestații, validarea rezultatelor finale ale concursului de către Consiliul de administrație al inspectoratului școlar și afișarea acestora la avizierul și pe site-ul inspectoratului școlar se va realiza în perioada 4 – 12 iunie.
Alte detaliile se regăsesc pe site-ul organizației, la rubrica:
JURIDIC – LEGISLAȚIE – RAPORTURI DE MUNCĂ - GRADAȚIA DE MERIT 2025,
link direct:
https://nou.siphd.ro/?a=2433&q=3&r=47&e=2025
Metodologia - https://nou.siphd.ro/f/2025/00000040371.pdf
Graficul desfășurării concursului - https://nou.siphd.ro/f/2025/00000040370.pdf
Numărul de locuri alocate pe fiecare disciplină - https://nou.siphd.ro/f/2025/00000040496.pdf
Fișele de (auto)evaluare (22) - https://nou.siphd.ro/?a=2433&q=3&r=47&e=2025
Rezultatele inițiale: https://nou.siphd.ro/f/2025/00000040548.pdf
DOCUMENTE ATAȘATE
Gradația de merit 2025 Rezultate inițiale
Joi, 29 mai a.c., a avut loc ședința de lucru a Consiliului de Administrație al Inspectoratului Școlar Județean Hunedoara.
Pe ordinea de zi au fost înscrise următoarele probleme:
I. Aprobarea listei cuprinzând punctajele acordate în urma evaluării dosarelor de gradație de merit
II. Aprobarea Raportului de analiză al execuției bugetare pe trimestrul I 2025
III. Prezentarea Raportului rezultat în urma misiunii de audit a programului „Școală după școala”
IV. Diverse
În cadrul ședinței au fost luate următoarele hotărâri:
I. Se aprobă lista cuprinzând punctajele acordate în urma evaluării dosarelor de gradație de merit. (Anexa 1)
II. Se aprobă Raportul de analiză al execuției bugetare pe trimestrul I 2025. (Anexa 2)
III. Se informează despre Raportul rezultat în urma misiunii de audit a programului „Școală după școala”, eșantion de 10 școli. S-a pus accent pe punctele slabe constatate
IV. Diverse:
1. Se revine asupra demisiei directorului adjunct de la Școala Gimnazială „I.G. Duca” Petroșani și se aprobă scurtarea perioadei de preaviz, pe motive medicale. Se aprobă demisia începând cu data de 01.06.2025.
Anexele la care se face referire în articol sunt postate la rubrica ISJ HUNEDOARA - CONSILIUL DE ADMINISTRAȚIE
Agenția pentru Educație, Audiovizual și Cultură a Uniunii Europene a dat publicității, la începutul acestui an (datele luate în calcul sunt la nivelul lui septembrie 2020), studiul Teachers' and School Heads' Salaries and Allowances in Europe 2018/19 prin intermediul căruia se propune o radiografie a salarizării în domeniul educației la nivelul Europei.
Principalele concluzii ale acestui studiu sunt:
• Există diferențe semnificative între țările europene în ceea ce privește salariile de încadrare pentru cadrele didactice care sunt la intrarea în profesie. Salariile inițiale legale brute pot merge de la aproximativ 5 000 la peste 80 000 de euro pe an, în funcție de țară.
• În douăsprezece țări, toți profesorii începători au același salariu legal, indiferent de nivelul de educație la care predau. În rest, există diferențe salariale între nivelurile de educație, în general determinate de diferențele dintre cerințele minime de calificare.
• În aproximativ jumătate dintre sistemele de învățământ, profesorii primesc compensații financiare pentru alte calificări formale (modalitățile de recompensare sunt diverse).
• Există diferențe semnificative în ceea ce privește suma și momentul creșterilor salariale legate de vechimea în muncă. În funcție de țară, salariile inițiale pot crește pe parcursul carierei unui profesor de la 12% până la 116%. Numărul mediu de ani necesar pentru a atinge vârful salariului variază de la 6 ani în Regatul Unit (Scoția) la 42 de ani în Ungaria. În Irlanda, Olanda și Polonia, salariile inițiale de încadrare ale profesorilor pot crește cu peste 60% în primii cincisprezece ani de serviciu și chiar mai mult în anii următori.
• În 2018/19, salariile de încadrare au crescut în majoritatea sistemelor de învățământ, dar creșterile salariale au fost, în general, modeste sau indexate în funcție de inflație. În Grecia, Luxemburg, Portugalia, Albania, Bosnia și Herțegovina, Elveția, Liechtenstein și Muntenegru nu a existat aproape nicio modificare în comparație cu 2017/18.
• În schimb, Bulgaria, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Ungaria, România și Slovacia au continuat să pună în aplicare măsurile introduse în anii precedenți pentru îmbunătățirea salarizării personalului din educație. De fapt, aceste țări înregistrează printre cele mai mari creșteri ale salariilor inițiale (ajustate la inflație) din ultimii patru ani în UE. Din 2014/15, salariile inițiale ajustate în funcție de inflație au crescut semnificativ și în Irlanda, Malta și Suedia.
• Nivelul salarial real este puternic corelat cu PIB-ul pe cap de locuitor al unei țări, respectiv cu cât este mai mare PIB-ul pe cap de locuitor, cu atât este mai mare salariul mediu anual. În medie, profesorii din învățământul preșcolar câștigă de obicei mai puțin, iar profesorii din ciclul secundar câștigă în general mai mult.
• Personalul de conducere este adesea plătit pe o scală salarială diferită de cea a profesorilor, iar salariile lor tind să crească odată cu mărimea școlii. În majoritatea sistemelor de învățământ, există diferențe salariale semnificative între conducătorii de școli, în funcție de mărimea sau alte caracteristici ale școlii și de alți factori, precum și în funcție de experiența și responsabilitățile acestora.
• Salariul statutar minim al conducătorilor de școli este mai mic decât salariul profesorilor cu o experiență de 15 ani în Comunitatea franceză din Belgia, Cehia, Luxemburg, Albania și Turcia. Acesta este, de asemenea, cazul la unele niveluri de educație sau pentru conducătorii de școli mici din alte câteva țări.
În mod concret, încercând să desprindem câteva date din acest studiu (el se regăsește integral în cadrul rubricii INFORMAȚII UTILE/ALTE RESURSE VIRTUALE, secțiunea Muncă și relații de muncă), sunt de supus atenției următoarele (simbolurile țărilor, precum și simbolurile pentru nivelurile educaționale ISCED, se regăsesc în finalul articolului, în NOTA):
1. Salariul de încadrare brut la intrarea în profesie (anual, în euro)
2. Diferența procentuală între salariul de încadrare la intrarea în profesie și salariile după 10 și 15 ani vechime, respectiv salariul maxim în profesie (învățământ secundar)
3. Modificarea procentuală a salariilor de încadrare între 2014/2015 și 2018/2019 (în prețuri constante)
4. Salariul mediu anual brut pentru cadrele didactice - 25-64 ani (euro)
După cum se poate observa, chiar și la o privire superficială, diferențele de salarizare în domeniul educațional sunt deosebit de mari. În ceea ce privește România, este de subliniat, în pofida unui decalaj încă accentuat față de numeroase țări ale Uniunii Europene, o anumită evoluție pozitivă a salarizării, continuată aceasta și în anul școlar următor celui la care se referă studiul, implementarea legii unice a salarizării personalului din sistemul bugetar oprindu-se după luna ianuarie a anului 2020. Astfel, la nivelul anului 2018-2019 se atingea nivelul unei corelări a veniturilor salariale din educație cu PIB-ul pe cap de locuitor, așa cum se poate observa în următoarea reprezentare:
Desigur, lipsește încă în România o prețuire adecvată a activității în sistemul educațional, aceasta corelând, de obicei, cu un nivel de salarizare peste PIB-ul pe cap de locuitor înregistrat în țara respectivă. Din nefericire, după evoluțiile salariale înregistrate începând în special cu anul 2017 și mergând până în ianuarie 2020, cele care au permis o reducere importantă a decalajelor față de celelalte state ale Uniunii Europene, comparabile din punctul de vedere al dezvoltării economice, perspectivele actuale nu sunt deloc unele îmbucurătoare. Astfel, este de amintit în primul rând amânarea creșterilor salariale care ar fi permis implementarea integrală a legii salarizării (vehiculându-se de asemenea ideea unei anulări a acestor creșteri salariale și elaborarea unei noi legi de salarizare a personalului plătit din fonduri publice), dar și declarațiile tot mai frecvente ale guvernanților privind suspendarea/anularea anumitor drepturi salariale, printre care sunt amintite voucherele de vacanță, indemnizația de hrană și diferite sporuri, inclusiv dintre cele acordate în sistemul educațional.
În final, pentru a avea o idee și mai adecvată asupra raportării la educație în România, vă propunem o sinteză a principalilor indicatori macroeconomici în România, cu defalcare pe educație:
NOTA: Datele din cadrul studiului au ca sursă EURYDICE. Datele relative la evoluția diferiților indicatori economici privind România au ca sursă INS. Simbolurile utilizate pentru desemnarea statelor europene sunt următoarele: BE fr – Belgia-Comunitatea Franceză; BE de – Belgia-Comunitatea germană; BE nl – Comunitatea Flamandă; BG – Bulgaria; CZ – Republica Cehă; DK – Danemarca; DE – Germania; EE – Estonia; IE – Irlanda; EL – Grecia; ES – Spania; FR – Franța; HR – Croația; IT – Italia; CY – Cipru; LV – Letonia; LT – Lituania; LU – Luxemburg; HU – Ungaria; MT – Malta; NL – Olanda; AT – Austria; PL – Polonia; PT – Portugalia; RO – România; SI – Slovenia; SK – Republica Slovacă; FI – Finlanda; SE – Suedia; UK-ENG – Marea Britanie (Anglia); UK-WLS – Marea Britanie (Țara Galilor); UK-NIR – Marea Britanie (Irlanda de Nord); UK-SCT – Marea Britanie (Scoția); AL – Albania; BA – Bosnia și Herțegovina; CH – Elveția; IS – Islanda; LI – Liechtenstein; ME – Muntenegru; MK – Macedonia de Nord; NO – Norvegia; RS – Serbia; TR – Turcia. Clasificarea internațională standard a educației (ISCED), fără a lua în calcul subcategoriile, este următoarea: ISCED 0 – educația timpurie; ISCED 1 – învățământ primar; ISCED 2 – învățământ gimnazial; ISCED 3 – învățământ liceal; ISCED 4 – învățământ postliceal; ISCED 5, 6, 7 și 8 – învățământ universitar.