Marți, 24 mai 2022, a devenit public, pe site-ul Ministerului Educației și al ANAF, Ghidul privind tratamentul fiscal aplicabil veniturilor obținute din meditații acordate în particular de persoanele fizice.
Acest ghid, elaborat și pus la dispoziție de Agenția Națională de Administrare Fiscală, se adresează tuturor persoanelor fizice care acordă sau intenționează să acorde meditații în particular și care aleg să își desfășoare activitatea în mod individual. Veniturile ce rezultă în urma acordării de meditații sunt impozabile și, potrivit Codului Fiscal, se încadrează în categoria venituri din activități independente.
Pașii care trebuie urmați în acest scop sunt următorii:
1. Înregistrarea la Oficiul Național al Registrului Comerțului și solicitarea de autorizare a funcționării, în condițiile prevăzute de O.U.G. nr. 44/2008 (atât cei care preconizează de a desfășura astfel de activități, cât și cei care desfășoară deja astfel de activități).
2. Ulterior etapei de înregistrare în registrul comerțului și de autorizare a funcționării, persoanele fizice depun la organul fiscal Declarația unică privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice (formular 212 - Capitolul II – Date privind impozitul pe veniturile estimate/norma de venit a se realiza în România și contribuțiile sociale datorate).
Determinarea venitului net anual se face fie în baza normelor de venit (pentru această activitate, poziția 104 din Normele de venit pentru contribuabilii care realizează venituri din activități independente), caz în care nu se ține o contabilitate, fie în sistem real, pe baza datelor din contabilitate.
În cadrul primului sistem, procedurile sunt mai simple, permițând inclusiv ajustarea normelor de venit anuale proporțional cu timpul de desfășurarea a activității, fiind de luat în calcul și calitatea de salariat, caz în care norma de venit pentru care se datorează impozit pe venit (până la nivelul a 12 salarii minime brute pe țară, se plătește doar acesta – 10%, fără contribuțiile de asigurări sociale) se reduce cu până la 50% (cuantumul poate fi diferit de la un an la altul).
Fără a intra în dezbateri relative la obiectul acestor reglementări, nu este de ignorat ideea că insistența asupra lor poate reprezenta un semnal cu privire la declanșarea unor acțiuni de control pe această linie.
Federația Sindicatelor din Educație „SPIRU HARET”, Federația Sindicatelor Libere din Învățământ și Federația Națională Sindicală „Alma Mater“, în numele celor peste 300.000 de salariați din învățământ ale căror drepturi și interese le reprezintă, vor relua protestele și vor organiza miercuri, 25 mai 2022, începând cu ora 11.00, un pichet în Piața Victoriei. La acțiunea de protest sunt așteptați aproximativ 500 de membri de sindicat.
Acțiunea urmărește să atragă atenția asupra obligativității soluționării problemelor salariale cu care se confruntă personalul didactic și nedidactic din învățământul preuniversitar și superior.
Multe unități de învățământ se confruntă cu o lipsă acută de personal nedidactic. În plus, această categorie de personal nu beneficiază nici acum de sporurile pentru condițiile de muncă. Mai mult, deși lucrează peste program, din cauza lipsei de personal, salariații în cauză nu sunt remunerați suplimentar pentru munca prestată, iar acordarea timpului liber corespunzător este imposibilă. Având în vedere specificul sistemului de învățământ, se impune reglementarea salariilor de bază ale personalului nedidactic din învățământ în anexa nr. I la Legea-cadru nr. 153/2017, nu în anexa nr. VIII.
De asemenea, la protestul de mâine vor participa și angajați din palatele și cluburile sportive școlare. Aceștia vor protesta față de intenția Ministerului Educației de a transfera aceste instituții, inclusiv resursa umană, în administrarea autorităților locale.
Reamintim reprezentanților Guvernului României și partidelor politice că personalul didactic trebuia să beneficieze de salariile prevăzute de Legea-cadru nr. 153/2017 începând cu luna septembrie 2020. În plus, personalul din învățământ este singura categorie de bugetari care nu beneficiază de sporuri pentru condiții de muncă, deoarece în ultimii ani politica guvernamentală în domeniul salarizării a fost aceea a plafonării cuantumului sporurilor la nivelul anterior intrării în vigoare a Legii nr. 153/2017, ceea ce a făcut inaplicabile H.G. nr. 34/2018 și H.G. nr. 569/2017.
Materiale atașate:
Comunicat comun
Luni, 23 mai a.c., a avut loc ședința de lucru a Consiliului de Administrație al Inspectoratului Școlar Județean Hunedoara.
Pe ordinea de zi au fost înscrise următoarele probleme:
I. Modificarea planului de școlarizare pentru anul școlar 2022-2023
II. Diverse
În cadrul ședinței au fost luate următoarele hotărâri:
I. Se aprobă modificarea planului de școlarizare pentru anul școlar 2022-2023 la Liceul Tehnologic „Ovid Densusianu” Călan, astfel: alocarea unei clase cu 28 locuri pentru stagii de practică.
II. Diverse:
1. Se aprobă proiectul Erasmus – întâlnire de lucru – Skopje, precum și componența delegației I.S.J. Hunedoara.
2. Se anunță perioada pentru vacanță: 13-19 februarie 2023, stabilită în Consiliul consultativ al directorilor.
3. Se informează despre work shop-ul CRED și numărul de participanți.
Anexele la ce se face referire în articol sunt postate la rubrica ISJ HUNEDOARA–CONSILIUL DE ADMINISTRATIE.
Agenția pentru Educație, Audiovizual și Cultură a Uniunii Europene a dat publicității, la începutul acestui an (datele luate în calcul sunt la nivelul lui septembrie 2020), studiul Teachers' and School Heads' Salaries and Allowances in Europe 2018/19 prin intermediul căruia se propune o radiografie a salarizării în domeniul educației la nivelul Europei.
Principalele concluzii ale acestui studiu sunt:
• Există diferențe semnificative între țările europene în ceea ce privește salariile de încadrare pentru cadrele didactice care sunt la intrarea în profesie. Salariile inițiale legale brute pot merge de la aproximativ 5 000 la peste 80 000 de euro pe an, în funcție de țară.
• În douăsprezece țări, toți profesorii începători au același salariu legal, indiferent de nivelul de educație la care predau. În rest, există diferențe salariale între nivelurile de educație, în general determinate de diferențele dintre cerințele minime de calificare.
• În aproximativ jumătate dintre sistemele de învățământ, profesorii primesc compensații financiare pentru alte calificări formale (modalitățile de recompensare sunt diverse).
• Există diferențe semnificative în ceea ce privește suma și momentul creșterilor salariale legate de vechimea în muncă. În funcție de țară, salariile inițiale pot crește pe parcursul carierei unui profesor de la 12% până la 116%. Numărul mediu de ani necesar pentru a atinge vârful salariului variază de la 6 ani în Regatul Unit (Scoția) la 42 de ani în Ungaria. În Irlanda, Olanda și Polonia, salariile inițiale de încadrare ale profesorilor pot crește cu peste 60% în primii cincisprezece ani de serviciu și chiar mai mult în anii următori.
• În 2018/19, salariile de încadrare au crescut în majoritatea sistemelor de învățământ, dar creșterile salariale au fost, în general, modeste sau indexate în funcție de inflație. În Grecia, Luxemburg, Portugalia, Albania, Bosnia și Herțegovina, Elveția, Liechtenstein și Muntenegru nu a existat aproape nicio modificare în comparație cu 2017/18.
• În schimb, Bulgaria, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Ungaria, România și Slovacia au continuat să pună în aplicare măsurile introduse în anii precedenți pentru îmbunătățirea salarizării personalului din educație. De fapt, aceste țări înregistrează printre cele mai mari creșteri ale salariilor inițiale (ajustate la inflație) din ultimii patru ani în UE. Din 2014/15, salariile inițiale ajustate în funcție de inflație au crescut semnificativ și în Irlanda, Malta și Suedia.
• Nivelul salarial real este puternic corelat cu PIB-ul pe cap de locuitor al unei țări, respectiv cu cât este mai mare PIB-ul pe cap de locuitor, cu atât este mai mare salariul mediu anual. În medie, profesorii din învățământul preșcolar câștigă de obicei mai puțin, iar profesorii din ciclul secundar câștigă în general mai mult.
• Personalul de conducere este adesea plătit pe o scală salarială diferită de cea a profesorilor, iar salariile lor tind să crească odată cu mărimea școlii. În majoritatea sistemelor de învățământ, există diferențe salariale semnificative între conducătorii de școli, în funcție de mărimea sau alte caracteristici ale școlii și de alți factori, precum și în funcție de experiența și responsabilitățile acestora.
• Salariul statutar minim al conducătorilor de școli este mai mic decât salariul profesorilor cu o experiență de 15 ani în Comunitatea franceză din Belgia, Cehia, Luxemburg, Albania și Turcia. Acesta este, de asemenea, cazul la unele niveluri de educație sau pentru conducătorii de școli mici din alte câteva țări.
În mod concret, încercând să desprindem câteva date din acest studiu (el se regăsește integral în cadrul rubricii INFORMAȚII UTILE/ALTE RESURSE VIRTUALE, secțiunea Muncă și relații de muncă), sunt de supus atenției următoarele (simbolurile țărilor, precum și simbolurile pentru nivelurile educaționale ISCED, se regăsesc în finalul articolului, în NOTA):
1. Salariul de încadrare brut la intrarea în profesie (anual, în euro)
2. Diferența procentuală între salariul de încadrare la intrarea în profesie și salariile după 10 și 15 ani vechime, respectiv salariul maxim în profesie (învățământ secundar)
3. Modificarea procentuală a salariilor de încadrare între 2014/2015 și 2018/2019 (în prețuri constante)
4. Salariul mediu anual brut pentru cadrele didactice - 25-64 ani (euro)
După cum se poate observa, chiar și la o privire superficială, diferențele de salarizare în domeniul educațional sunt deosebit de mari. În ceea ce privește România, este de subliniat, în pofida unui decalaj încă accentuat față de numeroase țări ale Uniunii Europene, o anumită evoluție pozitivă a salarizării, continuată aceasta și în anul școlar următor celui la care se referă studiul, implementarea legii unice a salarizării personalului din sistemul bugetar oprindu-se după luna ianuarie a anului 2020. Astfel, la nivelul anului 2018-2019 se atingea nivelul unei corelări a veniturilor salariale din educație cu PIB-ul pe cap de locuitor, așa cum se poate observa în următoarea reprezentare:
Desigur, lipsește încă în România o prețuire adecvată a activității în sistemul educațional, aceasta corelând, de obicei, cu un nivel de salarizare peste PIB-ul pe cap de locuitor înregistrat în țara respectivă. Din nefericire, după evoluțiile salariale înregistrate începând în special cu anul 2017 și mergând până în ianuarie 2020, cele care au permis o reducere importantă a decalajelor față de celelalte state ale Uniunii Europene, comparabile din punctul de vedere al dezvoltării economice, perspectivele actuale nu sunt deloc unele îmbucurătoare. Astfel, este de amintit în primul rând amânarea creșterilor salariale care ar fi permis implementarea integrală a legii salarizării (vehiculându-se de asemenea ideea unei anulări a acestor creșteri salariale și elaborarea unei noi legi de salarizare a personalului plătit din fonduri publice), dar și declarațiile tot mai frecvente ale guvernanților privind suspendarea/anularea anumitor drepturi salariale, printre care sunt amintite voucherele de vacanță, indemnizația de hrană și diferite sporuri, inclusiv dintre cele acordate în sistemul educațional.
În final, pentru a avea o idee și mai adecvată asupra raportării la educație în România, vă propunem o sinteză a principalilor indicatori macroeconomici în România, cu defalcare pe educație:
NOTA: Datele din cadrul studiului au ca sursă EURYDICE. Datele relative la evoluția diferiților indicatori economici privind România au ca sursă INS. Simbolurile utilizate pentru desemnarea statelor europene sunt următoarele: BE fr – Belgia-Comunitatea Franceză; BE de – Belgia-Comunitatea germană; BE nl – Comunitatea Flamandă; BG – Bulgaria; CZ – Republica Cehă; DK – Danemarca; DE – Germania; EE – Estonia; IE – Irlanda; EL – Grecia; ES – Spania; FR – Franța; HR – Croația; IT – Italia; CY – Cipru; LV – Letonia; LT – Lituania; LU – Luxemburg; HU – Ungaria; MT – Malta; NL – Olanda; AT – Austria; PL – Polonia; PT – Portugalia; RO – România; SI – Slovenia; SK – Republica Slovacă; FI – Finlanda; SE – Suedia; UK-ENG – Marea Britanie (Anglia); UK-WLS – Marea Britanie (Țara Galilor); UK-NIR – Marea Britanie (Irlanda de Nord); UK-SCT – Marea Britanie (Scoția); AL – Albania; BA – Bosnia și Herțegovina; CH – Elveția; IS – Islanda; LI – Liechtenstein; ME – Muntenegru; MK – Macedonia de Nord; NO – Norvegia; RS – Serbia; TR – Turcia. Clasificarea internațională standard a educației (ISCED), fără a lua în calcul subcategoriile, este următoarea: ISCED 0 – educația timpurie; ISCED 1 – învățământ primar; ISCED 2 – învățământ gimnazial; ISCED 3 – învățământ liceal; ISCED 4 – învățământ postliceal; ISCED 5, 6, 7 și 8 – învățământ universitar.