Prin O ME nr. 3243/2021 a fost aprobată structura anului școlar 2021-2022. Astfel, anul școlar 2021-2022 începe la data de 1 septembrie 2021, se încheie la data de 31 august 2022 și are 34 de săptămâni de cursuri. Cursurile anului școlar 2021-2022 încep la data de 13 septembrie 2021, fiind structurat astfel:
- Semestrul I are 14 săptămâni de cursuri dispuse în perioada 13 septembrie 2021-22 decembrie 2021, în perioada 25-31 octombrie 2021, elevii claselor din învățământul primar și copiii din grupele din învățământul preșcolar fiind în vacanță. Vacanța de iarnă începe joi, 23 decembrie 2021 și se încheie duminică, 9 ianuarie 2022;
- Semestrul al II-lea are 20 de săptămâni de cursuri dispuse în perioada 10 ianuarie 2022-10 iunie 2022, în perioada vineri, 15 aprilie 2022 - duminică, 1 mai 2022 fiind prevăzută vacanța de primăvară.
De subliniat, în raport cu ultimii ani școlari, dezechilibrul existent între cele două semestre și stabilirea programului național „Școala altfel” în aceeași perioadă pentru toate unitățile de învățământ (8-14 aprilie 2022), pentru clasele din învățământul liceal - filiera tehnologică, din învățământul profesional și din învățământul postliceal fiind dată posibilitatea organizării de activități de instruire practică în perioada dedicată programului „Școala altfel".
Alte detalii pot fi obținute prin consultarea ordinului de ministru, care poate fi descărcat de la rubrica Ministerul Educației/Ordine de ministru/2021 sau Juridic/Legislație/Organizarea sistemului educațional/Structura anului școlar.
Prin O ME nr. 3238/2021 a fost aprobată Metodologia privind dezvoltarea curriculumului la decizia școlii. Această metodologie reglementează regimul curriculumului la decizia școlii din învățământul preuniversitar, fiind prevăzută posibilitatea a două tipuri de opționale:
- opțional de aprofundare, care nu necesită nume și programă nouă;
- opțional ca nouă disciplină sau nou domeniu de studiu (integrat).
De asemenea, ordinul de ministru stabilește procedurile de constituire a ofertei și de alegere a curriculumului la decizia școlii, de elaborare și de avizare a programelor corespunzătoare, de monitorizare și evaluare a implementării acestuia.
Anexele la metodologie vizează calendarul pentru elaborarea și aprobarea curriculumului la decizia școlii (Anexa 3), modelul de fișă de avizare a proiectului de programă de opțional (Anexa 2) și modelul de fișă pentru alegerea opționalului (Anexa 1).
Ordinul de ministru, pentru detalii suplimentare, poate fi descărcat de la rubrica Ministerul Educației/Ordine de ministru/2021 sau Juridic/Legislație/Organizarea sistemului educațional/Alte reglementări și metodologii.
Miercuri, 24 februarie 2021, a avut loc ședința Biroului Executiv S.I.P. Județul Hunedoara. La ședință, organizată „față în față”, au participat cei 13 lideri de zonă, președintele și consilierul juridic al organizației.
Ședința a avut pe ordinea de zi următoarea problematică:
Materiale suport folosite în cadrul ședinței:
Concluzii:
Alte detalii, precum și toate materialele utilizate în cadrul ședinței pot fi consultate/descărcate de pe site, de la rubrica: S.I.P. HUNEDOARA/ Activitate/Biroul Executiv.
Recent a fost adoptată de către Senat, în calitate de cameră decizională, Legea privind măsurile de protecție a personalului didactic, de conducere, de îndrumare și control din învățământul preuniversitar în îndeplinirea atribuțiilor specifice funcției.
Federația Sindicatelor din Educație „SPIRU HARET” nu s-a opus NICIODATĂ demersurilor legislative de natură să vină, în mod real și eficient, în sprijinul salariaților din învățământ. Pe cale de consecință, nu am avut niciodată obiecții privind instituirea de pedepse majorate pentru infracțiunile îndreptate împotriva personalului din învățământ.
Obiecțiile noastre au vizat alte texte din cuprinsul Legii privind măsurile de protecție a personalului didactic, de conducere, de îndrumare și control din învățământul preuniversitar în îndeplinirea atribuțiilor specifice funcției, între care:
„Art. 2. În aplicarea prevederilor art. 1, personalul didactic de predare, de conducere, de îndrumare şi control se bucură de: (...)
c) autoritatea de a lua decizii oportune, care să îi permită să menţină un mediu adecvat în timpul procesului de predare-învăţare-evaluare, dar şi pe parcursul desfășurării de activități extrașcolare;”
F.S.E. „SPIRU HARET” consideră că și acum cadrele didactice iau decizii oportune - a reglementa expres acest aspect echivalează cu afirmarea faptului că în prezent nu se iau decizii oportune, ceea ce nu se poate accepta.
„e) dreptul de a aplica sancţiuni disciplinare beneficiarilor primari, conform regulamentului de organizare şi funcţionare al unităţii de învăţământ;”
Acest drept există și în prezent reglementat în ROFUIP și Statutul elevului. Să înțelegem că, până acum, sancționarea disciplinară a elevilor nu s-a realizat?
„h) beneficiul campaniilor desfăşurate la nivel naţional şi local, de către autorităţile administraţiei publice, pentru creşterea consideraţiei şi prestigiului social.”
Ce înseamnă „beneficiul campaniilor”? Ce fel de campanii? Publicitare? Comerciale? Strângere de fonduri?
„Art. 4. - În cursul procedurii legale aplicabile, faptele sesizate, în scris, de personalul didactic, de conducere, de îndrumare şi control, în exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei, se bucură de prezumție relativă de veridicitate, până la proba contrară.”
Prezumția relativă de veridicitate o regăsim reglementată și recunoscută ca atare (inclusiv în practica instanțelor de judecată și a CEDO) doar în ceea ce privește procesele verbale de constatare a contravențiilor (emise de ITM, Poliție etc.), acte emanând de la o autoritate în materie. A acorda acest statut unei simple sesizări nu este în regulă.
În practică, am întâlnit numeroase situații în care personalul didactic face sesizări îndreptate împotriva propriilor colegi - uneori chiar împotriva întregului consiliu profesoral. O atare sesizare se prezumă că este reală, efect al dispozițiilor mai sus citate. Pe cale de consecință, cadrele didactice împotriva cărora s-a făcut sesizarea trebuie să își demonstreze nevinovăția.
Cu alte cuvinte, un cadru didactic reclamat de un coleg nu mai este „nevinovat până la proba contrarie”, ci „vinovat până la proba contrarie”. Se încalcă astfel un drept fundamental al persoanei, acela de a fi considerat nevinovat până i se demonstrează vinovăția.
„Art. 6. - Directorii unităților de învățământ precum și orice persoană ce exercită o funcție de conducere, de îndrumare și control care, în exercitarea atribuţiilor lor, au luat cunoştinţă de săvârşirea unei infracţiuni împotriva personalului didactic, a personalului didactic de conducere, de îndrumare şi control, sunt obligate să sesizeze de îndată organul de urmărire penală şi să ia măsuri pentru ca urmele infracţiunii, corpurile delicte şi orice alte mijloace de probă să nu dispară.”
Au directorii/ inspectorii competențe de asigurare a dovezilor (sunt criminaliști/ polițiști) sau posibilitatea legală de a interzice părăsirea unei incinte, reținerea unei persoane sau confiscarea unor obiecte (corpuri delicte și mijloace de probe) - care se pot dispune doar de judecător, procuror?
Ce se va întâmpla cu directorii care nu pot/reușesc să conserve probele și corpurile delicte? Vor răspunde disciplinar, pentru nerespectarea obligațiilor prevăzute într-o lege specială...
IMPORTANT: Această lege instituie dreptul personalului didactic de a se bucura de protecţia acordată similar funcţiilor de autoritate publică.
Aparent este în regulă, dar, de aici, mai este un pas până a se institui și OBLIGAȚIILE specifice funcțiilor de autoritate publică [exemple, potrivit specialiștilor în drept: 8 ore/zi prestate efectiv pe termen mediu și lung; incompatibilitățile specifice funcțiilor de autoritate publică; limitarea autonomiei profesionale - îngrădirea libertății academice (acum se poate spune că elevii au note mici pentru că nu au învățat - versus au note mici pentru profesorul nu și-a îndeplinit atribuțiile și nu a atins obiectivele impuse de statutul de autoritate publică); răspunderea pentru propriile fapte este mult mai mare, deoarece orice face, face în exercițiul funcției de autoritate publică].