O serie de rubrici, mai puțin vizibile, ale site-ului S.I.P. Județul Hunedoara au fost completate/actualizate în această perioadă.
Mobilitatea personalului
Metodologia privind mobilitatea personalului didactic de predare 2025-2026, Calendarul mobilității, Fișele de evaluare (atât cele folosite la nivelul unității, cât și cele folosite la nivelul ISJ) sunt postate la rubrica:
JURIDIC – LEGISLAȚIE – RAPORTURI DE MUNCĂ – MOBILITATE PERSONAL
link direct::
https://nou.siphd.ro/?a=2433&q=3&r=36&e=2025
Plată a personalului din cadrul comisiilor desemnate in învățământul profesional și în învățământul dual pentru anul școlar 2025 - 2026, evaluării naționale a absolvenților clasei a VIII-a, examenului național de bacalaureat, examenelor de absolvire/certificare a calificării profesionale pentru învățământul profesional, liceal și postliceal, sesiunile anului 2025
https://nou.siphd.ro/?a=2434&q=4&r=39
Hotărâri luate la nivelul I.S.J. Hunedoara
Consiliul de administrație: https://nou.siphd.ro/?a=3420
Ședințe cu directorii: https://nou.siphd.ro/?a=3430
Proceduri: https://nou.siphd.ro/?a=3435
C.L.D.P.S.: https://nou.siphd.ro/?a=3455&t=2025
Comisia paritară: https://nou.siphd.ro/?a=3425
Activitatea S.I.P. Județul Hunedoara
Rubrica SIP HUNEDOARA de pe meniul albastru:
Activitatea Biroului Executiv: https://nou.siphd.ro/?a=3121
Activitatea Consiliului Liderilor: https://nou.siphd.ro/?a=3122
Informări periodice: https://nou.siphd.ro/?a=3136
Hotărâri: https://nou.siphd.ro/?a=3140
Facilități
Pe prima pagină a site-ului, pe banda roșie, se află meniul FACILITĂȚI. Aici sunt postate permanent informații despre „programul social” al S.I.P. Județul Hunedoara (https://nou.siphd.ro/?a=2105), dar și oferte negociate cu diferite firme.
Recensământul membrilor de sindicat
A fost realizat la începutul acestui an. Datele sunt publicate la rubrica SIP HUNEDOARA – RECENSĂMÂMNT
link direct:
https://nou.siphd.ro/?a=3160
Situații financiare 2024
Sunt postate la rubrica DESPRE NOI -SITUAȚII FINANCIARE
link direct:
https://nou.siphd.ro/?a=1170
Federația Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI) și Federația Sindicatelor din Educație „SPIRU HARET” atrag atenția asupra unui fenomen extrem de grav și periculos care se desfășoară în aceste zile în unitățile de învățământ din România. Deși referendumul nostru a arătat o dorință clară de boicotare a simulărilor examenelor naționale, suntem asaltați de semnale că tot mai mulți colegi sunt forțați să semneze pentru participare.
S-a ajuns la presiuni și intimidări nemaiîntâlnite venite din partea conducerilor unităților de învățământ și a inspectoratelor școlare, mai mari decât la greva din 2023.
În loc să fie solidari cu colegii lor de cancelarie, unii directori și inspectori au ales să se transforme în instrumente de constrângere ale Ministerului Educației și Cercetării. Le transmitem un mesaj clar: deveniți complici la perpetuarea crizei din educație! Voi sunteți cei care ați ales să înăbușiți vocea disperării prin frică, forțând profesorii să presteze o muncă inutilă, neremunerată și ignorată de mulți elevi.
Înțelegem teama colegilor, dar vrem să le reamintim că singura noastră forță este solidaritatea. Prin fiecare pas înapoi pe care îl facem acum, validăm tacticile lor abuzive. Alegerea este în fiecare unitate: fie protestăm și luptăm pentru drepturilor noastre, fie cedăm presiunilor și rămânem resemnați și tăcuți.
Considerăm că nu putem lăsa aceste tactici de intimidare să ne distragă de la adevăratul dezastru. Prin măsurile anti-educație luate de Guvernul Bolojan prin Legea nr. 141/2025, am ajuns categoria socială cu cea mai dramatică scădere a puterii de cumpărare (între 15 și 20%). Printre măsurile luate amintim: creșterea normei didactice, supraaglomerarea efectivelor de beneficiari primari la clasă/grupă, comasarea unităților de învățământ, reducerea plafonului până la care se acordă indemnizația de hrană și voucherele de vacanță, precum și neplata sumelor provenite din hotărâri judecătorești.
A boicota aceste simulări este un act minim de demnitate, o formă de protest care nu ne afectează financiar, dar care trimite un semnal puternic. Este doar un test premergător protestelor masive de la finalul anului școlar.
Indiferent cât de mari vor fi presiunile și intimidările din partea celor care, vremelnic, ocupă funcții de conducere, vor fi multe unități de învățământ unde simulările la examenele naționale vor fi boicotate!
Joi, 2 aprilie a.c., a avut loc ședința de lucru a Consiliului de Administrație al Inspectoratului Școlar Județean Hunedoara.
Pe ordinea de zi au fost înscrise următoarele probleme:
I. Validare listă cadre didactice cu solicitare modificare CIM pe viabilitatea postului
II. Solicitări de la unități de învățământ
III. Diverse
În cadrul ședinței au fost discutate următoarele aspecte:
I. Se aprobă lista cadrelor didactice care au solicitat modificarea CIM pe viabilitatea postului, conform Anexei 1.
S-au aprobat 59 cereri, 1 nu îndeplinește condițiile.
II. Se aprobă solicitările unităților de învățământ, conform Anexei 2.
III. Diverse:
1. Se aprobă lista excepțiilor la plata cu ora și angajaților noi Edusal, conform Anexei nr. 3.
2. Se prezintă, spre informare, lista celor 43 de persoane care au depășit suma de 10.000 lei reprezentând plata hotărârilor judecătorești, care vor fi verificate de audit M.E.C.
3. Se prezintă situația directorului de la Liceul Tehnologic „Retezat” Uricani, care se află în concediu medical până la data de 08.04.2026.
4. Se prezintă, spre informare, raportul referitor la auditul pentru sumele ridicate în numerar în perioada 2023-2025.
5. Președinte S.I.P. Județul Hunedoara informează că s-a transmis o adresă privind compensarea în bani a concediului neefectuat.
6. Referitor la neexecutarea plăților sentințelor judecătorești la Grădinița P.P. nr. 7 Deva, se informează faptul că o sentință se execută.
7. La solicitarea președintelui S.I.P. Județul Hunedoara, se informează în ce etapă este ancheta desfășurată la Liceul Tehnologic „Retezat” Uricani.
8. Președinte S.I.P. Județul Hunedoara detaliază situația referitoare la C.S.E.I. „Rudolf Steiner” Hunedoara. În urma demersurilor luate de I.S.J. Hunedoara, se va reveni cu un răspuns și cu măsuri, dacă este cazul.
Anexele la care se face referire în articol sunt postate la rubrica ISJ HUNEDOARA - CONSILIUL DE ADMINISTRAȚIE.
Partea a III-a - Concluzii
Altfel spus, soluÈ›ii? Multe, iar dintre acestea o să enumerăm È™i noi câteva. „Părerea noastră!” (sic), ca să fim È™i noi în modă...
1. Debirocratizarea - un termen drag multora, deÈ™i „luptele seculare” duse împotriva sa nu au înregistrat nici cel mai mic succes, ba chiar mai mult, după fiecare luptă birocraÈ›ia ieÈ™ind È™i mai întărită. Apreciem că nicio acÈ›iune care îÈ™i va propune un astfel de rezultat nu va avea succes dacă ea nu vizează activitățile, ci doar hârtiile (uÈ™or de inventat È™i de multiplicat), la fel cum n-a avut succes în societatea noastră nici măcar informatizarea, care nu a făcut decât să multiplice È™i mai mult numărul documentelor, oricât de paradoxal ne poate pare aÈ™a ceva. Astfel, o debirocratizare efectivă ar însemna în primul rând ca în fiecare È™coală cadrul didactic să fie degrevat de orice altă activitate care nu are tangență cu catedra, ceea ce ar însemna asigurarea de personal pentru: secretariat, contabilitate, consiliere psihologică, securitate, programe sociale, asistență socială, situaÈ›ii de urgență, pază È™i protecÈ›ie împotriva incendiilor, protecÈ›ia muncii, bibliotecă etc. (fără a trimite în derizoriu acest „etc.”: din cele 40 de ore săptămânal, 18 ore sunt norma didactică, iar alte câteva ore cadrul didactic mai face câteva lucruri care au legătură directă cu acestea, dar celelalte È™i în multe cazuri destul de multe peste cele 40, sunt ocupate cu activități din gama celor enumerate).
2. Depolitizarea - cu dragă inimă, dar numai în măsura în care nu se înÈ›elege prin aceasta doar plecarea alor lor È™i venirea alor noÈ™tri, aÈ™a cum s-a întâmplat până în prezent (incluzând aici È™i „fenomenalele” concursuri pentru ocuparea funcÈ›iilor, adesea acestea aducând în scaune incompetenÈ›i pe care greu de crezut că È™i-ar fi asumat cineva să-i numească pe acele funcÈ›ii). Nu È™tim care ar fi cea mai bună soluÈ›ie aici, dar este evident că nici concursurile È™i nici dosarele nu îmi rezolvă problema. Poate încercarea de profesionalizare efectivă a funcÈ›iilor de director È™i de inspector, cu degrevări totale (indiferent de mărimea È™colii în cazul directorilor, diferenÈ›ele de mărime urmând a fi abordate prin numărul adjuncÈ›ilor), în condiÈ›ii foarte stricte de accedere în acestea (grad didactic I, excelență profesională recunoscută etc.), un rol consistent trebuind acordat È™i cadrelor didactice (nu le pot pretinde „vocaÈ›ie”, dar după aceea îi trec repede în categoria subordonaÈ›ilor, iar decizia o împrăștii pe la consiliile de administraÈ›ie, nefuncÈ›ionale È™i acestea, inspectorate, primării, consilii locale etc.). Nu este o soluÈ›ie desfiinÈ›area (inspectoratelor, de exemplu, iar inspecÈ›ia È™colară dată cine È™tie căror „specialiÈ™ti” care s-au autobotezat „meÈ™teri în ale educaÈ›iei”, deÈ™i ar avea ceva dificultăți până È™i în a defini termenul) sau alocarea către alte domenii a unor funcÈ›ii (cum se mai vehiculează uneori că am avea nevoie de „manageri” de profesie, adică de un gen de „habarniÈ™ti” totali). Dacă asta ne paÈ™te, credem că o soluÈ›ie mult mai viabilă ar fi desfiinÈ›area ministerului È™i oferirea întregului sistem educaÈ›ional Academiei Române - dacă nici lor nu le iese, atunci cu siguranță nu avem nicio È™ansă È™i mai bine o lăsăm baltă.
3. Demodelizarea - recunoaÈ™tem, acest termen este invenÈ›ia noastră, dar nu am dorit prin el decât să subliniem avalanÈ™a de modele care se tot încearcă să se înghesuie pe gâtul sistemului educaÈ›ional, pornind de la faptul că de cele mai multe ori ne ignorăm problemele, apreciind că ele dispar dacă o să copiem (prost de altfel) o idee de aiurea È™i mergând până la tot felul de alternative È™i variaÈ›ii educaÈ›ionale. Avem un sistem educaÈ›ional, cu bunele È™i relele sale. De fapt ar trebui să îl luăm aÈ™a cum este, să îl analizăm unde merge È™i unde nu merge È™i să intervenim punctual (aÈ™a cum reparăm o maÈ™ină: dacă trebuie schimbată o bujie, o schimbăm pe aceea, nu ne apucăm să reproiectăm motorul cu speranÈ›a că poate acea defecÈ›iune o să dispară; iar aceasta este o sinteză a tuturor reformelor ce s-au dorit implementate în sistemul educaÈ›ional).
4. Masterul didactic - de acord, dar făcut doar aÈ™a, ca să mai adăugăm acolo, de „ochii lumii”, o formă, el nu va avea niciun rezultat palpabil, în sensul unui progres calitativ. Apreciem că un beneficiu mult mai mare ar avea o formă (care, de altfel, se poate adăuga masterului didactic) de rezidenÈ›iat educativ. O durată de doi ani a acestuia, zi de zi în È™coală, salarizat corespunzător, alături de un cadru didactic cu gradul I sau cu un grad didactic superior (introdus în mod special pentru cei care au deja de un număr de ani gradul I È™i dovedesc competenÈ›e didactice de nivel superior, chiar cu un examen, nu un dosar, de obÈ›inere a unui astfel de grad didactic), ar asigura o pregătire mult mai temeinică pentru o viitoare carieră didactică. Abia după finalizarea rezidenÈ›iatului educativ, aspirantul ar avea dreptul de a încerca să devină titular sau suplinitor al sistemului.
5. Restructurare normativă - sistemul educativ, din punct de vedere normativ, este un haos. Cu aproape treizeci de ani de „reformă” în spate, de „experimente” È™i de „bun plac”, mai nimic nu se desfășoară „aÈ™a cum trebuie”, problema reprezentând-o chiar acest „trebuie”, devenit atât de vag, de multiplu È™i de plastic, încât, cu anumită doză de exagerare, cam fiecare este, vorba aceea, „în legea lui”. Cu alte cuvinte, ar fi nevoie de o stabilizare È™i mai ales de o simplificare a cadrului normativ, eliminând întregul balast, atât de consistent încât poate să aducă a minune faptul că lucrurile merg È™i aÈ™a cum merg.
6. Bani, bani, bani... - veÈ™nica problemă a sistemului educaÈ›ional românesc, mereu clamată, ignorată cu desăvârÈ™ire È™i niciodată rezolvată. Este nevoie de bani pentru a readuce lucrurile pe un făgaÈ™ de normalitate, iar după aceea pentru a pune problema unui progres (deÈ™i însăși normalitatea ar fi un progres deosebit de important). Mai precis, pentru ce? Cam pentru orice, ar fi răspunsul imediat, dar cu precădere pentru: spaÈ›ii (multe dintre spaÈ›iile utilizate de educaÈ›ie sunt insuficiente, de unde supraaglomerarea, improprii, până într-acolo încât în multe locuri idei precum laboratoare, ateliere, biblioteci, săli de sport, terenuri de sport, „masa caldă”, „after school”, cluburi etc., apar drept niÈ™te glume destul de proaste, fără niciun fel de haz, ci È›inând mai curând de sadismul îndelung experimentat al decidenÈ›ilor de diferite ranguri), dotări (există bănci È™i scaune, manuale, pe ici pe colo câte un laborator mai mult sau mai puÈ›in dotat È™i câteva materiale didactice, rătăcite când È™i când înspre È™coli, după cum la un moment sau altul vreun politician a vrut să-È™i lege numele de câte un program, iar în rest nimic, un „nimic” atât de amplu că singura soluÈ›ie ar mai fi asigurarea unei finanțări suplimentare, consistente È™i constante, cel puÈ›in un deceniu de acum încolo; poate cineva se gândeÈ™te ca celebra finanÈ›are pe elev să includă È™i o componentă de dotări, pe măsura „nimicului” semnalat) È™i personal (marea problemă a distorsiunilor activității didactice este absenÈ›a personalului didactic auxiliar - secretare, contabile, administratori, laboranÈ›i, informaticieni, bibliotecari, asistenÈ›i sociali, consilieri psihologici, consilieri vocaÈ›ionali etc. - È™i a personalului nedidactic - personal de îngrijire, personal de sprijin (la grădiniÈ›e), muncitori calificaÈ›i, fochiÈ™ti, È™oferi, bucătari etc. -, până într-acolo încât oricare ar fi măsurile adoptate în ceea ce priveÈ™te educaÈ›ia, actul didactic va avea posibilitatea de a reveni la o relativă normalitate doar în măsura în care cadrul didactic va fi eliberat de toate cele câte trebuie să le facă È™i care nu au niciun fel de legătură cu catedra).
P.S. „Sadismul” (am pus ghilimele, deÈ™i ele nu sunt necesare, având în vedere că „părerologi” cu funcÈ›ii sau fără au descoperit subit că „ignorarea” bugetară a educaÈ›iei este un fapt pozitiv, de o înălțătoare relevanță calitativă) guvernamental nu se dezminte: ultima propunere de buget pentru educaÈ›ie, ca procent din PIB, este după chipul È™i asemănarea relevanÈ›ei părerilor tot exprimate, adică va concura cu un real succes cu anii cei mai săraci pentru educaÈ›ie de după 1990. Dar ce să-i faci, când È›i se explică că (nu È™tiu dacă ne-au mai scăpat astfel de perle, dar asta este una autentică) 2,7% înseamnă de fapt 3,8%, mai că-È›i vine să-È›i dai palme (gândul propriu-zis vehicula ceva È›epe È™i nu era reflexiv)...