La solicitarea F.S.E. „Spiru Haret”, Ministerul Finanțelor, prin A.N.A.F., a oferit precizări privind aplicarea concretă a prevederii potrivit căreia salariații au dreptul „de deducere a contravalorii abonamentelor suportate de angajați, în limita echivalentului în lei a 100 de euro anual”, deducere care se face „la locul unde se află funcția de bază” (deducere instituită de art. 78 alin. (2) lit. a) pct. V din Codul fiscal, raportat la art. 35 alin. (2) din C.C.M.U.N.S.N.C.I.P.).
Astfel, în răspunsul primit se precizează:
- prevederile referitoare la facilitățile acordate nu conțin restricții cu privire la documentele necesare în vederea acordării facilităților fiscale;
- prevederile referitoare la facilitățile acordate nu conțin restricții cu privire la desfășurarea efectivă a activității furnizorilor care acordă abonamente, ci numai în ceea ce privește încadrarea activității (obligatoriu codurile CAEN 9311, 9312 sau 9313) - în categoria furnizorilor nu pot fi incluși și intermediarii (de exemplu, o platformă);
- angajatorul poate solicita angajaților orice document relevant pentru a justifica facilitățile fiscale acordate acestora;
- acordarea facilității fiscale este condiționată de suportarea abonamentelor de către angajat, nu de către o altă persoană;
- acordarea facilității se face la locul unde se află funcția de bază, în cazul în care activitatea se desfășoară la mai mulți angajatori, salariatul trebuind să depună o declarație pe proprie răspundere pentru alegerea funcției de bază (se depune doar la angajatorul unde se declară funcția de bază, neexistând un formular tipizat în acest sens).
Ținând seama de aceste lămuriri și neexistând niciun impediment legal în acordarea acestui drept, îndemnăm pe toți potențialii beneficiari care întrunesc condițiile precizate să realizeze, în scris, demersurile necesare pentru a putea beneficia de deducerea fiscală.
DOCUMENTE ATAȘATE
Adresa F.S.E. „Spiru Haret”
Răspuns M.F.-A.N.A.F.
Miercuri, 02 aprilie 2025, a avut loc ședința Conferința anuală a C.A.R. (I.F.N.) S.I.P. Județul Hunedoara. La ședință au participat 151 de persoane: delegați, membrii Comitetului de Supraveghere C.A.R. (I.F.N.) S.I.P. Județul Hunedoara, membrii Comisiei de cenzori C.A.R. (I.F.N.) S.I.P. Județul Hunedoara.
Ordinea de zi a Conferinței a cuprins următoarea problematică: prezentarea rapoartelor de activitate și a propunerilor de îmbunătățire a activității, dezbaterea și aprobarea acestora.
Materialele prezentate, dezbătute și aprobate, în baza Regulamentului de organizare a Conferinței, au fost: Raportul Comisie de validare; Raportul Comitetului de Supraveghere; Raportul financiar-contabil; Bilanțul contabil; Raportul Comisiei de cenzori.
Toate materialele utilizate în cadrul Conferinței au fost comunicate în teritoriu și postate pe site-ul siphd.ro, atât în cadrul unor articole dedicate, cât și în cadrul rubricii CAR/Conferința anuală.
Dintre aspectele privind funcționarea C.A.R. (I.F.N.) S.I.P. Hunedoara sunt de amintit:
- toate împrumuturile se acordă în ordine cronologică;
- toate dosarele de împrumut vor fi completate, în momentul acordării împrumutului/virării împrumutului, cu graficul de rambursare și informații standard la nivel european pentru consumatorii de credite; aceste documente vor fi transmise și pe e-mail împrumutatului, iar dovada se arhivează la dosarul titularului împrumutului;
- membrii C.A.R. (I.F.N.) S.I.P. Hunedoara nu mai pot retrage sume din fondul social sub limita sumei de 16.600 lei (fondul social necesar pentru împrumutul maxim);
- nu se mai aprobă compensarea împrumutului din fondul social, compensarea fiind posibilă doar la retragerea din casa de ajutor reciproc;
- refinanțările se pot solicita doar după plata a jumătate din împrumutul inițial/refinanțat;
- se menține posibilitatea completării fondului social din împrumutul solicitat;
Totodată s-a subliniat evoluția pozitivă a activității C.A.R. (I.F.N.) S.I.P. Județul Hunedoara: dobânzile reale deosebit de avantajoase pentru membrii de sindicat (sub 2,5% pe an), precum și faptul că, urmare a măsurilor adoptate, împrumuturile pot fi acordate imediat, fără perioadă de așteptare.
Toate materialele prezentate în cadrul Conferinței sunt postat pe site, la rubrica CAR – Conferința Anuală, link: https://nou.siphd.ro/?a=2360
Miercuri, 2 aprilie 2025, a avut loc ședința Consiliului Liderilor S.I.P. Județul Hunedoara. La ședință au participat 151 persoane, lideri de grupe sindicale, lideri de zonă, președintele, consilierul juridic al organizației, alături de aceștia fiind prezenți membrii Comitetului de Supraveghere C.A.R. (I.F.N.) SIP Județul Hunedoara, precum și membrii Comisiilor de cenzori S.I.P. Județul Hunedoara și C.A.R. (I.F.N.) SIP Județul Hunedoara. De asemenea, cu această ocazie a fost realizată și o ședință a Biroului Executiv S.I.P. Județul Hunedoara.
Ordinea de zi a ședinței a cuprins următoarea problematică: informare privind probleme profesionale și sindicale; probleme organizatorice; probleme diverse, ridicate de liderii de sindicat prezenți.
Materialele suport folosite în cadrul ședinței au fost: Buletinul informativ „Magister”; Situație statistică martie 2025; Situații financiare februarie 2025; Formular 230 privind destinația sumei reprezentând până la 3,5% din impozitul anual pe veniturile din salarii și asimilate salariilor.
În cadrul ședinței au fost abordate probleme de actualitate, prezentate în Buletinul informativ „Magister” nr. 48:
- dezbaterile privind proiectele planurilor-cadru pentru liceu;
- structura anului școlar 2025-2026;
- deducerea contravalorii abonamentelor pentru facilități sportive;
- decontarea ochelarilor;
- decontul navetei;
- plata titlurilor executorii în acest an;
- reducerea normei didactice de predare;
- infograficul „Dezmăț bugetar sau... paradis fiscal?” etc.
Alături de acestea au fost aduse în discuție și următoarele:
- distribuirea/alimentarea cardurilor de carieră didactică și a cardurilor profesionale – în pofida insistențelor permanente, există încă salariați care nu au beneficiat încă de suma aferentă fiind necesară continuarea demersurilor în acest sens;
- acordarea de tichete sociale membrilor de sindicat S.I.P. Județul Hunedoara – în conformitate cu solicitările existente și deciziile adoptate, ținând cont de veniturile din educație și de datele economice, fiecare membru de sindicat (în măsura îndeplinirii prevederilor statutare) a primit/va primi în această perioadă tichete sociale în valoare de 150 lei;
- formular 230 privind destinația sumei reprezentând până la 3,5% din impozitul anual pe veniturile din salarii și asimilate salariilor – s-a reiterat solicitarea acest demers să fie popularizat în unitățile de învățământ, existând suficienți colegi care nu uzează de această facilitate sau care ar putea redirecționa suma aferentă către organizația sindicală în măsura în care li s-ar aduce la cunoștință o astfel de posibilitate. Cererile completate trebuie să ajungă la organizația județeană, prin intermediul liderilor de sindicat, până în data de 10 mai 2025, sumele corespondente acumulându-se, după cum se cunoaște, într-un cont distinct și urmând a avea o destinație specifică.
Detalii privind aspectele discutate, precum și toate materialele utilizate în cadrul ședinței se regăsesc la rubrica S.I.P. HUNEDOARA / Activitate / Consiliul Liderilor - link direct: https://nou.siphd.ro/?a=3122&t=2025
Partea a III-a - Concluzii
Altfel spus, soluÈ›ii? Multe, iar dintre acestea o să enumerăm È™i noi câteva. „Părerea noastră!” (sic), ca să fim È™i noi în modă...
1. Debirocratizarea - un termen drag multora, deÈ™i „luptele seculare” duse împotriva sa nu au înregistrat nici cel mai mic succes, ba chiar mai mult, după fiecare luptă birocraÈ›ia ieÈ™ind È™i mai întărită. Apreciem că nicio acÈ›iune care îÈ™i va propune un astfel de rezultat nu va avea succes dacă ea nu vizează activitățile, ci doar hârtiile (uÈ™or de inventat È™i de multiplicat), la fel cum n-a avut succes în societatea noastră nici măcar informatizarea, care nu a făcut decât să multiplice È™i mai mult numărul documentelor, oricât de paradoxal ne poate pare aÈ™a ceva. Astfel, o debirocratizare efectivă ar însemna în primul rând ca în fiecare È™coală cadrul didactic să fie degrevat de orice altă activitate care nu are tangență cu catedra, ceea ce ar însemna asigurarea de personal pentru: secretariat, contabilitate, consiliere psihologică, securitate, programe sociale, asistență socială, situaÈ›ii de urgență, pază È™i protecÈ›ie împotriva incendiilor, protecÈ›ia muncii, bibliotecă etc. (fără a trimite în derizoriu acest „etc.”: din cele 40 de ore săptămânal, 18 ore sunt norma didactică, iar alte câteva ore cadrul didactic mai face câteva lucruri care au legătură directă cu acestea, dar celelalte È™i în multe cazuri destul de multe peste cele 40, sunt ocupate cu activități din gama celor enumerate).
2. Depolitizarea - cu dragă inimă, dar numai în măsura în care nu se înÈ›elege prin aceasta doar plecarea alor lor È™i venirea alor noÈ™tri, aÈ™a cum s-a întâmplat până în prezent (incluzând aici È™i „fenomenalele” concursuri pentru ocuparea funcÈ›iilor, adesea acestea aducând în scaune incompetenÈ›i pe care greu de crezut că È™i-ar fi asumat cineva să-i numească pe acele funcÈ›ii). Nu È™tim care ar fi cea mai bună soluÈ›ie aici, dar este evident că nici concursurile È™i nici dosarele nu îmi rezolvă problema. Poate încercarea de profesionalizare efectivă a funcÈ›iilor de director È™i de inspector, cu degrevări totale (indiferent de mărimea È™colii în cazul directorilor, diferenÈ›ele de mărime urmând a fi abordate prin numărul adjuncÈ›ilor), în condiÈ›ii foarte stricte de accedere în acestea (grad didactic I, excelență profesională recunoscută etc.), un rol consistent trebuind acordat È™i cadrelor didactice (nu le pot pretinde „vocaÈ›ie”, dar după aceea îi trec repede în categoria subordonaÈ›ilor, iar decizia o împrăștii pe la consiliile de administraÈ›ie, nefuncÈ›ionale È™i acestea, inspectorate, primării, consilii locale etc.). Nu este o soluÈ›ie desfiinÈ›area (inspectoratelor, de exemplu, iar inspecÈ›ia È™colară dată cine È™tie căror „specialiÈ™ti” care s-au autobotezat „meÈ™teri în ale educaÈ›iei”, deÈ™i ar avea ceva dificultăți până È™i în a defini termenul) sau alocarea către alte domenii a unor funcÈ›ii (cum se mai vehiculează uneori că am avea nevoie de „manageri” de profesie, adică de un gen de „habarniÈ™ti” totali). Dacă asta ne paÈ™te, credem că o soluÈ›ie mult mai viabilă ar fi desfiinÈ›area ministerului È™i oferirea întregului sistem educaÈ›ional Academiei Române - dacă nici lor nu le iese, atunci cu siguranță nu avem nicio È™ansă È™i mai bine o lăsăm baltă.
3. Demodelizarea - recunoaÈ™tem, acest termen este invenÈ›ia noastră, dar nu am dorit prin el decât să subliniem avalanÈ™a de modele care se tot încearcă să se înghesuie pe gâtul sistemului educaÈ›ional, pornind de la faptul că de cele mai multe ori ne ignorăm problemele, apreciind că ele dispar dacă o să copiem (prost de altfel) o idee de aiurea È™i mergând până la tot felul de alternative È™i variaÈ›ii educaÈ›ionale. Avem un sistem educaÈ›ional, cu bunele È™i relele sale. De fapt ar trebui să îl luăm aÈ™a cum este, să îl analizăm unde merge È™i unde nu merge È™i să intervenim punctual (aÈ™a cum reparăm o maÈ™ină: dacă trebuie schimbată o bujie, o schimbăm pe aceea, nu ne apucăm să reproiectăm motorul cu speranÈ›a că poate acea defecÈ›iune o să dispară; iar aceasta este o sinteză a tuturor reformelor ce s-au dorit implementate în sistemul educaÈ›ional).
4. Masterul didactic - de acord, dar făcut doar aÈ™a, ca să mai adăugăm acolo, de „ochii lumii”, o formă, el nu va avea niciun rezultat palpabil, în sensul unui progres calitativ. Apreciem că un beneficiu mult mai mare ar avea o formă (care, de altfel, se poate adăuga masterului didactic) de rezidenÈ›iat educativ. O durată de doi ani a acestuia, zi de zi în È™coală, salarizat corespunzător, alături de un cadru didactic cu gradul I sau cu un grad didactic superior (introdus în mod special pentru cei care au deja de un număr de ani gradul I È™i dovedesc competenÈ›e didactice de nivel superior, chiar cu un examen, nu un dosar, de obÈ›inere a unui astfel de grad didactic), ar asigura o pregătire mult mai temeinică pentru o viitoare carieră didactică. Abia după finalizarea rezidenÈ›iatului educativ, aspirantul ar avea dreptul de a încerca să devină titular sau suplinitor al sistemului.
5. Restructurare normativă - sistemul educativ, din punct de vedere normativ, este un haos. Cu aproape treizeci de ani de „reformă” în spate, de „experimente” È™i de „bun plac”, mai nimic nu se desfășoară „aÈ™a cum trebuie”, problema reprezentând-o chiar acest „trebuie”, devenit atât de vag, de multiplu È™i de plastic, încât, cu anumită doză de exagerare, cam fiecare este, vorba aceea, „în legea lui”. Cu alte cuvinte, ar fi nevoie de o stabilizare È™i mai ales de o simplificare a cadrului normativ, eliminând întregul balast, atât de consistent încât poate să aducă a minune faptul că lucrurile merg È™i aÈ™a cum merg.
6. Bani, bani, bani... - veÈ™nica problemă a sistemului educaÈ›ional românesc, mereu clamată, ignorată cu desăvârÈ™ire È™i niciodată rezolvată. Este nevoie de bani pentru a readuce lucrurile pe un făgaÈ™ de normalitate, iar după aceea pentru a pune problema unui progres (deÈ™i însăși normalitatea ar fi un progres deosebit de important). Mai precis, pentru ce? Cam pentru orice, ar fi răspunsul imediat, dar cu precădere pentru: spaÈ›ii (multe dintre spaÈ›iile utilizate de educaÈ›ie sunt insuficiente, de unde supraaglomerarea, improprii, până într-acolo încât în multe locuri idei precum laboratoare, ateliere, biblioteci, săli de sport, terenuri de sport, „masa caldă”, „after school”, cluburi etc., apar drept niÈ™te glume destul de proaste, fără niciun fel de haz, ci È›inând mai curând de sadismul îndelung experimentat al decidenÈ›ilor de diferite ranguri), dotări (există bănci È™i scaune, manuale, pe ici pe colo câte un laborator mai mult sau mai puÈ›in dotat È™i câteva materiale didactice, rătăcite când È™i când înspre È™coli, după cum la un moment sau altul vreun politician a vrut să-È™i lege numele de câte un program, iar în rest nimic, un „nimic” atât de amplu că singura soluÈ›ie ar mai fi asigurarea unei finanțări suplimentare, consistente È™i constante, cel puÈ›in un deceniu de acum încolo; poate cineva se gândeÈ™te ca celebra finanÈ›are pe elev să includă È™i o componentă de dotări, pe măsura „nimicului” semnalat) È™i personal (marea problemă a distorsiunilor activității didactice este absenÈ›a personalului didactic auxiliar - secretare, contabile, administratori, laboranÈ›i, informaticieni, bibliotecari, asistenÈ›i sociali, consilieri psihologici, consilieri vocaÈ›ionali etc. - È™i a personalului nedidactic - personal de îngrijire, personal de sprijin (la grădiniÈ›e), muncitori calificaÈ›i, fochiÈ™ti, È™oferi, bucătari etc. -, până într-acolo încât oricare ar fi măsurile adoptate în ceea ce priveÈ™te educaÈ›ia, actul didactic va avea posibilitatea de a reveni la o relativă normalitate doar în măsura în care cadrul didactic va fi eliberat de toate cele câte trebuie să le facă È™i care nu au niciun fel de legătură cu catedra).
P.S. „Sadismul” (am pus ghilimele, deÈ™i ele nu sunt necesare, având în vedere că „părerologi” cu funcÈ›ii sau fără au descoperit subit că „ignorarea” bugetară a educaÈ›iei este un fapt pozitiv, de o înălțătoare relevanță calitativă) guvernamental nu se dezminte: ultima propunere de buget pentru educaÈ›ie, ca procent din PIB, este după chipul È™i asemănarea relevanÈ›ei părerilor tot exprimate, adică va concura cu un real succes cu anii cei mai săraci pentru educaÈ›ie de după 1990. Dar ce să-i faci, când È›i se explică că (nu È™tiu dacă ne-au mai scăpat astfel de perle, dar asta este una autentică) 2,7% înseamnă de fapt 3,8%, mai că-È›i vine să-È›i dai palme (gândul propriu-zis vehicula ceva È›epe È™i nu era reflexiv)...