În data de 28 mai 2026, au avut loc consultări legate de proiectul Legii privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, între reprezentanții federațiilor reprezentative din învățământ și cei ai Ministerului Muncii, inclusiv domnul ministru Dragoș Pîslaru (precedate de întâlnirea reprezentanților Ministerului Educației și Cercetării cu cei ai Ministerului Muncii).
Partea sindicală a propus următoarele:
1. Modificarea coeficientului de ierarhizare astfel încât să se respecte principiile stabilite în anul 2024, la negocierile cu Ministerul Muncii și reprezentanții Băncii Mondiale. Astfel, grila propusă trebuie să fie construită pornind de la principiul că salariul profesorului debutant S trebuie să fie echivalent cu salariul mediu brut pe economie, iar evoluția salarială, în carieră, trebuie să fie motivantă.
Răspuns: Se va analiza propunerea și se va face un studiu de impact, fără a se garanta că se acceptă.
2. Păstrarea majorării salariale de 10% pentru profesorii diriginți, profesori pentru învățământ primar și preșcolar, învățători și educatoare.
Răspuns: Se acceptă această propunere, dar schimbându-se modul de calcul, în sensul că această activitate trebuie remunerată, ca sumă fixă (având în vedere că atribuțiile celor care ocupă această funcție sunt identice), fără a se depăși cuantumul actual.
3. Păstrarea procentului maxim de 20% al sporului acordat personalului didactic din zonele izolate.
Răspuns: Se va analiza această propunere.
4. Păstrarea actualelor procente ale sporului pentru predarea simultană.
Răspuns: Se va analiza această propunere, fiind posibil să se accepte.
5. Păstrarea actualelor procente ale sporului pentru practică pedagogică.
Răspuns: Se va analiza această propunere, fiind posibil să se accepte.
6. Acordarea, în continuare, a majorării salariale de 15% pentru învățământ special, sub formă de spor, inclusiv pentru personalul didactic din cadrul CJRAE/CMBRAE.
Răspuns: Propunerea se acceptă.
7. Acordarea, în continuare, a indemnizației pentru titlul științific de doctor.
Răspuns: Se analizează propunerea, dar, în principiu Ministerul Muncii dorește eliminarea acestui drept.
8. Eliminarea anomaliilor legate de neconcordanța dintre indemnizațiile secretarilor șefi și contabililor șefi din învățământul preuniversitar și salariile celor care ocupă funcțiile de execuție de secretar și administrator financiar.
Răspuns: Propunerea se acceptă.
10. Acordarea premiului de performanță personalului din sistemul de învățământ, în cuantum de 10% - 20% din salariu, pentru o perioadă de 1-2 ani, pentru 30% din personalul angajat la nivel de unitate/instituție, fără a afecta drepturile celor are au gradația de merit în plată sau care participă anul acesta la concurs.
Răspuns: Prin hotărâre de Guvern se va stabili procedura de acordare.
11. Reglementarea în lege a transferului personalului din sectorul bugetar.
Răspuns: Se va analiza această propunere; în principiu sunt de acord.
12. Calculul sporului de handicap prin raportare la salariul de bază deținut, nu la salariul de referință.
Răspuns: Se va analiza această propunere; în principiu sunt de acord.
13. Completarea Anexei I, Cap. I lit. A, pct. 3b) cu poz. 23, cu funcția de administrator patrimoniu-șef.
Răspuns: Se va analiza această propunere.
Simion HANCESCU, Președinte F.S.L.I.,
Marius Ovidiu NISTOR, Președinte F.S.E. „SPIRU HARET”
Concursul pentru acordarea gradației de merit, sesiunea 2026, se apropie de final.
Conform Metodologiei și criteriilor de acordare a gradației de merit personalului didactic din învățământul preuniversitar de stat în sesiunea 2026, săptămâna aceasta:
- s-a încheiat analiza dosarelor de către inspectorul școlar care coordonează disciplina, cu consultarea consiliului consultativ;
- s-au completat rapoartele motivate referitoare la activitatea candidatului în specialitate;
- s-a finalizat verificarea dosarelor și acordarea punctajelor de către comisia de evaluare a dosarelor depuse.
În ședința Consiliului de administrație al inspectoratului școlar județean, desfășurat miercuri, 10 iunie, s-a aprobat lista cuprinzând punctajele acordate în urma evaluării (listă atașată).
Eventualele contestații, însoțite de o copie după cartea de identitate, pot fi depuse la Inspectoratului Școlar Județean Hunedoara în perioada 11-12 iunie 2026 sau pot fi transmise pe adresa de e-mail: inspectorat@isj.hd.edu.ro.
Soluționarea contestațiilor de către comisia de contestații, validarea rezultatelor finale ale concursului de către consiliul de administrație al inspectoratului școlar și afișarea acestora la avizierul și pe site-ul inspectoratului școlar se va realiza în perioada 15 – 19 iunie.
În cadrul Comisiei paritare de la nivelul I.S.J. Hunedoara și apoi în cadrul Consiliului de administrație s-a aprobat redistribuirea celor 6 locuri rămase disponibile (4 la personalul didactic de predare și 2 la personalul didactic auxiliar), astfel:
- 1 loc educatoare;
- 1 loc învățători;
- 1 loc educație fizică;
- 1 loc discipline tehnice;
- 1 loc secretar;
- 1 loc informatician.
În redistribuirea acestor locuri s-a ținut cont, în principal, de prevederea din Metodologie privind acordarea unui număr de gradații egal cu 16 % din angajații în specialitate respectivă.
Alte detalii se regăsesc pe site-ul organizației, la rubrica:
JURIDIC – LEGISLAȚIE – RAPORTURI DE MUNCĂ - GRADAȚIA DE MERIT - 2026,
link direct:
https://nou.siphd.ro/?a=2433&q=3&r=47&e=2026
Metodologia - https://nou.siphd.ro/f/2026/00000041877.pdf
Graficul desfășurării concursului - https://nou.siphd.ro/f/2026/00000041878.pdf
Numărul de locuri alocate pe fiecare disciplină - https://nou.siphd.ro/f/2026/00000041904.pdf
Fișele de (auto)evaluare (15) - https://nou.siphd.ro/?a=2433&q=3&r=47&e=2026
Rezultatele inițiale: https://nou.siphd.ro/f/2026/00000041931.pdf
Miercuri, 10 iunie a.c., a avut loc ședința de lucru a Consiliului de Administrație al Inspectoratului Școlar Județean Hunedoara.
Pe ordinea de zi a fost înscrisă următoarea problemă:
I. Aprobare listă cuprinzând punctajele acordate în urma evaluării dosarelor în cadrul concursului de acordare a gradației de merit, sesiunea 2026
În cadrul ședinței au fost discutate următoarele aspecte:
I. Se aprobă lista cuprinzând punctajele acordate în urma evaluării dosarelor în cadrul concursului de acordare a gradației de merit, sesiunea 2026: 93 locuri la personalul didactic, 3 locuri la personal didactic de conducere/îndrumare și control și 15 locuri la personalul didactic auxiliar.
Lista este postată aici:
https://nou.siphd.ro/f/2026/00000041931.pdf
Partea a III-a - Concluzii
Altfel spus, soluÈ›ii? Multe, iar dintre acestea o să enumerăm È™i noi câteva. „Părerea noastră!” (sic), ca să fim È™i noi în modă...
1. Debirocratizarea - un termen drag multora, deÈ™i „luptele seculare” duse împotriva sa nu au înregistrat nici cel mai mic succes, ba chiar mai mult, după fiecare luptă birocraÈ›ia ieÈ™ind È™i mai întărită. Apreciem că nicio acÈ›iune care îÈ™i va propune un astfel de rezultat nu va avea succes dacă ea nu vizează activitățile, ci doar hârtiile (uÈ™or de inventat È™i de multiplicat), la fel cum n-a avut succes în societatea noastră nici măcar informatizarea, care nu a făcut decât să multiplice È™i mai mult numărul documentelor, oricât de paradoxal ne poate pare aÈ™a ceva. Astfel, o debirocratizare efectivă ar însemna în primul rând ca în fiecare È™coală cadrul didactic să fie degrevat de orice altă activitate care nu are tangență cu catedra, ceea ce ar însemna asigurarea de personal pentru: secretariat, contabilitate, consiliere psihologică, securitate, programe sociale, asistență socială, situaÈ›ii de urgență, pază È™i protecÈ›ie împotriva incendiilor, protecÈ›ia muncii, bibliotecă etc. (fără a trimite în derizoriu acest „etc.”: din cele 40 de ore săptămânal, 18 ore sunt norma didactică, iar alte câteva ore cadrul didactic mai face câteva lucruri care au legătură directă cu acestea, dar celelalte È™i în multe cazuri destul de multe peste cele 40, sunt ocupate cu activități din gama celor enumerate).
2. Depolitizarea - cu dragă inimă, dar numai în măsura în care nu se înÈ›elege prin aceasta doar plecarea alor lor È™i venirea alor noÈ™tri, aÈ™a cum s-a întâmplat până în prezent (incluzând aici È™i „fenomenalele” concursuri pentru ocuparea funcÈ›iilor, adesea acestea aducând în scaune incompetenÈ›i pe care greu de crezut că È™i-ar fi asumat cineva să-i numească pe acele funcÈ›ii). Nu È™tim care ar fi cea mai bună soluÈ›ie aici, dar este evident că nici concursurile È™i nici dosarele nu îmi rezolvă problema. Poate încercarea de profesionalizare efectivă a funcÈ›iilor de director È™i de inspector, cu degrevări totale (indiferent de mărimea È™colii în cazul directorilor, diferenÈ›ele de mărime urmând a fi abordate prin numărul adjuncÈ›ilor), în condiÈ›ii foarte stricte de accedere în acestea (grad didactic I, excelență profesională recunoscută etc.), un rol consistent trebuind acordat È™i cadrelor didactice (nu le pot pretinde „vocaÈ›ie”, dar după aceea îi trec repede în categoria subordonaÈ›ilor, iar decizia o împrăștii pe la consiliile de administraÈ›ie, nefuncÈ›ionale È™i acestea, inspectorate, primării, consilii locale etc.). Nu este o soluÈ›ie desfiinÈ›area (inspectoratelor, de exemplu, iar inspecÈ›ia È™colară dată cine È™tie căror „specialiÈ™ti” care s-au autobotezat „meÈ™teri în ale educaÈ›iei”, deÈ™i ar avea ceva dificultăți până È™i în a defini termenul) sau alocarea către alte domenii a unor funcÈ›ii (cum se mai vehiculează uneori că am avea nevoie de „manageri” de profesie, adică de un gen de „habarniÈ™ti” totali). Dacă asta ne paÈ™te, credem că o soluÈ›ie mult mai viabilă ar fi desfiinÈ›area ministerului È™i oferirea întregului sistem educaÈ›ional Academiei Române - dacă nici lor nu le iese, atunci cu siguranță nu avem nicio È™ansă È™i mai bine o lăsăm baltă.
3. Demodelizarea - recunoaÈ™tem, acest termen este invenÈ›ia noastră, dar nu am dorit prin el decât să subliniem avalanÈ™a de modele care se tot încearcă să se înghesuie pe gâtul sistemului educaÈ›ional, pornind de la faptul că de cele mai multe ori ne ignorăm problemele, apreciind că ele dispar dacă o să copiem (prost de altfel) o idee de aiurea È™i mergând până la tot felul de alternative È™i variaÈ›ii educaÈ›ionale. Avem un sistem educaÈ›ional, cu bunele È™i relele sale. De fapt ar trebui să îl luăm aÈ™a cum este, să îl analizăm unde merge È™i unde nu merge È™i să intervenim punctual (aÈ™a cum reparăm o maÈ™ină: dacă trebuie schimbată o bujie, o schimbăm pe aceea, nu ne apucăm să reproiectăm motorul cu speranÈ›a că poate acea defecÈ›iune o să dispară; iar aceasta este o sinteză a tuturor reformelor ce s-au dorit implementate în sistemul educaÈ›ional).
4. Masterul didactic - de acord, dar făcut doar aÈ™a, ca să mai adăugăm acolo, de „ochii lumii”, o formă, el nu va avea niciun rezultat palpabil, în sensul unui progres calitativ. Apreciem că un beneficiu mult mai mare ar avea o formă (care, de altfel, se poate adăuga masterului didactic) de rezidenÈ›iat educativ. O durată de doi ani a acestuia, zi de zi în È™coală, salarizat corespunzător, alături de un cadru didactic cu gradul I sau cu un grad didactic superior (introdus în mod special pentru cei care au deja de un număr de ani gradul I È™i dovedesc competenÈ›e didactice de nivel superior, chiar cu un examen, nu un dosar, de obÈ›inere a unui astfel de grad didactic), ar asigura o pregătire mult mai temeinică pentru o viitoare carieră didactică. Abia după finalizarea rezidenÈ›iatului educativ, aspirantul ar avea dreptul de a încerca să devină titular sau suplinitor al sistemului.
5. Restructurare normativă - sistemul educativ, din punct de vedere normativ, este un haos. Cu aproape treizeci de ani de „reformă” în spate, de „experimente” È™i de „bun plac”, mai nimic nu se desfășoară „aÈ™a cum trebuie”, problema reprezentând-o chiar acest „trebuie”, devenit atât de vag, de multiplu È™i de plastic, încât, cu anumită doză de exagerare, cam fiecare este, vorba aceea, „în legea lui”. Cu alte cuvinte, ar fi nevoie de o stabilizare È™i mai ales de o simplificare a cadrului normativ, eliminând întregul balast, atât de consistent încât poate să aducă a minune faptul că lucrurile merg È™i aÈ™a cum merg.
6. Bani, bani, bani... - veÈ™nica problemă a sistemului educaÈ›ional românesc, mereu clamată, ignorată cu desăvârÈ™ire È™i niciodată rezolvată. Este nevoie de bani pentru a readuce lucrurile pe un făgaÈ™ de normalitate, iar după aceea pentru a pune problema unui progres (deÈ™i însăși normalitatea ar fi un progres deosebit de important). Mai precis, pentru ce? Cam pentru orice, ar fi răspunsul imediat, dar cu precădere pentru: spaÈ›ii (multe dintre spaÈ›iile utilizate de educaÈ›ie sunt insuficiente, de unde supraaglomerarea, improprii, până într-acolo încât în multe locuri idei precum laboratoare, ateliere, biblioteci, săli de sport, terenuri de sport, „masa caldă”, „after school”, cluburi etc., apar drept niÈ™te glume destul de proaste, fără niciun fel de haz, ci È›inând mai curând de sadismul îndelung experimentat al decidenÈ›ilor de diferite ranguri), dotări (există bănci È™i scaune, manuale, pe ici pe colo câte un laborator mai mult sau mai puÈ›in dotat È™i câteva materiale didactice, rătăcite când È™i când înspre È™coli, după cum la un moment sau altul vreun politician a vrut să-È™i lege numele de câte un program, iar în rest nimic, un „nimic” atât de amplu că singura soluÈ›ie ar mai fi asigurarea unei finanțări suplimentare, consistente È™i constante, cel puÈ›in un deceniu de acum încolo; poate cineva se gândeÈ™te ca celebra finanÈ›are pe elev să includă È™i o componentă de dotări, pe măsura „nimicului” semnalat) È™i personal (marea problemă a distorsiunilor activității didactice este absenÈ›a personalului didactic auxiliar - secretare, contabile, administratori, laboranÈ›i, informaticieni, bibliotecari, asistenÈ›i sociali, consilieri psihologici, consilieri vocaÈ›ionali etc. - È™i a personalului nedidactic - personal de îngrijire, personal de sprijin (la grădiniÈ›e), muncitori calificaÈ›i, fochiÈ™ti, È™oferi, bucătari etc. -, până într-acolo încât oricare ar fi măsurile adoptate în ceea ce priveÈ™te educaÈ›ia, actul didactic va avea posibilitatea de a reveni la o relativă normalitate doar în măsura în care cadrul didactic va fi eliberat de toate cele câte trebuie să le facă È™i care nu au niciun fel de legătură cu catedra).
P.S. „Sadismul” (am pus ghilimele, deÈ™i ele nu sunt necesare, având în vedere că „părerologi” cu funcÈ›ii sau fără au descoperit subit că „ignorarea” bugetară a educaÈ›iei este un fapt pozitiv, de o înălțătoare relevanță calitativă) guvernamental nu se dezminte: ultima propunere de buget pentru educaÈ›ie, ca procent din PIB, este după chipul È™i asemănarea relevanÈ›ei părerilor tot exprimate, adică va concura cu un real succes cu anii cei mai săraci pentru educaÈ›ie de după 1990. Dar ce să-i faci, când È›i se explică că (nu È™tiu dacă ne-au mai scăpat astfel de perle, dar asta este una autentică) 2,7% înseamnă de fapt 3,8%, mai că-È›i vine să-È›i dai palme (gândul propriu-zis vehicula ceva È›epe È™i nu era reflexiv)...