Noi suntem
SINDICATUL ÎNVĂȚĂMÂNT PREUNIVERSITAR JUDEȚUL HUNEDOARA

Agenda

29.06.2022
Biroul Executiv S.I.P. Județul Hunedoara

06.06.2022
Conferința de alegeri a Federației Sindicatelor din Educație „Spiru Haret”

05.06.2022
Consiliul Național F.S.E. „Spiru Haret”

02.06.2022
Consiliul Liderilor S.I.P. Județul Hunedoara

11.05.2022
Biroul Executiv S.I.P. Județul Hunedoara

05.05.2022
Consiliul Național F.S.E. „Spiru Haret”

05.05.2022
Ședința cu directorii unităților de învățământ preuniversitar din județul Hunedoara

06.04.2022
Consiliul Național F.S.E. „Spiru Haret”

30.03.2022
Consiliul Liderilor S.I.P. Județul Hunedoara

30.03.2022
Conferința de alegeri a C.A.R. (I.F.N.) S.I.P. Județul Hunedoara

02.03.2022
Comisia de Dialog Social de la nivelul Instituției Prefectului Județul Hunedoara

23.02.2022
Biroul Executiv S.I.P. Județul Hunedoara

10.02.2022
Ședință comună a Biroului Executiv F.S.E. „Spiru Haret” și F.S.L.I.

09.02.2022
Comitetul de Supraveghere al C.A.R. (I.F.N.) S.I.P. Județul Hunedoara

08.02.2022
Comisia de Dialog Social de la nivelul Instituției Prefectului Județul Hunedoara

06.02.2022
Consiliul Liderilor F.S.E. „Spiru Haret”

03.02.2022
Ședința cu directorii unităților de învățământ preuniversitar din județul Hunedoara

27.01.2022
Biroul Executiv S.I.P. Județul Hunedoara

19.01.2022
Comitetul de Supraveghere al C.A.R. (I.F.N.) S.I.P. Județul Hunedoara

18.01.2022
Consiliul Liderilor S.I.P. Județul Hunedoara

18.01.2022
Comitetul Local de Dezvoltare a Parteneriatului Social

14.01.2022
Consiliul Liderilor S.I.P. Județul Hunedoara

13.01.2022
Consiliul Liderilor F.S.E. „Spiru Haret”

11.01.2022
Comisia de Dialog Social de la nivelul Instituției Prefectului Județul Hunedoara

11.01.2022
Consiliul Liderilor S.I.P. Județul Hunedoara

10.01.2022
Consiliul Liderilor F.S.E. „Spiru Haret”

11.11.2021
Comitetul Local de Dezvoltare a Parteneriatului Social

11.11.2021
Consiliul Liderilor S.I.P. Județul Hunedoara

11.11.2021
Biroul Executiv S.I.P. Județul Hunedoara

10.11.2021
Comitetul de Supraveghere al C.A.R. (I.F.N.) S.I.P. Județul Hunedoara

10.11.2021
Consiliul Liderilor F.S.E. „Spiru Haret”

20.10.2021
Biroul Executiv S.I.P. Județul Hunedoara

13.10.2021
Comitetul de Supraveghere al C.A.R. (I.F.N.) S.I.P. Județul Hunedoara

14.09.2021
Consiliul Liderilor F.S.E. „Spiru Haret”

10.09.2021
Conferința de alegeri a Uniunii Județene C.N.S.L.R. Frăția - Filiala Hunedoara

08.09.2021
Comitetul de Supraveghere al C.A.R. (I.F.N.) S.I.P. Județul Hunedoara

07.09.2021
Consiliul Liderilor S.I.P. Județul Hunedoara

31.08.2021
Comisia de Dialog Social de la nivelul Instituției Prefectului Județul Hunedoara

08.07.2021
Consiliul Liderilor F.S.E. „Spiru Haret”

30.06.2021
Comitetul de Supraveghere al C.A.R. (I.F.N.) S.I.P. Județul Hunedoara

30.06.2021
Biroul Executiv S.I.P. Județul Hunedoara

27.05.2021
Comitetul de Supraveghere al C.A.R. (I.F.N.) S.I.P. Județul Hunedoara

26.05.2021
Biroul Executiv S.I.P. Județul Hunedoara

26.05.2021
Ședința cu directorii unităților de învățământ preuniversitar din județul Hunedoara

21.05.2021
Comisia Paritară de la nivelul I.S.J. Hunedoara

12.05.2021
Comisia Paritară de la nivelul I.S.J. Hunedoara

21.04.2021
Biroul Executiv S.I.P. Județul Hunedoara

31.03.2021
Conferința anuală a C.A.R. (I.F.N.) S.I.P. Județul Hunedoara

24.03.2021
Biroul Executiv S.I.P. Județul Hunedoara

18.03.2021
Ședința cu directorii unităților de învățământ preuniversitar din județul Hunedoara

10.03.2021
Comitetul de Supraveghere al C.A.R. (I.F.N.) S.I.P. Județul Hunedoara

24.02.2021
Biroul Executiv S.I.P. Județul Hunedoara

10.02.2021
Comisia de Dialog Social de la nivelul Instituției Prefectului Județul Hunedoara

05.02.2021
Ședința cu directorii unităților de învățământ preuniversitar din județul Hunedoara

27.01.2021
Comitetul Local de Dezvoltare a Parteneriatului Social

19.01.2021
Biroul Executiv S.I.P. Județul Hunedoara

19.01.2021
Comisia de Dialog Social de la nivelul Instituției Prefectului Județul Hunedoara

06.01.2021
Consiliul Liderilor F.S.E. „Spiru Haret”

06.01.2021
Comisia Paritară de la nivelul I.S.J. Hunedoara

16.12.2020
Biroul Executiv S.I.P. Județul Hunedoara

16.12.2020
Consiliul Liderilor S.I.P. Județul Hunedoara

10.12.2020
Ședința cu directorii unităților de învățământ preuniversitar din județul Hunedoara

09.12.2020
Ședința C.L.D.P.S. Hunedoara

09.12.2020
Comitetul de Supraveghere al C.A.R. (I.F.N.) S.I.P. Județul Hunedoara

28.10.2020
Biroul Executiv S.I.P. Județul Hunedoara

20.10.2020
Consiliul Liderilor F.S.E. „Spiru Haret”

20.10.2020
Biroul Executiv al F.S.E. „Spiru Haret”

16.10.2020
Ședința cu directorii unităților de învățământ preuniversitar din județul Hunedoara

01.10.2020
Ședința cu directorii unităților de învățământ preuniversitar din județul Hunedoara

30.09.2020
Biroul Executiv S.I.P. Județul Hunedoara

11.09.2020
Ședința cu directorii unităților de învățământ preuniversitar din județul Hunedoara

09-10.09.2020
Consiliul Liderilor S.I.P. Județul Hunedoara

07.09.2020
Ședința cu directorii unităților de învățământ preuniversitar din județul Hunedoara

02.09.2020
Biroul Executiv S.I.P. Județul Hunedoara

01.09.2020
Biroul Executiv al F.S.E. „Spiru Haret”

01.09.2020
Consiliul Liderilor F.S.E. „Spiru Haret”

31.08.2020
Ședința cu directorii unităților de învățământ preuniversitar din județul Hunedoara

16.08.2020
Biroul Executiv al F.S.E. „Spiru Haret”

16.08.2020
Consiliul Liderilor F.S.E. „Spiru Haret”

08.07.2020
Comitetul de Supraveghere al C.A.R. (I.F.N.) S.I.P. Județul Hunedoara

23.06.2020
Biroul Executiv S.I.P. Județul Hunedoara

28.05.2020
Ședința cu directorii unităților de învățământ preuniversitar din județul Hunedoara

27.05.2020
Biroul Executiv S.I.P. Județul Hunedoara

14.05.2020
Ședința cu directorii unităților de învățământ preuniversitar din județul Hunedoara

07.05.2020
Ședința cu directorii unităților de învățământ preuniversitar din județul Hunedoara

28.04.2020
Finalizarea lucrărilor Conferinței anuale a C.A.R. (I.F.N.) S.I.P. Județul Hunedoara

24.04.2020
Biroul Executiv S.I.P. Județul Hunedoara

24.04.2020
Comitetul de Supraveghere al C.A.R. (I.F.N.) S.I.P. Județul Hunedoara

14.04.2020
Biroul Executiv S.I.P. Județul Hunedoara

30.03.2020
Biroul Executiv S.I.P. Județul Hunedoara

25.03.2020
Conferința anuală a C.A.R. (I.F.N.) S.I.P. Județul Hunedoara

25.03.2020
Consiliul Liderilor S.I.P. Județul Hunedoara

26.02.2020
Biroul Executiv S.I.P. Județul Hunedoara

14.02.2020
Biroul Executiv al F.S.E. „Spiru Haret”

14.02.2020
Consiliul Liderilor F.S.E. „Spiru Haret”

10.02.2020
Comisia Paritară de la nivelul I.S.J. Hunedoara

05.02.2020
Comisia de Dialog Social de la nivelul Instituției Prefectului Județul Hunedoara

29.01.2020
Biroul Executiv S.I.P. Județul Hunedoara

04.12.2019
Biroul Executiv S.I.P. Județul Hunedoara

20.11.2019
Biroul Executiv S.I.P. Județul Hunedoara

11.09.2019
Consiliul Liderilor S.I.P. Județul Hunedoara

19.06.2019
Biroul Executiv S.I.P. Județul Hunedoara

29.05.2019
Conferința de alegeri S.I.P. județul Hunedoara

15.05.2019
Biroul Executiv S.I.P. Județul Hunedoara

17.04.2019
Biroul Executiv S.I.P. Județul Hunedoara

04.04.2019
Alegeri în organizații de zonă ale S.I.P. Județul Hunedoara: Lupeni, Vulcan, Uricani

27.03.2019
Consiliul Liderilor S.I.P. Județul Hunedoara

27.03.2019
Conferința anuală a C.A.R. (I.F.N.) S.I.P. Județul Hunedoara

27.02.2019
Biroul Executiv S.I.P. Județul Hunedoara



Actualitate

„Eșuarea educației?” - un punct de vedere

27.06.2022

image/jpeg, 122858 octeți

Redăm, în cele ce urmează, in extenso, editorialul „Eșuarea educației?”, publicat de Andrei Marga, ministru al educației în perioada 1997-2000, pe site-ul jurnalul.ro.

 

Șocați de măsurile anunțate de Ministerul Învățământului, mulți mă întreabă îngrijorați: încotro merge educația din țara noastră?

Încep răspunsul cu observația că, în orice țară, schimbările majore se pregătesc și se discută public pe un proiect demn de nume. În Romania, în clipa de față, nu există un proiect de ameliorare la propriu  a educației.

Să ne amintim istoria. Reforma din 1996-2000 a făcut  trecerea educației de la socialismul oriental, la societatea bazată pe libertăți și drepturi ale individului și cetățeanului. Măsurile ei sunt listate și oricine le poate examina  (A. Marga, Anii reformei 1997-2000, 2006). Reforma de atunci a adus educația din România la nivelul țărilor dinamice ale Europei Centrale – Ungaria, Polonia, Cehia. A fost și singura reformă indigenă a educației, recunoscută internațional.

Ulterior, politizarea și amatorismul au distrus într-o măsură și tradiția și măsuri ale reformei, încât România a rămas în urmă. Pe acest fond, unii concetățeni au devenit, explicabil, reticenți la schimbări.

Educația este chemată însă să pregătească noi generații în vederea lumii ce vine. De aceea, după distrugerile amintite, dar și odată cu evoluția – inclusiv în urma pandemiei și a conflictului armat – spre o lume a națiunilor care se asumă pe sine, care își respectă suveranitatea și securitatea și care cooperează neîngrădit, este nevoie de o nouă reformă serios elaborată a educației. Multe țări o fac deja. În Franța, educația își asumă că „voința de a fi o națiune, una dincolo de toate diferențele, își are sursa în școală” (Jean-Michel Blanquer, L'Ecole de demain, Odile Jacob, Paris, 2016, p.13). Se anticipează o schimbare, iar educația știe ce are de făcut.

O asemenea reformă nu este însă în capul decidenților carpatici.   Aceștia au anunțat recent noi încropeli, mai curând din ambiții de inși nimeriți la decizii, decât din competență. Acum, de pildă, se vrea aplicarea rețetelor libertinajului preluat din învățământul nordic la elevi și se aruncă alte prafuri în ochii naivilor.

Se vorbește de un miliard de euro alocați combaterii abandonului școlar, la care, în ultimii ani, România deține recordul internațional. Se invocă „bani care vin”. Numai că banii gestionați în mod diletant nu duc la nimic. În definitiv, și dacă vin bani (care, oricum, nu sunt un cadou!) nu înseamnă că trebuie cheltuiți pe improvizații.

Se vrea schimbarea programului de pregătire curentă a elevilor adaptând anul școlar la sezoanele turistice, renunțând la teze, făcând o medie pe an, lăsând profesorului evaluarea și înlăturând ierarhizările. Desigur, autonomia dascălului este vitală, dar nu aici erau piedici.

„Educația s-a descompus!” spune un reputat manager din industrie, atenționând că au contribuit multe forțe. În opinia mea, descompunerea s-a petrecut, în primul rând, din cauza amatorismului, nepriceperii și lipsei de răspundere la decidenți. Dar cum să nu se descompună educația când nicio persoană cu pregătire profesională, civică, etică indiscutabilă nu este astăzi la deciziile țării? Cum să nu se descompună când se vede bine și în cazul penibilelor proiecte de legi ale noii Securități că scopul decidenților nu este propășirea țării, ci propria căpătuială împilând cetățenii? Și că ele nu au de a face cu libertățile și drepturile democratice sau cu patriotismul?

Unii rectori îmi spun că se anunță măsuri surpriză, tot într-o optică demult depășită. Alte inovații („comisie de tutoriat”, „catalog electronic” etc.) sunt rezolvări triviale ce nu merită discuția.

La întrebarea „Încotro merge educația actuală?”, mă grăbesc să subliniez că sunt numeroase locuri în care ea funcționează și în România ca oriunde în lume. Am în vedere școli și licee, mai ales private, care nu cedează reglementărilor și deciziilor nechibzuite, sau departamente universitare care sunt la nivel competitiv. Numai că acestea sunt doar insule.

Sistemul de educație din țară se degradează de la o zi la alta. Oricât s-ar ideologiza discuția, este evident că degradarea nu ține de istorie (trecutul comunist sau ce a urmat). Ea este rezultatul aducerii la decizii a unor inși tot mai nepricepuți în ultimii douăzeci de ani. Faptele o atestă punct cu punct. Și mai direct, eronata legislație din 2011 își spune din plin cuvântul. Cât timp este în aplicare, aceasta va genera degradare.

Ministrul actual a și recunoscut că învățământul a atins în 2022 treapta cea mai de jos a performanței: foarte mulți elevi au dificultăți cu cititul și cu scrisul corect. Or, atunci când nu mai asigură nici deprinderea elementară a cititului, educația eșuează! 

Demnitarul nu a menționat cauza,  dar cine judecă lucid înțelege că statul însuși a fost condus spre eșuare. Chiar „președintele” spunea că „statul a eșuat”. Dar asta s-a întâmplat cu aproape orice: firme indigene, justiția, asistența socială, parlamentul, sănătatea, democrația, mișcarea sindicală, partidele politice, politica externă. Iar educația este la rând.

Pe tot ce au pus mâna actualii decidenți s-a prăbușit! Au sporit în schimb deciziile de azi pe mâine, desfigurarea instituțiilor democrației, prin instrumentarea noii Securități și a justiției în sistem de „președinție africană”, inegalitățile între cetățeni, corupția și devalizarea.

De altfel, tot mai mulți oameni constată că nu există capacitate la decidenți de a concepe dezvoltarea țării. Rezultatele sintetice se văd în nepriceperea de a opri creșterea prețurilor, inflația și îndatorarea fără precedent a României. Țară care, obiectiv, nu ar trebui să aibă necazuri!

Iată doar câțiva indicatori factuali ai eșuării actuale a educației.

Criza gravă a educației a fost semnalată deja cu ani în urmă (vezi Criza educației. Indicatori de stare și rezolvări, 2020). Dar, în pandemie, autoritățile din România au adăugat măsuri greșite, neîntâlnite pe continent, ținând, în esență, de simpla incompetență. Ca efect, sute de mii de elevi și studenți nu au mai beneficiat de educație la propriu, nici măcar atât cât a fost posibil.

Manageri din economie, administrație și cultură reclamă de ani  buni tot mai slaba pregătire a absolvenților. Acum, această evaluare se generalizează. Slaba pregătire este ascunsă sub pojghița „pilelor”, ce se extinde ca o molimă în societate, imitându-i, desigur, pe cei de sus. Nu mai sunt concursuri pe bune și abundă cariere publice ale inșilor fără valoare.

Nu mai este încredere în pregătirea sistematică. Firmele recurg pe scară crescândă la calificare la locul de muncă. Până și în presă se fac „școli” ce vor să substituie studiul din facultăți.

Voința de părăsire a educației naționale și, desigur, a țării este tot mai mare. Odinioară „fuga de ceea ce este în țară” era la licențiați, apoi la studenți. Mai nou, ea a prins și la elevi. O directoare de liceu din Capitală spunea deunăzi că 60% dintre elevi vor să plece din țară!

Plagiatele și diplomele fără acoperire sufocă  ordinea valorilor din România actuală. Curtea Constituțională a luat decizia, pare-se unică în istorie, de a recunoaște diploma doctoratelor, incluzând cele plagiate. Probabil că efectivul plagiatelor este mare, încât ruinează pretenția de normalitate!

În 2012, am lăsat universitatea pe care o conduceam în anticamera primelor cinci sute, în cea mai exigentă ierarhizare din lume, alături de universități din țări vecine. Alte universități din țară o urmau. Acum, totul se transformă într-un vis. Nepotismul cel mai mare din istorie, slaba cultură instituțională, inorganizarea eforturilor trag în jos învățământul superior din România. Un expert străin, vizitator recent, spunea că ceea ce este cel mai interesant în universitățile de la Carpați sunt festivitățile de început și de sfârșit de studii!

S-a ajuns să nu se mai înțeleagă noțiunile care se folosesc în comunicarea de zi cu zi. O analiză internațională,  din iunie 2022, spune că elevii din România nu înțeleg presa cotidiană, deși ea este în românește și în limbajul curent.

Peste toate,  un „proiect” fără cultura educației, numit „România educată”, îi ține pe unii captivi și educația în impas. Nu se știe nici acum cine este needucat, după cum și celălalt „proiect”, „România normală”, nu a spus nici astăzi cine este anormal. În orice caz, cetățenii sunt induși în eroare cu o impostură.

Când măsluirea pornește de sus, ea capătă greutate. Nepregătirea profesională, lipsa civismului și imoralitatea se regăsesc apoi în ungherele societății.

În timp, mi-am mai spus părerea despre acest „proiect” mediocru care imprimă o direcție greșită. Revin acum pe scurt, nu din alt motiv  decât acela că „proiectul” cheltuie bani și contribuie la noi eșecuri!

Desigur, „desideratele proiectului” sună pompos, dar  sunt doar parole ciupite de ici și colo. Se vorbește, de pildă, de „educație de calitate pentru toți”, dar această deviză a fost deja elaborată,  mult mai temeinic, în urmă cu mai bine de douăzeci de ani. Acum este doar o lozincă. Se vorbește de „educație individualizată, diversitate”, dar aceasta era concepută deja în Curriculumul Național (1998), luat internațional ca referință. Putem da multe alte exemple.

În „proiect” sunt cuantificate ținte. „Președintele” declara că va reduce „analfabeții funcționali” la 20% și elevii care sunt sub reperele PISA la 15%. Să fim serioși, așa ceva ar fi un dezastru, ca și abandonul școlar anunțat pentru 2030, de 10%!  Educația din România ar fi caz clinic.

Se promit 30% discipline opționale în învățământ, până în 2030, dar acest parametru se realizase deja în Curriculumul Național, iar în unele universități de multă vreme. Li se promit studenților 20%  la mobilități externe și se preconizează venirea a 10% „studenți internaționali”, din totalul studenților, fără să se știe ce presupun acestea.

Și dacă ar fi atinse aceste ținte, România ar rămâne în urmă. Cu asemenea opțiuni „proiectul România educată” condamnă țara la înapoiere.

Cine proiectează educația ar trebui să cunoască politici educaționale, ceva administrație, drept, sociologie, psihologie, pedagogie. Or, diletantismul „proiectului România educată” este izbitor, la fiecare pas. Bunăoară, autorii au auzit că refrenul timpului ar fi „competențele” și vor, de pildă, un „nou curriculum”, centrat pe „competențe”. Doar că se înșală. Discuția din Franța și mai ales din Germania și Austria ultimilor ani atestă că educația solidă este astăzi pe „tripticul competențe, abilități, educație pentru valori”. Acest triptic apropie educația de educația clasică, și o deschide spre viața de azi.

Multe prevederi ale „proiectului România educată” pastișează prevederi anterioare și le dau ca noutăți. De pildă, posibilitatea elevilor de a trece de la un liceu profesional, la unul teoretic sau vocațional, punerea profesionalului pe baza cooperării cu mediul privat, consorțiile regionale, desființarea schimburilor în școli, reabilitarea bibliotecilor, reconsolidarea liceelor agricole, descentralizarea, universitățile producătoare de tehnologie. Sunt măsuri ce se regăsesc deja în reforma din 1997-2001, dacă nu chiar în legislația anterioară, unele mergând până la 1968.

„Proiectul” confundă noțiuni simple. „Curriculumul școlar” depinde de „definirea standardelor”, dar depinde mai mult de scopul asumat al educației. „Guvernanța” nu este același lucru cu „administrația” și, cu atât mai puțin, cu „adecvarea profesiilor la piață”. „Evaluarea” nu ține loc de învățământ bine organizat, „calitatea” nu se reduce la „standardele de siguranță” și „reziliența campusurilor”.

„Președintele” spunea că ținta „proiectului” este „eliminarea barierelor birocratice”. Or, barierele efective sunt acum sociale, economice și profesionale. Se vorbește apoi de „centrarea educației pe elev”, ignorându-se că până și elevii au observat că sub această deviză slăbește învățarea.  De altfel, în educația inovativă de azi, cum se observă în SUA, China, Germania, se întărește centralitatea profesorului. Se vrea „bacalaureat bazat pe competențe” – or bacalaureatul este, începând cu tradițiile franceză și germană, care l-au creat, și cu ministrul Constantin Angelescu, care l-a introdus în România, un examen al maturității culturii generale.  Se spune că liceele pot introduce admitere înaintea „evaluării naționale”. Dar de ce nu s-ar reveni la sistemul mai bun, din legea din 1995, cu „capacitate” și „bacalaureat” ca examene de talie națională, pe temelia cărora să se construiască treptele educației?

În fapt, „proiectul” exprimă o abordare cam rurală, a unor persoane vizibil fără lecturi și cunoștințe. Ar fi fost mai bine ca banii pentru educație, dacă tot se împrumută (și vor fi returnați de generațiile viitoare!) sau sunt granturi, să meargă la necăjiți. Adică la prea numeroșii copii nevoiași, la familii în dificultate, la comunități sărace, pentru a asigura premise și pentru educația lor.

Nici măcar prevederea democrației – care este cel mai bun cadru de educație – nu are trecere în „proiectul România educată”. Valorile nici atât! În vreme ce în diferite alte țări scopul civico-democratic al educației este în față!

„Proiectul România educată” stă pe ideea mărginită după care confruntarea dintre „suveranism” și „globalism” ar fi fost deja tranșată. Fals, căci istoria rămâne deschisă! „Proiectul” este fără cap și va duce la o educație pe măsură.

Ce-i de făcut? S-a ajuns, într-adevăr, jos, când cititul și scrisul pun probleme, încât trebuie luate lucrurile de la capăt și în întregul lor. Reparațiile nu mai dau rezultate.

Totul începe cu proiectarea. Luarea de la rădăcină a nevoilor României a devenit imperativă. Miezul operației rămâne curriculumul școlar și universitar – care are vaste implicații în cele din urmă în cultura și viața națiunii. În definitiv, ar trebui observat că a scăzut grija pregătirii nu doar la elevi. Curriculumul din România trebuie din capul locului regândit în vederea unei relansări culturale și societale.

Urgența numărul unu a educației din România este înlăturarea segregării sociale. Sociologii ne spun că analfabetismul, nu doar cel funcțional, concurează nivelul interbelic. Așa stând lucrurile, copilul necăjit ar trebui ajutat imediat cu bani de lumină în casă, de transport, de hrană și rechizite. Dar trebuie oprită și continuarea necăjirii pe scară mare de azi.

Este ora efortului inteligent în țară, nu a libertinajului. Infrastructura educației și tehnicalitățile trebuie, firește, ameliorate, dar fără soluții educaționale noi, rezultatele vor fi aceleași.

România înfruntă o criză economică. Se trăiește din împrumuturi pe generații. Ea este lovită și de o răsturnare a ierahiei valorilor, care demotivează cetățenii și face ca țara să aibă cea mai mare (proporțional, adesea și absolut!) emigrație din lume în timp de pace. Este și o criză a creativității – ce se vede și în jubilația când „ni se dă”, „primim”, „ni se alocă”, în loc „să producem”.  Nu este alternativă la învățătură temeinică, la reclădirea ierarhiilor din societate pe criterii profesionale, civice și morale și la efortul propriu.

Mărturisesc că, pentru reforma din 1997-2000 am pregătit mii de oameni care lucrau în educație. I-am pregătit nu doar pentru implementare, ci pentru elaborarea detaliată de soluții de schimbare și probarea lor. Nu este posibil altfel, căci elaborări din birou nu dau rezultate. Revenirea la proiecte veritabile discutate public este condiția generală acum a multor altor măsuri, despre care am scris în alte locuri (Andrei Marga, Reforma modernă a educației, 2016; Andrei Marga, Educația responsabilă, 2019), încât  nu le repet.

Important

Obligativitatea evaluării externe pentru acreditare/evaluare periodică

21.06.2022

image/jpeg, 442788 octeți

În data de 6 iunie 2023 a fost adoptat O ME nr. 3958/2022 pentru aprobarea calendarului și a procedurii de evaluare externă în vederea acreditării/evaluării periodice, fiind publicat în Monitorul Oficial nr. 555 din 7 iunie 2022.

 

Ordinul de ministru clarifică în primul rând calendarul de evaluare externă pentru acreditare/evaluare periodică:

 

1. Cererile depuse de unitățile de învățământ/organizațiile furnizoare de educație până la data de 6.06.2022 vor fi soluționate în perioada 9 - 10 iunie 2022, la solicitarea acestora.

2. Cererile depuse de unitățile de învățământ/organizațiile furnizoare de educație începând cu data de 7.06.2022 până la data de 5.09.2022 vor fi evaluate în perioada 7.09.2022 - 31.12.2022.

3. Cererile depuse de unitățile de învățământ/organizațiile furnizoare de educație începând cu 6.09.2022 până la 31.12.2022 vor fi evaluate în perioada 2.01.2023 - 31.03.2023.

4. Cererile depuse de unitățile de învățământ/organizațiile furnizoare de educație în perioada 2.01.2023 - 31.03.2023 vor fie evaluate în perioada 1.04.2023 - 31.05.2023.

5. Cererile depuse de unitățile de învățământ/organizațiile furnizoare de educație în perioada 1.04.2023 - 2.06.2023 vor fi evaluate cel mai târziu cu o săptămână înainte de finalizarea cursurilor, în funcție de

nivel/profil/specializare/calificare.

 

Totodată, în Anexa nr. 2 a ordinului de ministru, apare Procedura pentru evaluare externă pentru acreditare/evaluare periodică, care conține câteva precizări deosebit de importante pentru unitățile de învățământ:

 

1. Unitățile de învățământ de stat și particular care nu au fost supuse evaluării externe periodice/evaluării externe pentru acreditare în termenele prevăzute de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 75/2005 privind asigurarea calității educației, aprobată cu modificări prin Legea nr. 87/2006, cu modificările și completările ulterioare, au obligația să depună cerere letrică la sediul ARACIP și în format electronic pe platforma https://calitate.aracip.eu, în vederea evaluării externe pentru acreditare/pentru evaluare periodică.

 

2. Începând cu anul școlar 2023-2024, pentru unitățile de învățământ de stat și particular și componentele organizatorice ale acestora care nu au solicitat Agenției Române de Asigurare a Calității în Învățământul Preuniversitar conform calendarului derularea procedurii de evaluare externă în vederea acreditării, se va emite ordinul de ridicare a autorizării de funcționare provizorie.

 

3. Începând cu anul școlar 2024-2025, inspectoratele școlare județene/Inspectoratul Școlar al Municipiului București nu vor/va mai repartiza/aviza plan de școlarizare pentru clasele de început de ciclu unităților de învățământ de stat și particular care nu au solicitat Agenției Române de Asigurare a Calității în Învățământul Preuniversitar derularea procesului de evaluare externă, conform calendarului.

 

Reamintim faptul că unitățile de învățământ acreditate se supun periodic, din 5 în 5 ani, evaluării externe periodice.

Eveniment

Ședința Biroului Executiv S.I.P. Județul Hunedoara - Informare

29.06.2022

image/bmp, 589878 octeți

Miercuri, 29 iunie 2022, a avut loc ședința Biroului Executiv S.I.P. Județul Hunedoara. La ședință au participat cei 13 lideri de zonă, președintele și consilierul juridic al organizației.
 
Ședința a avut pe ordinea de zi următoarea problematică:

  • informare privind probleme profesionale și sindicale din luna aprilie;
  • prezentarea situațiilor financiare aferente lunii mai 2022;
  • probleme organizatorice;
  • probleme diverse, ridicate de liderii de sindicat prezenți.

 
Materiale suport folosite în cadrul ședinței:
- Informare iunie 2022, nr. 992 din 27 iunie 2022;
- Situații financiare pentru luna iunie 2022.

 

Dintre problemele propuse pe ordinea de zi sau ridicate în timpul ședinței subliniem:
1.    Se așteaptă cu mult interes noul pachet legislativ privind educația. Din discuțiile avute cu ministrul educației au reieșit o serie de idei importante:  
-    se va păstra „titularizarea” (cu „detitularizare” în cazul unor abateri grave); 
-    se încearcă reglementarea/obținerea unui buget mai consistent pentru educație (15 % din bugetul consolidat sau 5% din PIB);
-    este nevoie de o motivare/motivație financiară mai puternică pentru personalul din educație;
-    se (re)introduce „stagiatura”: 1 an școlar cu o normă de predare redusă și consiliere din partea unui mentor, urmat de un examen de licențiere/intrare în corpul profesoral.

Deocamdată sunt doar simple idei/vorbe prezentate de ministrul educației mai mult în media.
2.    La Conferința Națională a F.S.E. „Spiru Haret” a fost desemnată conducerea federației pentru următorul mandat de 5 ani și au fost discutate o serie de probleme care preocupă personalul din sistemul educațional.
3.     A început a treia sesiune a concursului pentru ocuparea funcțiilor vacante de director și director adjunct din unitățile de învățământ preuniversitar de stat. 
4.    La salariul aferent lunii iulie ar trebui să se plătească și diferențele salariale cuvenite celor care în ultimii 4 ani trebuiau să treacă într-o altă tranșă de vechime și nu au fost încadrați corect.
5.    Au fost alimentate cardurile de vacanță cu suma de 1450 lei. S-au solicitat sumele necesare și pentru personalul creșelor (personal preluat în cursul acestui an), precum și pentru cei care nu au primit vouchere/carduri de vacanță în ultimii doi ani și beneficiază de sentințe civile.
6.    Continuă demersurile pentru obținerea sporului pentru condiții de muncă: în prezent ar trebui să se desfășoare procedurile de evaluarea efectuate de firme specializate / autorizate și Direcția de Sănătate Publică.
7.    Activitățile curente ale S.I.P. Județul Hunedoara se desfășoară în mod normal. 

În perioada iulie – august, programul la sediul S.I.P. Județul Hunedoara va rămâne același (luni-joi 08:30-17:00, vineri 08:30-14:30).

 

În contextul actual este nevoie:
- să verificăm informațiile la care avem acces, cu precădere cele pe teme sindicale și profesionale
- să fim mai „rezervați” în privința comentariilor sindicale și profesionale de pe rețelele de socializare
- să folosim în primul rând informațiile primite din surse sigure (lideri, sindicat, federație);
- să manifestăm încredere în organizația sindicală, acțiunile întreprinse de aceasta fiind întotdeauna conforme scopului existenței sale. 

 

Informarea prezentată în cadrul ședinței și transmisă în grupele sindicale poate fi consultată/descărcată aici: https://nou.siphd.ro/index.php?a=1241 sau aici: https://nou.siphd.ro/f/2022/00000038568.pdf.

 

Toate materialele utilizate în cadrul ședinței pot fi consultate/descărcate de pe site, de la rubrica: S.I.P. HUNEDOARA / Activitate / Consiliul Liderilor sau urmând link-ul: https://nou.siphd.ro/index.php?a=3121&t=2022

10.02.2022
14.07.2021
„O Voce pentru Educație” - Manifest privind politicile propuse în educație
Tipul știrii: Actualitate
Data știrii: 9.6.2022
Data ultimei actualizări: 30.06.2022
Numărul de vizualizări: 205



Este deja un lucru cunoscut faptul că Ministerul Educației a renunțat de multă vreme la a mai asuma un rol determinant în elaborarea politicilor educaționale. Abdicarea progresivă de la rolul său în ceea ce privește structurarea și dezvoltarea sistemului educațional preuniversitar din România a devenit evidentă odată cu inițiativa Președinției României cunoscută sub numele de Proiectul „România Educată”.

 

Având la bază, după cum s-a subliniat în numeroase rânduri, doar o amplă consultare și chestionare publică, de unde și concluziile generale și generoase la care a ajuns (educație de calitate pentru toți, educație individualizată, autonomie și gândire critică, alocarea de resurse suficiente, în mod transparent și echitabil, pentru acest domeniu, școli sigure și sănătoase, atractivitatea sistemului de învățământ, management educațional profesionist și bazat pe responsabilitate, colaborare și stabilitate pentru un sistem de educație rezilient), cu o fundamentare cel puțin îndoielnică, concluziile la acest așa-numit proiect au fost transmise (14 iulie 2021) către Guvernul României și către Ministerul Educației pentru concretizarea lor la nivel de legislație.

 

Așteptarea noului cadru legislativ, care s-a tot prelungit, nu a confirmat în niciun fel speranțele venind din sistemul educațional, și anume că într-un final, în urma unor analize și studii bine întemeiate, politica educațională a României, grav afectată de „catastrofa” unui alt moment de „avânt creator” (desigur, avem în vedere anul 2011 și legea educației cu care am fost dăruiți în debutul acelui an de mai tristă amintire) va găsi coordonate adecvate rezolvării problemelor existente.

 

Astăzi, privind înapoi către acel moment de care ne desparte aproape un an de zile, constatările pe care le putem face sunt departe de orice estimare care să anticipeze o evoluție pozitivă a învățământului preuniversitar din România. Astfel, nu numai că nimic din ceea ce ar fi trebuit să se întâmple nu s-a întâmplat, dar am descoperit că suntem la un pas, noi cei din educație, de a fi „caterisiți” din dascăli.

 

Un ministru a cărui efervescență creatoare s-a amplificat de la zi la zi, până aproape la a pierde șirul propriilor idei și măsuri adoptate, o politizare cum nu s-a mai văzut din vremurile amintite ceva mai sus, intervenționismul discreționar în stabilirea politicilor educaționale a factorilor non-educaționali, ignorarea obstinată a cadrelor didactice și a reprezentanților acestora și multe altele de acest gen, mergând până la amânarea lansării noului cadru legislativ, care ar urma să se realizeze abia după intrarea în vacanță și în concediile de odihnă, sunt tot atâtea semnale că scopurile urmărite nu prea au de-a face cu educația și adevăratele sale probleme, dar mai ales cauze ale acestora, indiferent de declarațiile „prețioase” vehiculate în spațiul public.

 

Într-un astfel de cadru, pe cât de neplăcut ar putea să sune „urechilor” aplecate întru „prețiozitățile” pe care se tot face tam-tam, ar fi de așezat și lansarea în 8 iunie 2022 a „Manifestului privind politicile propuse pentru noua legislație în educație”. Inspirată de Raportul Proiectului România Educată, după cum se asumă chiar pe copertă, Alianța „O Voce pentru Educație” („organizații non-profit, camere de comerț și grupuri de antreprenori, având ca parteneri strategici Coaliția pentru Dezvoltarea României (reprezentând, prin companiile membre, 50% din PIB-ul României) și UNICEF”), promotoarea acestui manifest, ne asigură că „obiectivele din prezentul manifest vor fi transpuse în legea educației prin norme imperative, clare, care să sprijine fără drept de apel punerea în aplicare a măsurilor”.

 

Trecând dincolo de astfel de afirmații tranșante (pe care le-am putea pune pe seama talentului românului de a se pricepe la orice, dar poate mai puțin la ceea ce ar trebui să se priceapă), nu de alta, dar ar însemna că lucrurile sunt deja tranșate chiar dacă nimeni din învățământul preuniversitar nu a văzut vreun rând din viitoarea legislație, supunem totuși atenției dumneavoastră cele mai importante dintre „propunerileobiectivetranspuse”:

1.     Cariera didactică și parcursul profesional - flexibilizarea rutelor de acces în cariera didactică, admiterea în cariera didactică urmând a se face fie pe ruta academică, fie pe o rută alternativă, dinspre practică spre teorie (studii universitare și programe de formare integrate, cu mentorat, supervizare și conversie profesională rapidă), în ambele variante, certificarea competențelor fiind de făcut în centrul de evaluare profesională specializat, în subordinea CJFCARE (Centrului Județean de Formare Continuă, Asistență și Resurse Educaționale).

2.     Management și guvernanță - directorii de școli vor fi aleși prin concurs, pe baza de competențe de leadership și management școlar, în baza unor profiluri și criterii clar definite (care vor fi diferite pentru rolul de Director General/ Director de Dezvoltare, care poate veni din alte zone, cum este mediul de business, pe baza unei experiențe dovedite în management, project management, atragere de resurse sau scriere de proiecte, și Director Educațional Adjunct), iar școala va fi condusă de un Consiliu de administrație profesionist.

3.     Investiția în educație - investiția în educație trebuie să ajungă în România - în maximum 3 ani, la media europeană (raportată la alocarea din PIB) și să se păstreze pe termen lung în corelare cu acest indicator european. Începând cu anul 2023, investiția în educație va beneficia de un buget echivalent cu cel puțin 15% din Bugetul General Consolidat, alocare repartizată astfel: maximum 80% pentru cheltuielile de resurse umane și minimum 20% pentru cheltuieli din categoria „bunuri și servicii”, formare profesională, evaluare, burse, cantină, internat și transport.

4.     Infrastructură - centralizarea datelor privind imobilele aflate în rețeaua școlară din sistemul public din România, pentru a identifica construcțiile, terenurile de sport amenajate și a celorlalte spații exterioare, până la finalul anului 2023, pentru investiții mai eficiente în infrastructură școlară.

5.     Curriculum & STEM - noua lege a educației trebuie să ofere un cadru controlat de autonomie curriculară, adică un nivel suficient de mare de opționalitate și decizie la nivel de școală spre beneficiul tuturor stakeholderilor implicați.

6.     Evaluare centrată pe competențe - evaluarea elevilor trebuie să redevină relevantă, atât pentru ei, cât și pentru sistem. Pentru a putea realiza o evaluare relevantă și a putea măsura progresul școlar, se impune elaborarea unor standarde de evaluare și itemi standardizați. În acest mod, se poate realiza și intervenția asupra unităților de învățământ, în sensul sprijinirii acelor unități de învățământ care nu asigură progresul școlar, cât și asupra performanței cadrelor didactice.

7.     Alfabetizare funcțională - consemnarea explicită în textul legii ca până în momentul în care România va atinge conform evaluărilor internaționale PISA/TIMMS/PIRLS sau altor măsurători relevante media europeană în privința alfabetizării funcționale, alfabetizarea funcțională a elevilor să devină cel mai important obiectiv de țară anual.

8.     Educație incluzivă - guvernul și autoritățile locale trebuie să combată abandonul școlar în mod proactiv, prin sprijin concret. Astfel, propunem adoptarea și implementarea unui pachet integrat de intervenții, care să fie discutat cu actorii din societatea civilă.

9.     Digitalizare - sistemul de educație din România are două nevoi fundamentale referitor la digitalizare: a) nevoia de viziune, strategie și implementare integrată și b) nevoia de instalare, configurare și întreținere la nivelul tuturor instituțiilor de învățământ.

10. Profesional - tehnic - vocațional – dual - pentru ruta profesională și tehnică, profesorii de specialitate și tutorii de practică vor fi angajați direct de unitatea de învățământ, începând cu anul școlar 2023-2024. Aceștia vor deține în mod obligatoriu experiență practică de minim 3 ani, obținută în ultimii 10 ani, în domeniul în care predau sau asistă elevii, pe acele calificări sau specializări specifice pe care urmează să lucreze cu elevii. De asemenea, o formă de instruire pedagogică eficientă va fi asigurată pentru specialiștii din industrie care doresc să devină tutori, mentori sau profesori pentru elevi. Pentru atragerea acestora, este necesară flexibilizarea normelor ce țin de statutul cadrului didactic.

 

Concluziile? Nefiind acesta un studiu sau cine știe ce document programatic, ci un biet articol lovit de perplexitate, ne vom limita la a sublinia principiile care, pe mintea noastră mai puțină ca truditori în ale educației, par să fi ghidat aceste „propuneriobiectivetranspuse” (în ce ne privește, cu ochelari de cal la ʼjdemiile de bâlbe gramaticalo-redacționale care „ornează” manifestul, iar în ceea ce vă privește, corelând ceea ce urmează, punct cu punct, cu „propunerileobiectivetranspuse” de mai sus, fără a ignora „realitățile” în care ne bălăcim):

1.     Oricine, oricând, oricum poate aspira la o carieră didactică.

2.     Conducerea educației nu trebuie să aibă de-a face cu educația.

3.     Mai puțin (de 6%) reprezintă întotdeauna mai mult (de 2%).

4.     „Strângerea” școlilor de pe coclauri pentru o mai eficientă dispersie întru propășirea celor ce au nevoie de spații.

5.     Fiecare săptămână poate fi o „săptămână altfel”.

6.     Relevanța „redevenirii” în ale evaluării se va face pe cât posibil în absența evaluărilor.

7.     Gradul de dezvoltare al competențelor este invers proporțional cu „a cunoaște”.

8.     Cine nu se simte obligat să vină la școală, va fi sprijinit să dea pe la școală.

9.     Digitalizarea este un sprijin esențial întru eradicarea pădurilor patriei (cu o umilă și necesară explicație: până în prezent, orice inițiativă „digitalizantă” a avut darul de a amplifica numărul hârtiilor realizate, că oricum „digitalele” nu prea funcționează).

10. Dar dacă nu am mai avea cadre didactice?

Concluzii la concluzii? „Optimiști” (pe vorba cum că pesimismul este cea mai bună dovadă de optimism): de ce ai rezolva ceva dacă poți să le amețești mai rău

 

Post-scriptum 

Fiindcă pe când am ajuns la finalul acestor rânduri în mass-media a ajuns, „plină de sudoare”, și o știre potrivit căreia sindicatele s-ar fi alăturat acestui „al optulea fantastic” fără prea multă treabă în ale educație (deși, „epuizând” economia, trebuiau să-și găsească un alt domeniu de activitate), am ține să reamintim câteva dintre obiectivele principale ale abia încheiatei Conferințe Naționale a F.S.E. „Spiru Haret”:

-     crearea unui nou cadru legislativ în domeniul educațional – sustenabil și predictibil, cu prevederi clare și ușor de implementat, rezultat al unei largi dezbateri publice, în acord cu principiile și recomandările internaționale și care să aibă la bază o strategie și o viziune pentru educație;

-     aplicarea – corectă, integrală și urgentă – a dispozițiilor Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prin acordarea salariilor de bază prevăzute de anexele la aceasta (pentru cadre didactice, personal didactic auxiliar și nedidactic), dublată de: creșterea substanțială a coeficienților din grila de salarizare a personalului didactic de predare, reglementarea salariilor de bază ale personalului nedidactic din învățământ în Anexa nr. I la Legea-cadru nr. 153/2017 (în cadrul familiei ocupaționale de funcții bugetare "ÎNVĂŢĂMÂNT"), acordarea sporurilor pentru condiții de muncă, plata orelor suplimentare pentru munca prestată de personalul didactic auxiliar și nedidactic peste timpul normal de muncă;

-     redefinirea statutului socio-profesional al salariatului din învățământ, într-o societate care pune accentul pe calitatea actului educațional;

-     menținerea titularizării în sistem;

-     finanțarea corectă a sistemului de învățământ preuniversitar de stat, prin alocarea fondurilor necesare de la bugetul de stat.



Documente atașate

Numărul
curent
Titlul
documentului
Dimensiune
(octeți)
Extensia
documentului
Data
atașării
1 O Voce pentru Educație - Manifest privind politicile propuse pentru noua legislație în educație 2.843.754 APPLICATION/PDF 2022-06-09 17:11:16






Copyright (c) 2002-2020 SIP Hunedoara