Agenția SIP Tour, agenție coordonată de organizația noastră, organizează excursie tematică în Moldova.
Perioada: 01.05.2025 – 04.05.2025
Preț: 1450 lei / persoană (se poate achita și cu tichete de vacanță)
Servicii incluse:
Transport: - pe ruta Deva – Gura Humorului – Piatra Neamț - Deva;
Cazare: - 2 nopți la Best Western Hotel din Gura Humorului;
- 1 noapte la Hotel Ceahlăul din Piatra Neamț;
Masa: - mic dejun și cină în regim bufet suedez;
- prânz la pachet în data de 02.05;
- masă câmpenească la han în 02.05 (bufet rece și produse tradiționale: borș la ceaun,
cu varză la ceaun, fasole cu cârnați; pachet de băuturi: apă, bere, vin; consum nelimitat 3 ore)
Intrările la obiective.
Program:
01.05.2025 – deplasare Deva - Gura Humorului;
02.05.2025 - vizităm Mănăstirea Voroneț, Muzeul Oului, Muzeul de Păpuși, Mănăstirea Moldovița, Mănăstirea Putna;
03.05.2025 – deplasare Gura Humorului - Piatra Neamț; vizităm Mănăstirea Agapia, Muzeul „Ion Creangă” de la Humulești, Muzeul Memorial „Mihail Sadoveanu”, Rezervația de Zimbri;
04.05.2025 – deplasare Piatra Neamț - Deva (prin Cheile Bicazului).
Rezervările se fac telefonic/whatsapp: 0769 019 852 sau e-mail: turism@siphd.ro
Condiții de plată: 50% la rezervare, iar diferența până la data de 02.04.2025.
Condiții de anulare: 50% din valoarea sejurului până la data de 02.04.2025; după această dată penalizarea este de 100%. Se acceptă schimbare de nume.
Note:
• Cazarea se va face în camere duble.
• Prețul este calculat pentru un număr de 49 persoane.
Ca urmare a discuțiilor generate de apariția Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 156/2024 privind unele măsuri fiscal bugetare în domeniul cheltuielilor publice pentru fundamentarea bugetului general consolidat pe anul 2025, pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru prorogarea unor termene, referitor la decontarea cheltuielilor de NAVETĂ, facem următoarele precizări.
Articolul este lung și „tehnic” așa că vom începe cu:
CONCLUZII
1. De decontarea cheltuielilor de navetă beneficiază cadrele didactice și personalul didactic auxiliar din unitățile de învățământ (cu contract individual de muncă pe durată nedeterminată sau determinată).
2. Decontarea cheltuielilor de navetă se realizează pentru personalul didactic atât din mediul rural, cât și din mediul urban:
a) fie prin decontarea abonamentelor pe mijloacele de transport în comun – AUTO, CFR, naval,
b) fie prin decontarea contravalorii biletelor pe respectivul mijloc de transport în comun,
c) fie prin decontarea carburantului la valoarea unui abonament pentru ruta respectivă sau pentru distanțe similare.
3. Obligația decontării cheltuielilor de navetă revine angajatorului (care face plata efectivă) și administrației publice locale (care prevede în buget și alocă unităților de învățământ fondurile necesare decontării cheltuielilor de transport ale personalului didactic care are locul de muncă în altă localitate decât cea de domiciliu/reședință).
4. Nu există nicio prevedere legală care să dea posibilitatea administrației locale să deconteze preferențial cheltuielile de navetă (de exemplu, pe considerentul tarifului, numai pe anumite mijloace de transport sau numai cu anumite firme de transport, agreate de autorități).
Singura excepție o constituie dispoziția de la alin. (8) al art. 7 din Normele metodologice: „(8) Se interzice decontarea cheltuielilor cu efectuarea navetei cu autoturismul proprietate personală, pentru cadrele didactice și personalul didactic auxiliar, atunci când acestea au asigurate servicii de transport gratuit cu autovehiculele destinate transportului de persoane deținute/asigurate de către autoritățile administrației publice locale sau de către unitatea de învățământ, iar orarul mijloacelor de transport nu diferă cu mai mult de 2 ore de orarul/programul beneficiarului.”
5. De decontarea cheltuielilor de navetă beneficiază în continuare și personalul didactic din unitățile conexe, în conformitate cu dispozițiile exprese ale art. 8 din Normele metodologice aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 569/2015:
„Art. 8. Prezentele norme metodologice se aplică, în mod corespunzător, și personalului didactic și didactic auxiliar angajat în unitățile de învățământ pentru activități extrașcolare și unitățile conexe din învățământul preuniversitar de stat, finanțarea pentru sumele necesare decontării navetei asigurându-se, în acest caz, din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Educației și Cercetării Științifice.”
6. De decontarea cheltuielilor de navetă beneficiază și cadrele didactice de sprijin și itinerante care își desfășoară activitatea la una sau mai multe unități de învățământ sau la domiciliul/reședința elevilor, astfel cum se prevede expres la art. 53 alin. (3) din Contractul Colectiv de Muncă Unic La Nivel de Sector de Negociere Colectivă Învățământ Preuniversitar (înregistrat la M.M.S.S.-D.D.S. sub nr. 1199 /05.07.2023 și publicat în Monitorul Oficial, Partea a V-a, nr. 1/26.07.2023):
„(3) Cadrele didactice de sprijin și itinerante care își desfășoară activitatea la una sau mai multe unități de învățământ sau la domiciliul/reședința elevilor, indiferent de regimul de mediu, beneficiază de decontarea cheltuielilor de transport, în măsura în care își desfășoară activitatea în altă localitate decât cea de domiciliu/reședință.”
7. În ceea ce privește personalul administrativ (nedidactic), până la aplicarea dispozițiilor art. 139 alin. (2) lit. d) din Legea nr. 198/2023 [care reglementează decontul navetei pentru tot personalul din învățământ – prevedere inserată în urma repetatelor demersuri sindicale], există doar posibilitatea decontării navetei reglementată prin contractele colective de muncă - la nivel de unitate / de grup de unități (în măsura în care există) sau de sector de negociere colectivă învățământ preuniversitar. În acest sens, C.C.M.U.N.S.N.C.I.P. înregistrat la M.M.S.S.-D.D.S. sub nr. 1199/05.07.2023 și publicat în Monitorul Oficial, Partea a V-a nr. 1/26.07.2023 prevede:
„Art. 53. (1) Personalului din învățământ care își desfășoară activitatea în altă localitate decât localitatea de domiciliu/reședință i se decontează cheltuielile de navetă la și de la locul de muncă, de către autoritățile administrației publice locale, la solicitarea consiliului de administrație al unității/instituției prevăzute în Anexa nr. 3.
(2) În cazul în care nu există mijloace de transport în comun pentru localitățile prevăzute la alin. (1), transportul angajaților se poate asigura cu microbuzele care realizează transportul elevilor, pe rutele de transport ale elevilor.”
„TEHNIC”
Art. LI din O.U.G. nr. 156/2024 prorogă aplicarea mai multor dispoziții cuprinse în Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările ulterioare, între care și pe cele ale art. 139 alin. (2) lit. d) din lege, după cum urmează:
„(1) La data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, aplicabilitatea unor dispoziții prevăzute în Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 613 din 5 iulie 2023, cu modificările și completările ulterioare, se prorogă după cum urmează:
(…) f) prevederile art. 139 alin. (2) lit. d), alin. (3) și (7) se prorogă până la începutul anului școlar 2026-2027;”.
Art. 139 alin. (2) lit. d) din Legea nr. 198/2023 prevede: „(2) Finanțarea de bază se asigură din bugetul de stat, pentru următoarele articole de cheltuieli, în funcție de care se calculează costul standard per antepreșcolar/preșcolar/elev, după cum urmează: (...) d) cheltuieli de transport pentru personalul din învățământul preuniversitar care nu dispune de locuință în unitatea administrativ-teritorială unde are postul.”
[Aplicarea textului respectiv era oricum deja prorogată până la data de 01.09.2025, efect al dispozițiilor art. XXVI alin. 1 lit. e) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023: „Începând cu data intrării în vigoare a acesteia, aplicabilitatea prevederilor art. 139 alin. (2) lit. d), alin. (3), (7) din Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 613 din 5 iulie 2023, cu modificările ulterioare, se prorogă până la începutul anului școlar 2025-2026.”.]
În același timp însă, art. 127 lit. k) din Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023 prevede:
„Art. 127. În domeniul educației, autoritățile administrației publice locale au următoarele atribuții:
(...) k) asigură personalului didactic care nu dispune de locuință în unitatea administrativ-teritorială decontarea cheltuielilor de transport;”.
O.U.G. nr. 156/2024 nu prorogă și art. 127 lit. k) din Legea nr. 198/2023, astfel că în prezent suntem în aceeași situație ca și anterior intrării în vigoare a O.U.G. nr. 156/2024.
În consecință, în materia decontării cheltuielilor de transport pentru personalul didactic din învățământul preuniversitar care nu dispune de locuință în localitatea unde are postul, sunt incidente în continuare aceleași dispoziții aplicabile și în anul anterior, respectiv:
1. Art. 127 lit. k) din Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările ulterioare, anterior citat – autoritățile administrației publice locale neputându-se prevala de dispozițiile art. 139 alin. (2) lit. d), prorogat, pentru a justifica nedecontarea cheltuielilor de navetă ale personalului didactic.
2. Art. 1 alin. (3) din Ordinul ministrului educației nr. 6072/2023 privind aprobarea unor măsuri tranzitorii aplicabile la nivelul sistemului național de învățământ preuniversitar și superior (emis în temeiul prevederilor art. 248 alin. (2) din Legea nr. 198/2023), cu modificările ulterioare: „Până la elaborarea metodologiilor, regulamentelor și a altor acte normative necesare pentru punerea în aplicare a Legii nr. 198/2023 se aplică dispozițiile privind organizarea, funcționarea sistemului de învățământ preuniversitar și desfășurarea procesului de învățământ aflate sau intrate în vigoare la data de 1 septembrie 2023.”
3. Normele metodologice privind decontarea cheltuielilor pentru naveta la și de la locul de muncă a cadrelor didactice și a personalului didactic auxiliar din învățământul preuniversitar de stat, aprobate prin H.G. nr. 569/2015, care detaliază procedura și condițiile de decontare a navetei, inclusiv atribuțiile concrete ale autorităților administrației publice locale.
Dispozițiile Normelor metodologice aprobate prin H.G. nr. 569/2015 rămân aplicabile, în ceea ce privește decontarea cheltuielilor pentru naveta personalului didactic, având în vedere atât prorogarea intrării în vigoare a dispozițiilor art. 139 alin. (2) din Legea nr. 198/2023, prin art. LI alin. (1) lit. f) din O.U.G. nr. 156/2024, cât și dispozițiile privitoare la măsurile tranzitorii aplicabile în sistemul de învățământ preuniversitar până la elaborarea tuturor actelor normative și actelor administrative de punere în aplicare a dispozițiilor Legii învățământului preuniversitar nr. 198/2023 [respectiv art. 248 alin. (2) din lege și art. 1 alin. (3) din O.M.E. nr. 6072/2023].
Joi, 16 ianuarie 2025, de la ora 10:00, a avut loc, pe parcursul a mai bine de oră și jumătate, în sistem videoconferință, ședința cu directorii/directorii adjuncți ai unităților de învățământ preuniversitar din județul Hunedoara. În momentul de „vârf” al ședinței au fost conectate 166 persoane.
Ordinea de zi:
1. Organizarea simulării județene a examenului de Evaluare Națională, sesiunea 2025;
2. Organizarea probelor de competențe din cadrul examenului național de Bacalaureat, sesiunea 2025;
3. Precizări privind acordarea burselor școlare;
4. Prezentarea aspectelor legislative privind segregarea școlară;
5. Aspecte fiscal-bugetare specifice învățământului preuniversitar din OUG nr. 156/30.12.2024;
6. Diverse.
În cadrul lucrărilor au fost prezentate următoarele:
• Maria Ștefănie - inspector școlar general, I.S.J. Hunedoara:
- deschiderea ședinței, anunțarea ordinii de zi;
- mulțumiri pentru activitatea desfășurată;
- pe parcursul mai multor intervenții s-au făcut scurte precizări relativ la:
- egalitatea de șanse: solicitări din partea elevilor;
- probele de competențe din cadrul examenului de bacalaureat, 2025;
- programul „masă sănătoasă”;
- acordarea burselor;
- decontul navetei personalului didactic.
• Zsofia Szasz – inspector școlar general adjunct, I.S.J. Hunedoara:
- organizarea probelor de competențe din cadrul examenului național de bacalaureat (prezentare ppt);
- aspecte legale privind segregarea școlară (prezentare ppt).
• Adriana Almășan – inspector școlar general adjunct, I.S.J. Hunedoara:
- procedura privind completarea și arhivarea declarațiilor de interese pentru personalul didactic de predare.
• Mariana Miertoiu – contabil șef, I.S.J. Hunedoara:
- măsuri financiare și fiscale introduse prin OUG 153/2024.
• Maria Ștefănie - inspector școlar general, I.S.J. Hunedoara:
- precizări privind simularea județeană a evaluării naționale. (Prezentare PPT)
• Alina Bratu – inspector de specialitate istorie și discipline socioumane, I.S.J. Hunedoara:
- precizări privind predarea disciplinei educație juridică.
• Ioan Nistor – consilier juridic, I.S.J. Hunedoara:
- informare juridică;
- obligația unităților/directorilor de a solicita asistența juridică din partea I.S.J.;
- dosarul electronic;
- actualizarea registrului de riscuri.
• Elena Bogdan – șef serviciu, I.S.J. Hunedoara:
- blocarea posturilor; posibilitatea ocupării doar a posturilor unice; se așteaptă Memorandumul de deblocare;
- plata sumelor prevăzute prin hotărâri judecătorești eșalonată pe 5 ani;
- prima de carieră didactică/profesională este plătită din alte surse, nu din cele bugetare;
- voucherele de vacanță: diminuarea sumelor; coplată;
- planificarea concediilor;
- evaluarea personalului administrativ pentru activitatea din anul 2024.
• Paul Rusu – președinte, S.I.P. Județul Hunedoara:
- aspecte discutate la întâlnirea cu ministrul educației:
- nemulțumirile existente în sistem urmare a „ordonanței trenuleț”;
- o abordare comună a problemelor educației;
- plata profesorilor implicați în organizare și desfășurarea examenelor naționale;
- decontarea navetei personalului didactic;
- nemulțumiri legate de problema implicării cadrelor didactice în acordarea burselor sociale;
- alte probleme punctuale.
Materiale suport folosite și prezentate în cadrul ședinței pot fi consultate pe site-ul nostru, la rubrica ISJ HUNEDOARA – ȘEDINȚE CU DIRECTORII sau accesând link-ul: https://nou.siphd.ro/?a=3430&t=2025.
Este deja un lucru cunoscut faptul că Ministerul Educației a renunțat de multă vreme la a mai asuma un rol determinant în elaborarea politicilor educaționale. Abdicarea progresivă de la rolul său în ceea ce privește structurarea și dezvoltarea sistemului educațional preuniversitar din România a devenit evidentă odată cu inițiativa Președinției României cunoscută sub numele de Proiectul „România Educată”.
Având la bază, după cum s-a subliniat în numeroase rânduri, doar o amplă consultare și chestionare publică, de unde și concluziile generale și generoase la care a ajuns (educație de calitate pentru toți, educație individualizată, autonomie și gândire critică, alocarea de resurse suficiente, în mod transparent și echitabil, pentru acest domeniu, școli sigure și sănătoase, atractivitatea sistemului de învățământ, management educațional profesionist și bazat pe responsabilitate, colaborare și stabilitate pentru un sistem de educație rezilient), cu o fundamentare cel puțin îndoielnică, concluziile la acest așa-numit proiect au fost transmise (14 iulie 2021) către Guvernul României și către Ministerul Educației pentru concretizarea lor la nivel de legislație.
Așteptarea noului cadru legislativ, care s-a tot prelungit, nu a confirmat în niciun fel speranțele venind din sistemul educațional, și anume că într-un final, în urma unor analize și studii bine întemeiate, politica educațională a României, grav afectată de „catastrofa” unui alt moment de „avânt creator” (desigur, avem în vedere anul 2011 și legea educației cu care am fost dăruiți în debutul acelui an de mai tristă amintire) va găsi coordonate adecvate rezolvării problemelor existente.
Astăzi, privind înapoi către acel moment de care ne desparte aproape un an de zile, constatările pe care le putem face sunt departe de orice estimare care să anticipeze o evoluție pozitivă a învățământului preuniversitar din România. Astfel, nu numai că nimic din ceea ce ar fi trebuit să se întâmple nu s-a întâmplat, dar am descoperit că suntem la un pas, noi cei din educație, de a fi „caterisiți” din dascăli.
Un ministru a cărui efervescență creatoare s-a amplificat de la zi la zi, până aproape la a pierde șirul propriilor idei și măsuri adoptate, o politizare cum nu s-a mai văzut din vremurile amintite ceva mai sus, intervenționismul discreționar în stabilirea politicilor educaționale a factorilor non-educaționali, ignorarea obstinată a cadrelor didactice și a reprezentanților acestora și multe altele de acest gen, mergând până la amânarea lansării noului cadru legislativ, care ar urma să se realizeze abia după intrarea în vacanță și în concediile de odihnă, sunt tot atâtea semnale că scopurile urmărite nu prea au de-a face cu educația și adevăratele sale probleme, dar mai ales cauze ale acestora, indiferent de declarațiile „prețioase” vehiculate în spațiul public.
Într-un astfel de cadru, pe cât de neplăcut ar putea să sune „urechilor” aplecate întru „prețiozitățile” pe care se tot face tam-tam, ar fi de așezat și lansarea în 8 iunie 2022 a „Manifestului privind politicile propuse pentru noua legislație în educație”. Inspirată de Raportul Proiectului România Educată, după cum se asumă chiar pe copertă, Alianța „O Voce pentru Educație” („organizații non-profit, camere de comerț și grupuri de antreprenori, având ca parteneri strategici Coaliția pentru Dezvoltarea României (reprezentând, prin companiile membre, 50% din PIB-ul României) și UNICEF”), promotoarea acestui manifest, ne asigură că „obiectivele din prezentul manifest vor fi transpuse în legea educației prin norme imperative, clare, care să sprijine fără drept de apel punerea în aplicare a măsurilor”.
Trecând dincolo de astfel de afirmații tranșante (pe care le-am putea pune pe seama talentului românului de a se pricepe la orice, dar poate mai puțin la ceea ce ar trebui să se priceapă), nu de alta, dar ar însemna că lucrurile sunt deja tranșate chiar dacă nimeni din învățământul preuniversitar nu a văzut vreun rând din viitoarea legislație, supunem totuși atenției dumneavoastră cele mai importante dintre „propunerileobiectivetranspuse”:
1. Cariera didactică și parcursul profesional - flexibilizarea rutelor de acces în cariera didactică, admiterea în cariera didactică urmând a se face fie pe ruta academică, fie pe o rută alternativă, dinspre practică spre teorie (studii universitare și programe de formare integrate, cu mentorat, supervizare și conversie profesională rapidă), în ambele variante, certificarea competențelor fiind de făcut în centrul de evaluare profesională specializat, în subordinea CJFCARE (Centrului Județean de Formare Continuă, Asistență și Resurse Educaționale).
2. Management și guvernanță - directorii de școli vor fi aleși prin concurs, pe baza de competențe de leadership și management școlar, în baza unor profiluri și criterii clar definite (care vor fi diferite pentru rolul de Director General/ Director de Dezvoltare, care poate veni din alte zone, cum este mediul de business, pe baza unei experiențe dovedite în management, project management, atragere de resurse sau scriere de proiecte, și Director Educațional Adjunct), iar școala va fi condusă de un Consiliu de administrație profesionist.
3. Investiția în educație - investiția în educație trebuie să ajungă în România - în maximum 3 ani, la media europeană (raportată la alocarea din PIB) și să se păstreze pe termen lung în corelare cu acest indicator european. Începând cu anul 2023, investiția în educație va beneficia de un buget echivalent cu cel puțin 15% din Bugetul General Consolidat, alocare repartizată astfel: maximum 80% pentru cheltuielile de resurse umane și minimum 20% pentru cheltuieli din categoria „bunuri și servicii”, formare profesională, evaluare, burse, cantină, internat și transport.
4. Infrastructură - centralizarea datelor privind imobilele aflate în rețeaua școlară din sistemul public din România, pentru a identifica construcțiile, terenurile de sport amenajate și a celorlalte spații exterioare, până la finalul anului 2023, pentru investiții mai eficiente în infrastructură școlară.
5. Curriculum & STEM - noua lege a educației trebuie să ofere un cadru controlat de autonomie curriculară, adică un nivel suficient de mare de opționalitate și decizie la nivel de școală spre beneficiul tuturor stakeholderilor implicați.
6. Evaluare centrată pe competențe - evaluarea elevilor trebuie să redevină relevantă, atât pentru ei, cât și pentru sistem. Pentru a putea realiza o evaluare relevantă și a putea măsura progresul școlar, se impune elaborarea unor standarde de evaluare și itemi standardizați. În acest mod, se poate realiza și intervenția asupra unităților de învățământ, în sensul sprijinirii acelor unități de învățământ care nu asigură progresul școlar, cât și asupra performanței cadrelor didactice.
7. Alfabetizare funcțională - consemnarea explicită în textul legii ca până în momentul în care România va atinge conform evaluărilor internaționale PISA/TIMMS/PIRLS sau altor măsurători relevante media europeană în privința alfabetizării funcționale, alfabetizarea funcțională a elevilor să devină cel mai important obiectiv de țară anual.
8. Educație incluzivă - guvernul și autoritățile locale trebuie să combată abandonul școlar în mod proactiv, prin sprijin concret. Astfel, propunem adoptarea și implementarea unui pachet integrat de intervenții, care să fie discutat cu actorii din societatea civilă.
9. Digitalizare - sistemul de educație din România are două nevoi fundamentale referitor la digitalizare: a) nevoia de viziune, strategie și implementare integrată și b) nevoia de instalare, configurare și întreținere la nivelul tuturor instituțiilor de învățământ.
10. Profesional - tehnic - vocațional – dual - pentru ruta profesională și tehnică, profesorii de specialitate și tutorii de practică vor fi angajați direct de unitatea de învățământ, începând cu anul școlar 2023-2024. Aceștia vor deține în mod obligatoriu experiență practică de minim 3 ani, obținută în ultimii 10 ani, în domeniul în care predau sau asistă elevii, pe acele calificări sau specializări specifice pe care urmează să lucreze cu elevii. De asemenea, o formă de instruire pedagogică eficientă va fi asigurată pentru specialiștii din industrie care doresc să devină tutori, mentori sau profesori pentru elevi. Pentru atragerea acestora, este necesară flexibilizarea normelor ce țin de statutul cadrului didactic.
Concluziile? Nefiind acesta un studiu sau cine știe ce document programatic, ci un biet articol lovit de perplexitate, ne vom limita la a sublinia principiile care, pe mintea noastră mai puțină ca truditori în ale educației, par să fi ghidat aceste „propuneriobiectivetranspuse” (în ce ne privește, cu ochelari de cal la ʼjdemiile de bâlbe gramaticalo-redacționale care „ornează” manifestul, iar în ceea ce vă privește, corelând ceea ce urmează, punct cu punct, cu „propunerileobiectivetranspuse” de mai sus, fără a ignora „realitățile” în care ne bălăcim):
1. Oricine, oricând, oricum poate aspira la o carieră didactică.
2. Conducerea educației nu trebuie să aibă de-a face cu educația.
3. Mai puțin (de 6%) reprezintă întotdeauna mai mult (de 2%).
4. „Strângerea” școlilor de pe coclauri pentru o mai eficientă dispersie întru propășirea celor ce au nevoie de spații.
5. Fiecare săptămână poate fi o „săptămână altfel”.
6. Relevanța „redevenirii” în ale evaluării se va face pe cât posibil în absența evaluărilor.
7. Gradul de dezvoltare al competențelor este invers proporțional cu „a cunoaște”.
8. Cine nu se simte obligat să vină la școală, va fi sprijinit să dea pe la școală.
9. Digitalizarea este un sprijin esențial întru eradicarea pădurilor patriei (cu o umilă și necesară explicație: până în prezent, orice inițiativă „digitalizantă” a avut darul de a amplifica numărul hârtiilor realizate, că oricum „digitalele” nu prea funcționează).
10. Dar dacă nu am mai avea cadre didactice?
Concluzii la concluzii? „Optimiști” (pe vorba cum că pesimismul este cea mai bună dovadă de optimism): de ce ai rezolva ceva dacă poți să le amețești mai rău?
Post-scriptum
Fiindcă pe când am ajuns la finalul acestor rânduri în mass-media a ajuns, „plină de sudoare”, și o știre potrivit căreia sindicatele s-ar fi alăturat acestui „al optulea fantastic” fără prea multă treabă în ale educație (deși, „epuizând” economia, trebuiau să-și găsească un alt domeniu de activitate), am ține să reamintim câteva dintre obiectivele principale ale abia încheiatei Conferințe Naționale a F.S.E. „Spiru Haret”:
- crearea unui nou cadru legislativ în domeniul educațional – sustenabil și predictibil, cu prevederi clare și ușor de implementat, rezultat al unei largi dezbateri publice, în acord cu principiile și recomandările internaționale și care să aibă la bază o strategie și o viziune pentru educație;
- aplicarea – corectă, integrală și urgentă – a dispozițiilor Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prin acordarea salariilor de bază prevăzute de anexele la aceasta (pentru cadre didactice, personal didactic auxiliar și nedidactic), dublată de: creșterea substanțială a coeficienților din grila de salarizare a personalului didactic de predare, reglementarea salariilor de bază ale personalului nedidactic din învățământ în Anexa nr. I la Legea-cadru nr. 153/2017 (în cadrul familiei ocupaționale de funcții bugetare "ÎNVĂŢĂMÂNT"), acordarea sporurilor pentru condiții de muncă, plata orelor suplimentare pentru munca prestată de personalul didactic auxiliar și nedidactic peste timpul normal de muncă;
- redefinirea statutului socio-profesional al salariatului din învățământ, într-o societate care pune accentul pe calitatea actului educațional;
- menținerea titularizării în sistem;
- finanțarea corectă a sistemului de învățământ preuniversitar de stat, prin alocarea fondurilor necesare de la bugetul de stat.
Numărul
curent |
Titlul
documentului |
Dimensiune
(octeți) |
Extensia
documentului |
Data
atașării |
1 | O Voce pentru Educație - Manifest privind politicile propuse pentru noua legislație în educație | 2.843.754 | APPLICATION/PDF | 2022-06-09 17:11:16 |