La solicitarea F.S.E. „Spiru Haret”, Ministerul Finanțelor, prin A.N.A.F., a oferit precizări privind aplicarea concretă a prevederii potrivit căreia salariații au dreptul „de deducere a contravalorii abonamentelor suportate de angajați, în limita echivalentului în lei a 100 de euro anual”, deducere care se face „la locul unde se află funcția de bază” (deducere instituită de art. 78 alin. (2) lit. a) pct. V din Codul fiscal, raportat la art. 35 alin. (2) din C.C.M.U.N.S.N.C.I.P.).
Astfel, în răspunsul primit se precizează:
- prevederile referitoare la facilitățile acordate nu conțin restricții cu privire la documentele necesare în vederea acordării facilităților fiscale;
- prevederile referitoare la facilitățile acordate nu conțin restricții cu privire la desfășurarea efectivă a activității furnizorilor care acordă abonamente, ci numai în ceea ce privește încadrarea activității (obligatoriu codurile CAEN 9311, 9312 sau 9313) - în categoria furnizorilor nu pot fi incluși și intermediarii (de exemplu, o platformă);
- angajatorul poate solicita angajaților orice document relevant pentru a justifica facilitățile fiscale acordate acestora;
- acordarea facilității fiscale este condiționată de suportarea abonamentelor de către angajat, nu de către o altă persoană;
- acordarea facilității se face la locul unde se află funcția de bază, în cazul în care activitatea se desfășoară la mai mulți angajatori, salariatul trebuind să depună o declarație pe proprie răspundere pentru alegerea funcției de bază (se depune doar la angajatorul unde se declară funcția de bază, neexistând un formular tipizat în acest sens).
Ținând seama de aceste lămuriri și neexistând niciun impediment legal în acordarea acestui drept, îndemnăm pe toți potențialii beneficiari care întrunesc condițiile precizate să realizeze, în scris, demersurile necesare pentru a putea beneficia de deducerea fiscală.
DOCUMENTE ATAȘATE
Adresa F.S.E. „Spiru Haret”
Răspuns M.F.-A.N.A.F.
Prin Ordinul nr. 3463 din 4 martie 2025, emis de ministrul educației și cercetării, a fost stabilită structura anului școlar 2025-2026.
Astfel, anul școlar 2025-2026 începe la data de 1 septembrie 2025, se încheie la data de 31 august 2026 și are o durată de 36 de săptămâni de cursuri. Excepții: clasele a VIII-a (35 săptămâni), clasele din învățământul liceal-filiera tehnologică (37 săptămâni), clasele a XII-a zi, a XIII-a seral și frecvență redusă (34 săptămâni).
Cursurile anului școlar 2025-2026 încep la data de 8 septembrie 2025.
Anul școlar 2025-2026 se structurează, pe intervale de cursuri și intervale de vacanță, astfel:
a) intervale de cursuri:
- de luni, 8 septembrie 2025, până vineri, 24 octombrie 2025;
- de luni, 3 noiembrie 2025, până vineri, 19 decembrie 2025;
- de joi, 8 ianuarie 2026, până vineri, 6 februarie 2026, respectiv vineri, 13 februarie 2026, sau vineri, 20 februarie
2026, după caz, la decizia inspectoratelor școlare județene/al municipiului București, în urma consultărilor cu beneficiarii
primari ai educației, cu părinții/reprezentanții legali ai acestora și cu cadrele didactice, realizate la nivelul unităților de
învățământ;
- de luni, 16 februarie 2026, respectiv luni, 23 februarie 2026, sau luni, 2 martie 2026, la decizia inspectoratelor
școlare județene/al municipiului București, după caz, până vineri, 3 aprilie 2026;
- de miercuri, 15 aprilie 2026, până vineri, 19 iunie 2026;
b) intervale de vacanță:
- de sâmbătă, 25 octombrie 2025, până duminică, 2 noiembrie 2025;
- de sâmbătă, 20 decembrie, 2025 până miercuri, 7 ianuarie 2026;
- o săptămână, la decizia inspectoratelor școlare județene/al municipiului București, în perioada 9 februarie-1 martie
2026;
- de sâmbătă, 4 aprilie 2026, până marți, 14 aprilie 2026;
- de sâmbătă, 20 iunie 2026, până duminică, 6 septembrie 2026.
Programul național "Școala altfel" și Programul "Săptămâna verde" se desfășoară în perioada 8 septembrie 2025-
3 aprilie 2026, în intervale de câte 5 zile consecutive lucrătoare, a căror planificare se află la decizia unității de
învățământ. Derularea celor două programe se planifică în intervale de cursuri diferite.
Alte detalii la rubrica:
JURIDIC – LEGISLAȚIE – ORGANIZAREA SITEMULUI EDUCAȚIONAL – STRUCTURA ANULUI ȘCOLAR
link direct:
https://nou.siphd.ro/?a=2432&q=2&r=20
Luni, 31 martie a.c., a avut loc ședința de lucru a Consiliului de Administrație al Inspectoratului Școlar Județean Hunedoara.
Pe ordinea de zi au fost înscrise următoarele probleme:
I. Solicitări de la unități de învățământ
II. Diverse
În cadrul ședinței au fost luate următoarele hotărâri:
I. Se aprobă solicitările unităților de învățământ, conform Anexei 1.
II. Diverse:
1. Se prezintă, informativ, lista inspectorilor școlari (6) care vor participa la mobilitatea din Skopje, Macedonia de Nord, în perioada 01 - 11.04.2025.
2. Se prezintă lista inspectorilor școlari (2) care vor participa la mobilitatea din Grecia.
3. Referitor la solicitarea de reînmatriculare a unui elev, se transmite spre soluționare unității de învățământ.
Anexa la care se face referire în articol este postată la rubrica ISJ HUNEDOARA - CONSILIUL DE ADMINISTRAȚIE.
Federația Sindicatelor Libere din Învățământ și Federația Sindicatelor din Educație „SPIRU HARET”, în numele membrilor de sindicat ale căror drepturi și interese le apără, îşi exprimă nemulţumirea faţă de decizia coaliţiei care guvernează România de a elimina din Proiectul Legii Învăţământului Preuniversitar un articol pe care îl considerăm fundamental şi de care depinde evoluția învăţământului românesc în următorii ani, articol potrivit căruia “În conformitate cu principiul importanţei sociale a muncii, salarizarea întregului personal didactic de predare se realizează în mod progresiv, având la bază salariul mediu brut pe economie din anul bugetar încheiat, în raport de funcţie, studii, vechime şi grad didactic”.
Transpunerea în practică a acestui articol ar însemna ca un profesor debutant să obţină un venit net de aproximativ 3.900 de lei, mai mic decât a multor categorii de salariați cu studii inferioare celor ale cadrelor didactice. Prin eliminarea acestui articol înţelegem că în noua lege de salarizare elaborată de către Ministerul Muncii nu se doreşte ca personalului didactic să i se acorde un nivel de salarizare motivant şi în concordanţă cu importanţa activităţii profesionale desfăşurată.
Motivarea resursei umane din învăţământ este condiţia primordială pentru a avea un sistem de educaţie performant în România. Pentru guvernanţi, trebuie să fie un semnal de alarmă serios faptul că în România creşte numărul profesorilor necalificaţi, categorie care nu se regăseşte în nicio ţară membră a UE şi nu numai.
De asemenea, există semnale că actuala coaliţie nu este de acord nici cu un alt articol, extrem de important, din acest proiect de lege, cel conform căruia “Finanţarea cheltuielilor pentru educaţie, la nivelul sistemului naţional de învăţământ, cu toate componentele sale de asigurare a funcţionării, reprezintă anual, minim 15% din cheltuielile bugetului general consolidat.” Considerăm că eliminarea acestui articol ar fi un semnal clar că se doreşte în continuare menţinerea subfinanţării cronice a educaţiei.
FSLI şi FSE „SPIRU HARET” îşi exprimă, de asemenea, nemulţumirea faţă de nerezolvarea problemelor salariale ale personalului nedidactic, cerinţa fiind aceea ca salariile acestei categorii profesionale să fie majorate la nivelul maxim prevăzut de Legea 153/2017. Reamintim faptul că aceşti salariaţi au venituri, în medie, de aproximativ 2.000 de lei lunar, ceea ce înseamnă că aceşti oameni sunt condamnaţi la sărăcie extremă. Este greu de înţeles de ce Guvernul României amână rezolvarea acestei probleme, având în vedere că impactul bugetar este nesemnificativ.
FSLI şi FSE „SPIRU HARET” cer de urgenţă Guvernului României să găsească soluţii la următoarele:
a) rezolvarea problemei aplicării integrale a dispozițiilor Legii – cadru nr. 153/2017 pentru toate categoriile de salariați din învățământ, astfel încât toate categoriile de salariați din sistemul educațional să beneficieze de salariul de bază prevăzut de această lege pentru anul 2022;
b) identificarea unor soluții pentru creșterea veniturilor personalului didactic auxiliar;
c) adoptarea, în regim de urgență, a normativelor pentru personalul nedidactic și personalul didactic auxiliar, având în vedere că normativele care se aplică sunt din anul 1998;
d) aplicarea regulamentelor privind acordarea sporurilor pentru condiții de muncă, întrucât salariații din învățământ sunt singurele categorii de bugetari care nu beneficiază de acordarea acestor sporuri;
e) în noua lege de salarizare, grila propusă trebuie să poziționeze personalul din învățământ pe o treaptă superioară celei actuale în ierarhia funcțiilor bugetare, în raport de importanța socială a activității prestate;
f) remedierea anomaliilor actuale în ceea ce privește salarizarea celor care ocupă funcții de conducere, îndrumare și control, având în vedere că, după ce veniturile acestora au rămas nemodificate în ultimii patru ani, se constată că acestea sunt inferioare salariaților care ocupă funcții de execuție;
g) instituirea, prin lege, a regulii indexării anuale a salariilor personalului plătit din fonduri publice, cu rata inflației;
h) plata suplimentară a personalului din unitățile/instituţiile de învățământ nominalizat în echipele de proiecte finanţate din fonduri europene nerambursabile;
i) plata orelor suplimentare efectuate de personalul didactic auxiliar și nedidactic.
În cazul în care solicitările noastre rămân fără rezolvare, angajaţii din educaţie se pregătesc de următoarele acţiuni de protest:
1. Pichetarea sediului Guvernului şi a sediilor prefecturilor în lunile martie şi aprilie 2023;
2. Marș de protest desfășurat în București în luna mai 2023;
3. Declanşarea grevei generale în ultima decadă a lunii mai;
4. Alte acțiuni specifice.