Noi suntem
SINDICATUL ÎNVĂȚĂMÂNT PREUNIVERSITAR JUDEȚUL HUNEDOARA

În Monitorul oficial al României, partea I, nr. 18 din data de 10 ianuarie 2011, a fost publicată Legea nr. 1/2011 privind educaţia naţională. Vă prezentăm în continuare principalele reglementări ale legii.

Noua lege reglementează structura, funcţiile, organizarea şi funcţionarea sistemului naţional de învăţământ de stat, particular şi confesional.

1. Organizarea învăţământului

Unităţile de învăţământ de stat au personalitate juridică dacă se organizează şi funcţionează, după caz, cu minimum 300 de elevi, cu minimum 300 de elevi, preşcolari şi antepreşcolari, cu minimum 150 preşcolari şi antepreşcolari, cu minimum 100 de elevi în cazul unităţilor de învăţământ special. Dacă numărul educabililor nu se încadrează în aceste prevederi, se organizează o singură unitate de învăţământ cu personalitate juridică.
Autorităţile administraţiei publice locale, cu avizul conform al ISJ, poate aproba organizarea/ funcţionarea/ dizolvarea de structuri şcolare (art. 19).
Reţeauna unităţilor şcolare se organizează, cu avizul conform al ISJ, de către autorităţile publice locale (art. 61) în cazul învăţământului de masă, consiliul judeţean în cazul învăţământului special).

2. Structura sistemului naţional de învăţământ preuniversitar

Sistemul naţional de învăţământ preuniversitar cuprinde următoarele niveluri (art. 23):
- educaţia timpurie (0-6 ani), formata din nivelul antepreşcolar (0-3 ani) şi învăţământul preşcolar (3-6 ani), care cuprinde grupa mică, grupa mijlocie şi grupa mare;
- învăţământul primar, care cuprinde clasa pregătitoare şi clasele I-IV;
- învăţământul secundar, care cuprinde: învăţământul secundar inferior sau gimnazial (V-IX); învăţământul secundar superior sau liceal (X-XII/XIII), cu următoarele filiere: teoretică (umanist şi real), vocaţională (militar, teologic, sportiv, artistic şi pedagogic) şi tehnologică (tehnic, servicii, resurse naturale şi protecţia mediului);
- învăţământul profesional, cu durata între 6 luni si 2 ani;
- învăţământul terţiar nonuniversitar, care cuprinde învăţământul postliceal.
Învăţământul general obligatoriu este de 10 clase: învăţământul primar şi învăţământul secundar inferior (art. 24).
Durata studiilor în învăţământul liceal – forma de învăţământ cu frecvenţă – este de 3 ani pentru filiera teoretică, de 3 sau de 4 ani pentru filiera vocaţională şi de 4 ani pentru filiera tehnologică (art. 31).
Unităţile de învăţământ, prin decizia consiliului de administraţie, pot să îşi extindă activităţile cu elevii după orele de curs, prin programe “?coala după şcoală”, în parteneriat cu autorităţile publice locale şi cu asociaţiile de părinţi.

3. Curriculumul

Programele şcolare pentru curriculumul la decizia şcolii se aprobă de către consiliul de administraţie al unităţii (art. 65).

4. Evaluarea rezultatelor învăţării

Evaluare se va realiza pe baza standardelor naţionale de evaluare, nerespectarea acestora ? abatere disciplinară (art. 71).
Noua lege introduce portofoliul educaţional ce va cuprinde totalitatea diplomelor, a certificatelor sau a altor înscrisuri obţinute în urma evaluării competenţelor dobândite sau a participării la activităţi de învăţare, în diferite contexte, precum şi produse sau rezultate ale acestor activităţi, în contexte de învăţare formale, nonformale şi informale. Utilizarea lui debuteaza începând cu clasa pregătitoare şi reprezintă cartea de identitate educaţională a elevului.
La finalul clasei a II-a, fiecare şcoală, în baza unei metodologii elaborate de MECTS, organizează şi realizează evaluarea competenţelor fundamentale: scris-citit şi matematică (art. 74). Rezultatele evaluărilor sunt folosite pentru elaborarea planurilor individualizate de învăţare ale elevilor. Rezultatele evaluării şi planurile individualizate se comunică părinţilor elevilor şi constituie documente din portofoliul educaţional al elevului.
La finalul clasei a IV-a, MECTS realizează, prin eşantionare, o evaluare la nivel naţional a competenţelor fundamentale dobândite în ciclul primar, după modelul testărilor internaţionale, pentru diagnoza sistemului de învăţământ la nivel primar (art. 74).
La finalul clasei a VI-a, toate şcolile, în baza unei metodologii elaborate de MECTS, organizează şi realizează evaluarea elevilor prin două probe transdisciplinare: limbă şi comunicare, matematică şi ştiinţe (art. 74). Proba de limbă şi comunicare va cuprinde limba română şi limba modernă I, iar pentru elevii din clasele cu predare în limbile minorităţilor naţionale, şi limba maternă. Rezultatele evaluărilor sunt utilizate pentru elaborarea planurilor individualizate de învăţare ale elevilor şi pentru preorientarea şcolară către un anumit tip de liceu. Rezultatele evaluării şi planurile individualizate de învăţare se comunică părinţilor elevilor şi sunt trecute în portofoliul educaţional al elevului.
La finalul clasei a IX-a, în baza unei metodologii elaborate de MECTS, se realizează o evaluare naţională obligatorie a tuturor elevilor (art. 74). Rezultatele evaluării se exprimă printr-un punctaj, similar testelor internaţionale. Evaluarea se realizează prin: o probă scrisa la limba şi literatura română; o probă scrisa la limba maternă; o probă scrisă transdisciplinară la matematică ţi ştiinţe; o probă scrisă la o limbă de circulatie internaţională; o probă practică de utilizare a calculatorului, susţinută în timpul anului; o probă orală transdisciplinară de evaluare a competenţelor civice şi sociale, susţinuta în timpul anului.

5. Personalul şi conducerea sistemului de învăţământ preuniversitar

În învăţământul preuniversitar de stat şi particular, posturile didactice vacante şi rezervate se ocupa prin concurs organizat la nivelul unităţii de învăţământ, conform unei metodologii-cadru elaborate de MECTS (art. 89).
Angajarea personalului didactic în unităţile de învăţământ cu personalitate juridică se face prin încheierea contractului individual de muncă de către directorul unităţii, cu aprobarea consiliului de administraţie (art. 89). Angajatorul este unitatea de învăţământ (art. 93).
Unităţile de învăţământ preuniversitar sunt conduse de consiliile de administraţie, de directori şi de directori adjuncţi, după caz (art. 96). În exercitarea atribuţiilor ce le revin, consiliile de administraţie şi directorii conlucrează cu consiliul profesoral, cu comitetul de părinţi şi cu autorităţile administraţiei publice locale.
Consiliul de administraţie (7, 9 sau 13 membri) este format din: cadre didactice (3, 4 sau 6, inclusiv director şi director adjunct), reprezentanţi ai părinţilor (2, 2 sau 3); reprezentanţi ai primarului (1); reprezentanţi ai consiliului local (1, 2 sau 3). La şedinţele consiliului de administraţie participă, de regulă, şi un reprezentant al elevilor, cu statut de observator (art. 96).
Formarea iniţială pentru ocuparea funcţiilor didactice din învăţământul preuniversitar cuprinde (art. 236):
- formarea iniţiala, teoretică, în specialitate, realizată prin universităţi, în cadrul unor programe acreditate potrivit legii;
- master didactic cu durata de 2 ani;
- stagiul practic cu durata de un an şcolar, realizat într-o unitate de învăţământ, sub coordonarea unui profesor mentor (ocuparea unei funcţii didactice pe perioada stagiului practic se face prin concurs sau repartizare – art. 240).
Prin excepţie, formarea personalului din educatia antepreşcolară se realizează prin liceele pedagogice (art. 236).
Deciziile privind vacantarea posturilor didactice, organizarea concursurilor pe post şi angajarea personalului didactic se iau la nivelul unităţii de învăţământ de către consiliul de administraţie al acesteia (art. 254).
Comisiile de concurs se aprobă de consiliul de administraţie al unităţii/unităţilor de învăţământ (art. 254). Concursul constă în:
- probă practică sau inspecţie specială la clasă şi probă scrisă din didactica specialităţii la angajarea personalului didactic cu contract individual de muncă;
- prezentarea unui curriculum vitae şi interviu la angajarea în plata cu ora a personalului didactic asociat şi a personalului didactic pensionat.
În baza rezultatelor concursului, pentru candidaţii care au dobândit definitivarea în învăţământ (profesori cu drept de practică), angajarea se realizează pe perioadă nedeterminata (ca personal didactic titular) (art. 254).
Pentru candidaţii care nu au dobândit definitivarea în învăţământ (profesori debutanţi) angajarea se realizează pe o perioadă de cel mult un an şcolar. În situaţia în care aceşti candidaţi promovează examenul pentru definitivarea în învăţământ, consiliul de administraţie poate hotărî modificarea duratei contractului individual de muncă din perioadă determinată în perioadă nedeterminată (art. 254).
Personalul didactic titular la data intrării în vigoare a legii îşi păstrează această calitate (art. 252).

6. Finanţarea unităţilor de învăţământ

Finanţarea unităţilor de învăţământ, asigurată şi unităţilor de învăţământ particulare, cuprinde:
- finanţarea de bază - asigurată de la bugetul de stat, pe baza costului standard (cheltuielile salariale, cheltuielile cu formarea continuă, chletuielile cu evaluarea periodică internă a elevilor, chletuielile materiale şi pentru servicii, cheltuielile pentru întreţinerea curentă) (art. 104);
- finanţarea complementară – asigurată de administraţia publică locală (cheltuieli de capital, cheltuieli sociale şi alte cheltuieli asociate – naveta, burse etc.) (art. 105).
Finanţarea de bază şi finanţarea complementară se realizează pe baza contractului de management încheiat între directorul unităţii de învăţământ şi primar (art. 106).
Finanţarea suplimentară se acordă de MECTS pentru premierea unităţilor de învăţământ (art. 107).

7. Norma didactică

Activitatea personalului didactic este de 40 de ore pe săptămână şi cuprinde: activităţi de predare/învăţare/evaluare, de instruire , examene de final de ciclu de studii, activităţi de pregătire metodico-ştiinţifică, activităţi de educaţie complementare.
Norma didactică este de 18 ore, reducându-se cu 2 ore doar pentru cadrele didactice care au calitatea de mentor (art. 262).

8. Drepturi

Personalul didactic poate beneficia de gradaţie de merit (art. 264) şi alte distincţii (art. 265).
Concediul anual cu plată este de 62 zile lucrătoare, cu posiblitatea efectuării concediului rămas anul următor (art. 267).
Decontarea navetei se realizează doar pentru personalul didactic din unităţile de învăţământ conexe (art. 276).
Pensionarea se face doar în condiţiile legislaţiei care reglementează sistemul public de pensii (art. 284).