La solicitarea F.S.E. „Spiru Haret”, Ministerul Finanțelor, prin A.N.A.F., a oferit precizări privind aplicarea concretă a prevederii potrivit căreia salariații au dreptul „de deducere a contravalorii abonamentelor suportate de angajați, în limita echivalentului în lei a 100 de euro anual”, deducere care se face „la locul unde se află funcția de bază” (deducere instituită de art. 78 alin. (2) lit. a) pct. V din Codul fiscal, raportat la art. 35 alin. (2) din C.C.M.U.N.S.N.C.I.P.).
Astfel, în răspunsul primit se precizează:
- prevederile referitoare la facilitățile acordate nu conțin restricții cu privire la documentele necesare în vederea acordării facilităților fiscale;
- prevederile referitoare la facilitățile acordate nu conțin restricții cu privire la desfășurarea efectivă a activității furnizorilor care acordă abonamente, ci numai în ceea ce privește încadrarea activității (obligatoriu codurile CAEN 9311, 9312 sau 9313) - în categoria furnizorilor nu pot fi incluși și intermediarii (de exemplu, o platformă);
- angajatorul poate solicita angajaților orice document relevant pentru a justifica facilitățile fiscale acordate acestora;
- acordarea facilității fiscale este condiționată de suportarea abonamentelor de către angajat, nu de către o altă persoană;
- acordarea facilității se face la locul unde se află funcția de bază, în cazul în care activitatea se desfășoară la mai mulți angajatori, salariatul trebuind să depună o declarație pe proprie răspundere pentru alegerea funcției de bază (se depune doar la angajatorul unde se declară funcția de bază, neexistând un formular tipizat în acest sens).
Ținând seama de aceste lămuriri și neexistând niciun impediment legal în acordarea acestui drept, îndemnăm pe toți potențialii beneficiari care întrunesc condițiile precizate să realizeze, în scris, demersurile necesare pentru a putea beneficia de deducerea fiscală.
DOCUMENTE ATAȘATE
Adresa F.S.E. „Spiru Haret”
Răspuns M.F.-A.N.A.F.
Prin Ordinul nr. 3463 din 4 martie 2025, emis de ministrul educației și cercetării, a fost stabilită structura anului școlar 2025-2026.
Astfel, anul școlar 2025-2026 începe la data de 1 septembrie 2025, se încheie la data de 31 august 2026 și are o durată de 36 de săptămâni de cursuri. Excepții: clasele a VIII-a (35 săptămâni), clasele din învățământul liceal-filiera tehnologică (37 săptămâni), clasele a XII-a zi, a XIII-a seral și frecvență redusă (34 săptămâni).
Cursurile anului școlar 2025-2026 încep la data de 8 septembrie 2025.
Anul școlar 2025-2026 se structurează, pe intervale de cursuri și intervale de vacanță, astfel:
a) intervale de cursuri:
- de luni, 8 septembrie 2025, până vineri, 24 octombrie 2025;
- de luni, 3 noiembrie 2025, până vineri, 19 decembrie 2025;
- de joi, 8 ianuarie 2026, până vineri, 6 februarie 2026, respectiv vineri, 13 februarie 2026, sau vineri, 20 februarie
2026, după caz, la decizia inspectoratelor școlare județene/al municipiului București, în urma consultărilor cu beneficiarii
primari ai educației, cu părinții/reprezentanții legali ai acestora și cu cadrele didactice, realizate la nivelul unităților de
învățământ;
- de luni, 16 februarie 2026, respectiv luni, 23 februarie 2026, sau luni, 2 martie 2026, la decizia inspectoratelor
școlare județene/al municipiului București, după caz, până vineri, 3 aprilie 2026;
- de miercuri, 15 aprilie 2026, până vineri, 19 iunie 2026;
b) intervale de vacanță:
- de sâmbătă, 25 octombrie 2025, până duminică, 2 noiembrie 2025;
- de sâmbătă, 20 decembrie, 2025 până miercuri, 7 ianuarie 2026;
- o săptămână, la decizia inspectoratelor școlare județene/al municipiului București, în perioada 9 februarie-1 martie
2026;
- de sâmbătă, 4 aprilie 2026, până marți, 14 aprilie 2026;
- de sâmbătă, 20 iunie 2026, până duminică, 6 septembrie 2026.
Programul național "Școala altfel" și Programul "Săptămâna verde" se desfășoară în perioada 8 septembrie 2025-
3 aprilie 2026, în intervale de câte 5 zile consecutive lucrătoare, a căror planificare se află la decizia unității de
învățământ. Derularea celor două programe se planifică în intervale de cursuri diferite.
Alte detalii la rubrica:
JURIDIC – LEGISLAȚIE – ORGANIZAREA SITEMULUI EDUCAȚIONAL – STRUCTURA ANULUI ȘCOLAR
link direct:
https://nou.siphd.ro/?a=2432&q=2&r=20
Luni, 31 martie a.c., a avut loc ședința de lucru a Consiliului de Administrație al Inspectoratului Școlar Județean Hunedoara.
Pe ordinea de zi au fost înscrise următoarele probleme:
I. Solicitări de la unități de învățământ
II. Diverse
În cadrul ședinței au fost luate următoarele hotărâri:
I. Se aprobă solicitările unităților de învățământ, conform Anexei 1.
II. Diverse:
1. Se prezintă, informativ, lista inspectorilor școlari (6) care vor participa la mobilitatea din Skopje, Macedonia de Nord, în perioada 01 - 11.04.2025.
2. Se prezintă lista inspectorilor școlari (2) care vor participa la mobilitatea din Grecia.
3. Referitor la solicitarea de reînmatriculare a unui elev, se transmite spre soluționare unității de învățământ.
Anexa la care se face referire în articol este postată la rubrica ISJ HUNEDOARA - CONSILIUL DE ADMINISTRAȚIE.
Luni, 22 august, I.S.J. Hunedoara și Instituția Prefectului – Județul Hunedoara, au organizat, în sala Spiru Haret de la sediul inspectoratului școlar, o dezbatere având ca temă proiectul noilor legi ale educației, în primul rând cel relativ la învățământul preuniversitar.
În sală au fost prezenți, pe lângă reprezentanții celor două instituții organizatoare, un număr copleșitor de invitați: din partea Ministerului Educației, secretarii de stat Ionel-Florian Lixandru și Antoneta Bolchiș; din partea Parlamentului României, Natalia-Elena Intotero și Lucica Dina Muntean; deputatul european Iuliu Winkler; din partea Ministerului Antreprenoriatului și Turismului, secretarul de stat Lucian-Ioan Rus; președintele Consiliului Județean Hunedoara, Laurențiu Nistor; conducători sau consilieri ai mai multor instituții, reprezentanți ai administrației locale, reprezentanți ai organizațiilor de părinți, reprezentanți ai organizațiilor de elevi, reprezentanți ai agenților economici etc. Totodată, dezbaterea s-a bucurat de intervenția în sistem on-line a ministrului educației, Sorin Câmpeanu.
Desigur, deși omiși în prezentarea inițială, probabil după cum cei care au creionat proiectul de lege pentru învățământul universitar (și pe care nu vrea nimeni să-i dezvăluie) par să fi evitat sistematic, ba chiar să elimine, cadrele didactice, au fost prezente, chiar dacă nu într-un număr foarte mare, de unde probabil și senzația de „goliciune” pe care a inspirat-o sala abstracție făcând de aglomerarea invitaților, și cadre didactice, cu precădere directori de unități de învățământ.
Deschiderea dezbaterii a fost realizată de către prefectul județului Hunedoara prin lecturarea pilonilor invocați la temelia proiectelor legislative, asta în pofida faptului că o lectură cât de cât atentă a acestor inițiative legislative te convinge destul de repede că fundația dorită nu se regăsește mai deloc în conținutul propriu-zis.
Oprindu-ne la conținutul propriu-zis al (așa-numitei) dezbateri, se poate aprecia că aceasta a ratat cu un deosebit de mare succes (sic!) „momentul istoric”, după cum i-a scăpat unuia dintre invitați cu referire la demersurile de elaborare și de adoptare a unor noi legi ale educației (ca să fie clar, ratarea este concluzia noastră, „măreția” cea a invitatului).
Concret, în absența unei moderări (probabil aceasta asumată de cel care a deschis lucrările), care s-ar fi dovedit de altfel inutilă, au urmat un număr nesfârșit de intervenții ale invitaților, preponderent axate acestea pe contribuția fiecăruia la bunul mers al educației preuniversitare și nu numai, de altfel unele care au acoperit cea mai mare parte a ceea ce s-a vrut o dezbatere.
O primă întrerupere a efluviilor politice a intervenit din partea S.I.P. Județul Hunedoara, solicitându-se ministrului educației să precizeze care ar fi garanțiile că se va acorda finanțarea estimată pentru implementarea acestui proiect (care presupune cel puțin o dublare a bugetului educației, chiar și în condițiile în care salarizarea preconizată ar reprezenta doar 25% din creșterile de cheltuieli). Răspunsul a fost (trebuind măcar să apreciem recunoașterea acestui fapt) că măcar în ceasul al doisprezecelea se va vedea acest lucru, faptul că fără o finanțare adecvată niciuna dintre „speranțele” exprimate în proiectul de lege pentru învățământul preuniversitar nu se va realiza, uitând, am spune noi, că, banal, după „ultimul ceas” începe o nouă zi, iar după altele câteva, așa cum ne-am obișnuit de după 1989, va veni un alt moment „crucial”, o nou reformă, trecătoare și aceea, ba chiar la fel de inutilă, bolovanii, adică problemele, rămânând la locul lor, poate amplificându-se în dezmățul de idei nesusținute în vreun fel la modul concret.
Lămuriți deja în privința șanselor de succes ale noii reforme preconizate, „dezbaterea” accentuat festivist-declamatorie s-a mai animat abia spre final, prin întrebările venite din partea unui coleg din Orăștie (la care secretarii de stat, altfel incisivi în numeroasele monologuri, au oferit senzația că nu prea au răspunsuri), cele ale reprezentanților elevilor, intervenția unuia dintre reprezentanții părinților, cu insistență pe salarizarea acordată profesorilor (de aplaudat, cu atât mai mult cu cât toate celelalte intervenții, chiar și cele ale diferiților „diriguitori” la bază cadre didactice, au neglijat sistematic salariații din educație; ba chiar, dacă ar fi să-i luăm în calcul și pe ceilalți, s-a putut auzi și o afirmație precum cea exprimată de un primar, cum că „nu este corect ca noi să plătim naveta cadrelor didactice”) și, desigur, o nouă intervenție a S.I.P. Județul Hunedoara prin care s-a punctat în principal stilul de „pe repede înainte” al întregului demers de modificare legislativă, cu atât mai mult ținând seama de momentul lansării acestuia.
„Dezbaterea”, printre ultimele organizate pe marginea proiectelor legislative (termenul final fiind 24 august), s-a finalizat abrupt, după aproape trei ore, într-o atmosferă generală de „de-ajuns!”.
Punând de o parte astfel de „formalisme”, este de subliniat că sindicatele, în relație directă cu Ministerul Educației, continuă demersurile de negociere menite să corecteze o parte dintre neajunsurile proiectului de lege pentru învățământul preuniversitar, o serie de probleme, după cum s-a transmis deja în teritoriu, găsindu-și deja rezolvarea.