Mobilitatea personalului
Prin Ordinul ministrului educației și cercetării nr. 6.695/2025 a fost aprobată Metodologiei-cadru privind mobilitatea personalului didactic de predare din învățământul preuniversitar în anul școlar 2026-2027.
Metodologia reglementează:
a) condițiile de ocupare a posturilor didactice/catedrelor vacante/rezervate în învățământul preuniversitar;
b) organizarea și desfășurarea etapelor de mobilitate a personalului didactic de predare din învățământul preuniversitar;
c) recrutarea, selecția și angajarea personalului didactic de predare în învățământul preuniversitar, precum și eliberarea din funcție a personalului didactic de predare din învățământul preuniversitar.
Cu alte cuvinte, toți cei interesați de constituirea normelor, completarea acestora, reducerile de activitate, pretransferul la cerere, detașări, concursul național etc. pot consulta prevederile legale aici:
https://nou.siphd.ro/?a=2433&q=3&r=36&e=2026
Planul de școlarizare 2026-2027
În această perioadă se proiectează planul de școlarizare pentru anul școlar următor, 2026-2027.
Astfel, joi, 22 ianuarie 2026, a avut loc ședința Comitetului Local de Dezvoltarea a Parteneriatului Social de la nivelul Inspectoratului Școlar Județean Hunedoara.
Toate detaliile privind planul de școlarizare pentru clasele a noua sunt postate aici:
https://nou.siphd.ro/?a=3455&t=2026
Sintetic, s-a aprobat următorul număr de clase pe zone și unități de învățământ:
Deva: 24 clase (5 pentru Colegiul Național „Decebal”, 5 pentru Colegiul Național Pedagogic „Regina Maria”, câte3 clase pentru Colegiul Tehnic „Transilvania”, Liceul Tehnologic „D. Hurmuzescu”, Liceul Tehnologic „G. Moisil”, câte 2 clase pentru Liceul cu Program Sportiv „Cetate” și Liceul de Artă „S. Toduță” și o clasă pentru Liceul Teoretic „Teglaș Gabor);
Hunedoara 15 clase (4 pentru Colegiul Național „Iancu de Hunedoara”, câte 3 clase pentru Colegiul Național „T. Lalescu”, Colegiul Economic „E. Gojdu”, Liceul Tehnologic „C. Bursan”, 2 clase pentru Liceul Tehnologic „M. Corvin);
Petroșani 12 clase (câte 3 clase pentru fiecare liceu);
Orăștie 10 clase (4 pentru Colegiul Național „Aurel Vlaicu”, câte 3 pentru Liceul Tehnologic „N. Olahus” și Liceul Tehnologic Agricol „A. Borza” Geoagiu);
Hațeg 8 clase (7 pentru Liceul Teoretic „I.C. Brătianu”, 1 pentru Seminarul Teologic Ortodox „Sf. Ecaterina” Prislop)0 pentru Liceul „prof. Bora Tit Liviu” Baru);
Brad 6 clase (4 pentru Liceul Teoretic „A. Iancu” Brad și 2 pentru Liceul Tehnologic „Crișan” Crișcior);
Lupeni 6 clase (3 pentru Liceul Teoretic „M. Eliade” și 3 pentru Liceul Tehnologic);
Vulcan 4 clase (Liceul Tehnologic „M. Viteazu);
Petrila 4 clase (Colegiul Tehnic „C. Brâncuși);
Simeria 3 clase (Liceul Tehnologic Transport Feroviar „A. Saligny”);
Călan 3 clase Liceul Tehnologic „O. Densușianu”);
Ilia 3 clase (Liceul Teoretic „S. Dragomir”);
Uricani 2 clase (Liceul Tehnologic „Retezat”).
În aceste zile se finalizează demersurile relative la elaborarea și aprobarea planurilor de școlarizare pentru anul școlar 2025-2026, ceea ce înseamnă, într-o atmosferă departe de a fi plăcută, numeroase noi probleme cu care sistemul educațional preuniversitar se confruntă.
Dăruiți cu o guvernare caracterizată de un profund dezinteres față de traiul „muritorilor de rând”, educația românească, inclusiv cea hunedoreană, continuă să încaseze lovitură după lovitură într-un „război” (chiar dacă nedeclarat) prin care politicul pare să-și propus ca daunele să fie pe cât se poate de mari.
Cunoaștem cu toții măsurile adoptate în detrimentul educației prin Legea nr. 141/2025 și alte acte normative, efectele negative fiind departe de a se fi epuizat. Un aspect major al acestor efecte se relevă, după cum apreciam deja, în aceste zile, creșterea numărului de elevi la clasă (în răspăr cu majoritatea politicilor educaționale europene), cumulată aceasta cu o reducere a numărului de educabili, conducând la reduceri substanțiale în ceea ce privește numărul claselor și implicit a numărului posturilor din sistemul educațional (estimările inițiale ale sindicatelor în această privință se dovedesc pe zi ce trece tot mai corecte, chiar dacă pe când erau făcute politicul, dar nu numai, atribuia acestora o viziune catastrofică).
Mai concret, oprindu-ne la învățământul liceal, acolo unde efectele sunt cele mai vizibile, ceea ce nu înseamnă că nu există pe toate ciclurile de școlarizare, și particularizând la nivelul județului Hunedoara, reducerea numărului de potențiali absolvenți de clasa a VIII-a cu mai bine de 300 și creșterea numărului de elevi la clasă au condus la aprobarea de către I.S.J. Hunedoara a unui număr de 100 de clase de învățământ liceal pentru anul școlar 2026-2027.
Evident, acordarea a doar 100 de clase, în raport cu solicitările făcute, și anume de 113 clase, a fost receptată, pe bună dreptate, deosebit de negativ, generând supărări, revolte... și demersuri, mai mult sau mai puțin publice, de a determina o revenire asupra numărului de clase aprobat pentru unele unități de învățământ. Supărări îndreptățite, indiferent de natura sau de prestigiul respectivelor școli, dar care par să-și rateze adevăratele „ținte” în manifestarea lor.
Suntem de acord că frecvent diriguitorii județeni ai învățământului se dovedesc mai patroni decât patronii sau că pozițiile publice (unde cel mai bun exemplu este recentul „tămbălău” suscitat de publicarea de către sindicat al efectelor măsurilor antieducaționale ale guvernului Bolojan) neagă adesea realitatea de la „firul ierbii”. Susținem de asemenea toate acele colective de colegi care încearcă să arate că, având în vedere plusvaloarea pe care o oferă din punct de vedere educațional, acordarea unui număr inferior de clase în raport cu solicitările formulate nu este corectă.
Totuși, nu putem să nu constatăm faptul că incorectitudinea acuzată își ratează oarecum „ținta”. Supărarea, și trebuie să fim supărați, este de adresat guvernanților, iar lupta trebuie să fie împotriva aberantelor măsuri adoptate de aceștia. Știm că demersurile sindicatelor au fost ignorate de către o parte dintre colegi, ba chiar au fost luate în zeflemea (am putea să ne amintim episodul boicotării deschiderii anului școlar și să insistăm pe faptul că supărările sunt mai accentuate chiar pe unde boicotarea a cam fost... boicotată), dar înțelegând chiar și motivațiile mai mult decât egoiste, vom reaminti ceea ce reprezintă esența tuturor acțiunilor sindicale: câștigul veritabil este doar acela de care putem beneficia dacă nu toți, cel puțin cea mai mare parte dintre noi. Iar în spiritul acestei idei nu vom sprijini în niciun fel acele „căderi” care maschează de fapt atacul la adresa altor unități sau forme de învățământ.
Soluția la problema planului de școlarizare este de altfel una deosebit de simplă: o simplă reducere a numărului de elevi la clasă cu 2 locuri ar asigura imediat necesitățile existente. Nu mai vorbim de o reducere mai substanțială (care ne-ar plasa mai aproape de mediile europene), cu beneficii evidente și în ceea ce privește calitatea educației.
Dar trăim în țara în care trăim și mai ales avem guvernanții pe care îi avem (orice discriminare pe criterii de „culoare” în această privință este partizană și neîntemeiată), așa încât soluțiile simple, dar mai ales cele care rezolvă cu adevărat problemele vor fi refuzate întotdeauna, singura cale practicabilă în beneficiul tuturor dovedindu-se aceea a încercării impunerii lor. Ceea ce nu se poate întâmpla, după cum au dovedit-o mișcările de protest din 2023, doar dacă toți cei care înțeleg că mai binele propriu nu poate decurge cu adevărat decât din mai binele comun acționează împreună.
Altfel spus, ținând seama de astfel de aspecte, dar și de toate cele care nu fac decât să „mai arunce câte o mână de țărână” peste educație, rezolvarea acestor probleme și nu numai va depinde de implicarea noastră, a tuturor, în protestele care vor urma în șirul celor deja realizate și care probabil vor culmina, după „pohta” marilor noștri „conducători”, cu o nouă grevă generală. Creșterea normei didactice, creșterea numărului de elevi la clasă, reducerea salarizării pentru plata cu ora etc., toate acestea pot fi date înapoi în măsura în care înțelegem că reușita depinde de fiecare dintre noi într-o acțiune comună.
În perioada 22-25 ianuarie 2026 s-a derulat ședința extraordinară a Colegiului Liderilor F.S.E. „Spiru Haret”, organism de conducere al federației care reunește liderii organizațiilor sindicale afiliate F.S.E. „Spiru Haret”.
Dedicată analizării perioadei dificile prin care trec salariații din învățământul preuniversitar public prin prisma măsurilor adoptate prin Legea nr. 114/2025, efectele negative fiind accentuate și de o serie de alți factori, reuniunea a marcat și celebrarea a 13 ani de la fuziunea F.S.I. „Spiru Haret” și Federația Educației Naționale, moment care a însemnat o întărire a mișcării sindicale din educație.
Având în vedere
În acest sens, federațiile sindicale din educație sunt decise să continue protestele, care se vor radicaliza progresiv, în scurt timp urmând să se realizeze referendumul relativ la formele de protest prin care membrii de sindicat își pot apăra/revendica statutul și drepturile anulate sau ignorate de către actualii guvernanți.
Luni, 22 august, I.S.J. Hunedoara și Instituția Prefectului – Județul Hunedoara, au organizat, în sala Spiru Haret de la sediul inspectoratului școlar, o dezbatere având ca temă proiectul noilor legi ale educației, în primul rând cel relativ la învățământul preuniversitar.
În sală au fost prezenți, pe lângă reprezentanții celor două instituții organizatoare, un număr copleșitor de invitați: din partea Ministerului Educației, secretarii de stat Ionel-Florian Lixandru și Antoneta Bolchiș; din partea Parlamentului României, Natalia-Elena Intotero și Lucica Dina Muntean; deputatul european Iuliu Winkler; din partea Ministerului Antreprenoriatului și Turismului, secretarul de stat Lucian-Ioan Rus; președintele Consiliului Județean Hunedoara, Laurențiu Nistor; conducători sau consilieri ai mai multor instituții, reprezentanți ai administrației locale, reprezentanți ai organizațiilor de părinți, reprezentanți ai organizațiilor de elevi, reprezentanți ai agenților economici etc. Totodată, dezbaterea s-a bucurat de intervenția în sistem on-line a ministrului educației, Sorin Câmpeanu.
Desigur, deși omiși în prezentarea inițială, probabil după cum cei care au creionat proiectul de lege pentru învățământul universitar (și pe care nu vrea nimeni să-i dezvăluie) par să fi evitat sistematic, ba chiar să elimine, cadrele didactice, au fost prezente, chiar dacă nu într-un număr foarte mare, de unde probabil și senzația de „goliciune” pe care a inspirat-o sala abstracție făcând de aglomerarea invitaților, și cadre didactice, cu precădere directori de unități de învățământ.
Deschiderea dezbaterii a fost realizată de către prefectul județului Hunedoara prin lecturarea pilonilor invocați la temelia proiectelor legislative, asta în pofida faptului că o lectură cât de cât atentă a acestor inițiative legislative te convinge destul de repede că fundația dorită nu se regăsește mai deloc în conținutul propriu-zis.
Oprindu-ne la conținutul propriu-zis al (așa-numitei) dezbateri, se poate aprecia că aceasta a ratat cu un deosebit de mare succes (sic!) „momentul istoric”, după cum i-a scăpat unuia dintre invitați cu referire la demersurile de elaborare și de adoptare a unor noi legi ale educației (ca să fie clar, ratarea este concluzia noastră, „măreția” cea a invitatului).
Concret, în absența unei moderări (probabil aceasta asumată de cel care a deschis lucrările), care s-ar fi dovedit de altfel inutilă, au urmat un număr nesfârșit de intervenții ale invitaților, preponderent axate acestea pe contribuția fiecăruia la bunul mers al educației preuniversitare și nu numai, de altfel unele care au acoperit cea mai mare parte a ceea ce s-a vrut o dezbatere.
O primă întrerupere a efluviilor politice a intervenit din partea S.I.P. Județul Hunedoara, solicitându-se ministrului educației să precizeze care ar fi garanțiile că se va acorda finanțarea estimată pentru implementarea acestui proiect (care presupune cel puțin o dublare a bugetului educației, chiar și în condițiile în care salarizarea preconizată ar reprezenta doar 25% din creșterile de cheltuieli). Răspunsul a fost (trebuind măcar să apreciem recunoașterea acestui fapt) că măcar în ceasul al doisprezecelea se va vedea acest lucru, faptul că fără o finanțare adecvată niciuna dintre „speranțele” exprimate în proiectul de lege pentru învățământul preuniversitar nu se va realiza, uitând, am spune noi, că, banal, după „ultimul ceas” începe o nouă zi, iar după altele câteva, așa cum ne-am obișnuit de după 1989, va veni un alt moment „crucial”, o nou reformă, trecătoare și aceea, ba chiar la fel de inutilă, bolovanii, adică problemele, rămânând la locul lor, poate amplificându-se în dezmățul de idei nesusținute în vreun fel la modul concret.
Lămuriți deja în privința șanselor de succes ale noii reforme preconizate, „dezbaterea” accentuat festivist-declamatorie s-a mai animat abia spre final, prin întrebările venite din partea unui coleg din Orăștie (la care secretarii de stat, altfel incisivi în numeroasele monologuri, au oferit senzația că nu prea au răspunsuri), cele ale reprezentanților elevilor, intervenția unuia dintre reprezentanții părinților, cu insistență pe salarizarea acordată profesorilor (de aplaudat, cu atât mai mult cu cât toate celelalte intervenții, chiar și cele ale diferiților „diriguitori” la bază cadre didactice, au neglijat sistematic salariații din educație; ba chiar, dacă ar fi să-i luăm în calcul și pe ceilalți, s-a putut auzi și o afirmație precum cea exprimată de un primar, cum că „nu este corect ca noi să plătim naveta cadrelor didactice”) și, desigur, o nouă intervenție a S.I.P. Județul Hunedoara prin care s-a punctat în principal stilul de „pe repede înainte” al întregului demers de modificare legislativă, cu atât mai mult ținând seama de momentul lansării acestuia.
„Dezbaterea”, printre ultimele organizate pe marginea proiectelor legislative (termenul final fiind 24 august), s-a finalizat abrupt, după aproape trei ore, într-o atmosferă generală de „de-ajuns!”.
Punând de o parte astfel de „formalisme”, este de subliniat că sindicatele, în relație directă cu Ministerul Educației, continuă demersurile de negociere menite să corecteze o parte dintre neajunsurile proiectului de lege pentru învățământul preuniversitar, o serie de probleme, după cum s-a transmis deja în teritoriu, găsindu-și deja rezolvarea.