Sunt deja câteva zile de la debutul anului școlar 2024-2025, marcate acestea în primul rând de pregătirile pentru debutul efectiv al cursurilor, activități cu atât mai intense cu cât data începerii acestora, 9 septembrie, este devansată în raport cu tradiția sistemului educațional românesc. Dar cum ne-am obișnuit de mult cu incapacitatea decidenților de a oferi un cadru de stabilitate școlii românești, fie doar și printr-o structură a anului școlar care să prioritizeze nevoile educaționale, înainte de toate activitatea la catedră, ne vom opri în aceste rânduri nu atât la problemele educației, cât la așteptările care îi marchează debutul.
Desigur, având în vedere cine suntem, vom avea în vedere în primul rând așteptarea relativă la „calendarul” creșterilor salariale obținute în urma grevei generale de anul trecut. Onorată în integralitate până în prezent, creșterea veniturilor în educație presupune însă și o ultimă etapă, care ar trebui să fie onorată în orizontul anului 2025: apariția unei noi legi de salarizare a personalului plătit din fonduri publice și acordarea prin aceasta a salariilor de încadrare negociate în 2023 (diferența dintre salariile aflate în prezent în plată și maximul din viitoarea lege de salarizare).
Creșterilor salariale le urmează, prin impactul major pe care îl pot avea, estimările privind apariția unor noi planuri-cadru, cel puțin pentru învățământul liceal, iar corelat apariția unor noi programe școlare. Deși este greu de spus la acest moment care va fi „paradigma” acestora, mai ales ținând seama de predispoziția decidenților de a asculta mai pe toată lumea cu excepția celor de la catedră, având în vedere unele „scăpări”, este de estimat că ne așteaptă o luptă și în această privință.
Mai mult sau mai puțin vizibilă, dar devenită aproape permanentă, este și „lupta” pentru menținerea titularizării, atacurile la adresa acesteia fiind tot mai frecvente, chiar dacă este unul dintre puținele elemente de stabilitate pentru sistemul educațional românesc.
Am spune însă că ne-am obișnuit cu avalanșa de măsuri „luate după ureche” și că în haosul tot mai accentuat vom face tot ce se poate pentru ca, pe cât se poate, școala să-și vadă de scopul său major. Cu siguranță, definirea acestuia ar putea suscita polemici, dar rămânem convinși că acesta nu poate avea de-a face cu o „stare de bine” care pe zi ce trece aduce tot mai mult cu un „bunul plac” al orișicui...
Deși realitatea nu face decât să ne confirme modul de „operare” al decidenților, un bun exemplu fiind recentele decizii privind derularea examenelor naționale. Probe orale mutate la începutul anului (adică aproximativ două săptămâni în care activitatea școlară curentă va fi bulversată în multe dintre școli), câte o zi liberă după fiecare probă scrisă (într-o perioadă oricum supraaglomerată), vizualizarea lucrărilor înainte de depunerea contestațiilor (măsură potențial generatoare a unui volum imens de activitate), sunt câteva exemple, fără a uita de „ajutorul” oferit de justiție în acest sens, ultimul exemplu fiind decizia menținerii notei mai mari în urma unei contestații (ceea ce va îndemna probabil pe fiecare candidat să depună contestație, neavând nimic de pierdut, iar de aici o recorectare a majorității lucrărilor).
În același sens al unui haos tot mai accentuat se înscrie și elaborarea recentă a profilului profesorului și a standardelor didactice (de către o comisie atinsă din plin de o presupusă extincție a celor de la catedră), confundată aceasta cu ideile aruncate prin media cu privire la o salarizare pe criterii de competență. Istericalele generate și mai ales susținute de diferiții actori cu precădere non-educaționali, iar aici ne gândim cu precădere la „sursa ta de informații din domeniul educațional”, dar fără să ignorăm la fel de dezinformatele rețele sociale, s-au dovedit fără acoperire, discuțiile pe această temă între actorii relevanți fiind încă departe de a fi demarat într-un mod cât de cât consistent...
Și am putea continua, dar ne-am învârti, având în minte avalanșa de măsuri preconizate (cam pe câte nu s-a reușit a fi implementate în ultimele trei decenii), în aceleași orizonturi ale nesiguranței... Dar poate că un lucru, prin prisma „festivalului” electoral care ne așteaptă în ultima parte a anului, este sigur: dincolo de „simpatiile” politice, dincolo de „adevărurile” care ne sunt oferite valuri-valuri pe toate canalele posibile și chiar dincolo de idiosincraziile personale, personalul de educație va trebui să meargă la vot și să-și acorde votul cu multă, cu foarte multă chibzuință. În rest, reiterăm urarea unui an școlar plin de satisfacții și împliniri!
Luni, 2 septembrie 2024, de la ora 09:00, a avut loc, în sala „Spiru Haret” de la Inspectoratul Școlar Județean (I.S.J.) Hunedoara, ședința cu directorii/directorii adjuncți ai unităților de învățământ preuniversitar din județul Hunedoara.
Din partea I.S.J. Hunedoara au fost prezenți: d-na inspector școlar general Maria Ștefănie, d-na inspector școlar general adjunct Adriana Almășan, d-na inspector școlar general adjunct Zsofia Szasz, d-na contabil șef Mariana Miertoiu, inspectorii coordonatori.
La ședință au fost invitați reprezentanți ai instituțiilor colaboratoare din cadrul județului, după cum urmează:
• DIRECȚIA DE SĂNĂTATE PUBLICĂ: doctor Cecilia Birău - medic șef;
• DIRECȚIA GENERALĂ DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ ȘI PROTECȚIA COPILULUI: Sav Gabriela - șef serviciu și Anca Gârz - inspector;
• AGENȚIA NAȚIONALĂ ANTIDROG - CENTRUL DE PREVENIRE, EVALUARE ȘI CONSILIERE ANTIDROG HUNEDORA: Roxana Negrilă - inspector special de prevenire;
• INSPECTORATUL JUDEȚEAN DE POLIȚIE: comisar șef Corina Sicoe - șef birou siguranță școlară;
• INSPECTORATUL PENTRU SITUAȚII DE URGENȚĂ: locotenent colonel Daniel Alba și locotenent Bianca Negru;
• INSPECTORATUL JUDEȚEAN DE JANDARMI: maior Silviu Dumitru Ghilă;
• SERVICIUL JUDEȚEAN ANTICORUPȚIE: comisar șef de poliție Marius Popescu;
• AGENȚIA NAȚIONALĂ ÎMPOTRIVA TRAFICULUI DE PERSOANE - CENTRUL REGIONAL ALBA IULIA: comisar șef de poliție Anca Sava.
Ordinea de zi a cuprins:
1. Stadiul pregătirii unităților de învățământ pentru deschiderea noului an școlar 2024-2025;
- precizări din partea reprezentanților instituțiilor colaboratoare;
2. Prezentarea noului Regulament-cadru de organizare și funcționare a unităților de învățământ preuniversitar (ROFUIP) și a Statutului elevului;
3. Diverse.
În cadrul lucrărilor au fost prezentate următoarele:
• Maria Ștefănie, inspector școlar general la I.S.J. HUNEDOARA:
- deschiderea ședinței, anunțarea ordinii de zi;
- prezentarea invitaților;
- felicitări și mulțumiri pentru o serie de unități școlare;
- îndemnuri mobilizatoare pentru rezolvare problemelor de la începutul anului școlar.
• Reprezentanții instituțiilor colaboratoare:
- prezentarea atribuțiilor instituției;
- precizări specifice domeniului /instituției reprezentate de interes la deschiderea și în timpul anului școlar;
- activități de prevenție;
- activități comune, resurse etc.
• Zsofia Szasz, inspector școlar general adjunct la I.S.J. HUNEDOARA:
- precizări privind bursele școlare;
- prezentarea noutăților apărute în Statutul elevului.
• Luminița Hurgoiu, inspector școlar de specialitate la I.S.J. HUNEDOARA:
- prezentarea noului ROFUIP.
• Adriana Almășan, inspector școlar general adjunct la I.S.J. HUNEDOARA:
- precizări specifice domeniului management: componența și funcționarea consiliilor de administrație, mobilitatea personalului didactic de predare, ocuparea posturilor didactice de predare vacantate în timpul anului școlar (metodologie nouă).
• Mariana Miertoiu, contabil șef la I.S.J. HUNEDOARA:
- măsuri impuse de OUG pentru încadrarea în buget;
- activități finanțate de la buget în cadrul programului „Săptămâna verde”.
• Paul Rusu, președinte S.I.P. JUDEȚUL HUNEDOARA:
- mesaj/urări la început de an școlar;
- calendarul creșterilor salariale este respectat până în prezent; următoarea etapă 1 ianuarie 2025;
- se lucrează „foarte discret” la noile planuri-cadru și programe școlare; predispoziția decidenților de a asculta pe toată lumea cu excepția celor de la catedră;
- ca în fiecare an, după examenele naționale, societatea civilă este foarte „interesată” de titulatura și salarizarea cadrelor didactice fără o cunoaștere relativă a sistemului educațional;
- avalanșa măsurilor (unii, mai răi decât noi, ar spune „luate după ureche”), modificările permanente ale actelor normative solicită eforturi suplimentare de adaptare, generează oboseală inutilă și împiedică predictibilitatea unor activități.
• Maria Ștefănie, inspector școlar general la I.S.J. HUNEDOARA:
- prezentarea de bune practici în unitățile de învățământ;
- anunțuri punctuale; prezența la ședință;
- prevederile legislative să fie comunicate și aplicate în cadrul instituțiilor școlare;
- mesaj de final.
Au fost solicitate opinii/întrebări doamnelor și domnilor directori prezenți la lucrările ședinței. NU AU EXISTAT neclarități, fapt pentru care nu au fost adresate întrebări de către conducătorii de unități școlare.
Materiale suport prezentate în cadrul ședinței:
- Prezentare ROFUIP;
- Prezentare Statutul elevului;
- Prezentare burse școlare 2024-2025;
- Prezentare compartiment management;
- Graficul inspecțiilor;
- Efective de elevi la clasă;
- Fișă monitorizare început de an școlar.
Acestea pot fi consultate pe site-ul nostru, la rubrica ISJ HUNEDOARA – ȘEDINȚE CU DIRECTORII sau accesând link-ul: https://nou.siphd.ro/?a=3430&t=2024 .
Luni, 9 septembrie a.c., a avut loc ședința de lucru a Consiliului de Administrație al Inspectoratului Școlar Județean Hunedoara.
Pe ordinea de zi au fost înscrise următoarele probleme:
I. Solicitări de la unități de învățământ
II. Aviz conform rețea școlară Orăștie
III. Diverse
În cadrul ședinței au fost luate următoarele hotărâri:
I. Se aprobă solicitările unităților de învățământ, conform Anexei 1.
II. Se acordă aviz conform rețelei școlare Orăștie.
III. Diverse:
1. Se aprobă Raportul referitor la efectivele claselor a V-a în anul școlar 2024-2025.
2. Se aprobă rapoartele de activitate pentru acordarea indemnizației pentru titlul științific de doctor.
3. Se respinge solicitarea unui părinte privind organizarea cursurilor în sistem hibrid pentru fiul acestuia.
4. Se aprobă calificativele acordate personalului didactic auxiliar din cadrul I.S.J. Hunedoara.
Anexele la care se face referire în articol sunt postate la rubrica ISJ HUNEDOARA–CONSILIUL DE ADMINISTRATIE.
Federația Sindicatelor Libere din Învățământ și Federația Sindicatelor din Educație „Spiru Haret” – federații sindicale reprezentative la nivel de sector de activitate învățământ preuniversitar – au luat act din mass-media, de decizia ministrului educației privind trecerea palatelor copiilor și elevilor și a cluburilor școlare din administrarea Ministerului Educației, către autoritățile locale, apreciată ca fiind „un exemplu de descentralizare”.
Federațiile sindicale protestează împotriva acestei inițiative de a transfera întreg patrimoniul și întreaga resursă umană ale unităților de învățământ pentru activități extrașcolare la autoritățile administrației publice locale – inițiativă pe care o considerăm lipsită de orice fundament corect și în contradicție cu interesul copiilor și elevilor.
Surprinde schimbarea de poziție a Ministerului Educației, care, în urmă cu numai două luni, susținea într-un document prezentat în Guvern că „nu-și poate asuma descentralizarea palatelor, cluburilor copiilor și cluburilor sportive școlare”. Aceasta după ce grupul de lucru constituit la nivelul ministerului a elaborat un studiu de impact și a aplicat un chestionar, ale căror rezultate nu au evidențiat „într-o proporție majoritară oportunitatea descentralizării”. Ne întrebăm, firesc, de ce această schimbare de atitudine? S-a făcut un nou studiu? S-a aplicat un alt chestionar? S-au modificat concluziile? Ce interese dictează, în mod real, trecerea unităților pentru activități extrașcolare la autoritățile locale, având drept consecință imediată pierderea statutului de personal didactic de către salariații acestora și, în perspectivă, desființarea multora dintre ele?
Faptul că „s-a dovedit” că Ministerul Educației nu poate „gestiona eficient aceste entități” – astfel cum s-a declarat presei – nu este un argument. Din contră, Ministerul Educației le poate gestiona eficient, dacă solicită și i se alocă fondurile necesare. Numai că, în ultimii ani, interesul Ministerului Educației față de unitățile pentru activități extrașcolare a scăzut vertiginos, iar resursele financiare alocate au fost aproape inexistente, motiv pentru care multe dintre acestea și-au pierdut personalitatea juridică, devenind filiale ale palatelor/cluburilor din alte localități.
În plus, trecerea unităților pentru activități extrașcolare la autoritățile locale nu este o garanție a faptului că situația acestora se va îmbunătăți. Din contră, riscul desființării multora dintre ele este și mai mare, în condițiile în care multe autorități locale nu au fonduri suficiente nici pentru finanțarea categoriilor de cheltuieli asociate procesului de învățământ pe care în prezent trebuie să le asigure; deci, cu atât mai puțin vor finanța, în integralitate, cheltuielile unităților pentru activități extrașcolare. Nu trebuie uitat nici faptul că legislația actuală permite autorităților administrației publice locale să contribuie la finanțarea cluburilor sportive școlare, a palatelor şi cluburile copiilor, dar, din informațiile noastre, nu a existat o reală implicare a acestora. Exemple de „rele practici” avem suficiente: numai dacă ne gândim la taberele școlare care, după ce au fost luate de la Ministerul Educației, încet – dar sigur – au dispărut; sau la creșe, care, după ce au fost trecute la autoritățile locale, „s-au întors” la Ministerul Educației, constatându-se incapacitatea autorităților locale de a le gestiona!
În plus, multe dintre cluburi nici nu vor putea fi finanțate legal, deoarece funcționează ca filiale ale palatelor din municipiile reședință de județ sau ale cluburilor din alte localități.
De exemplu, în județul Hunedoara, Palatul Copiilor Deva funcționează cu structuri în orașele Hunedoara, Hațeg, Orăștie și Brad, iar Clubul Copiilor Valea Jiului (din Petroșani) funcționează cu structuri în orașele Lupeni, Vulcan și Petrila.
De asemenea, în județul Bacău, Palatul Copiilor Bacău funcționează cu structuri în orașele Buhuși, Moinești, Comănești, Onești și Târgu Ocna.
În consecință, autoritățile administrației publice locale din Hunedoara, Hațeg, Orăștie, Brad, Lupeni, Vulcan și Petrila, respectiv din Bacău nu vor putea legal să finanțeze Palatul Copiilor Deva sau Clubul Copiilor Valea Jiului, Petroșani, respectiv Palatul Copiilor Bacău; aceeași situație se întâlnește în majoritatea județelor, unde fostele cluburi ale copiilor din orașe au devenit filiale ale Palatului copiilor din municipiul reședință de județ. Astfel, toate structurile vor dispărea!
Faptul că timp de 10 ani nu se va schimba destinația imobilelor nu este nici acesta o garanție – legislația se poate modifica oricând (așa cum s-a întâmplat deja cu dispozițiile Legii educației naționale nr. 1/2011 referitoare la schimbarea destinației bazei materiale și a terenului folosit de unitățile de învățământ preuniversitar de stat!), iar termenul de 10 ani poate fi redus. Iar după acești 10 ani ce se va întâmpla? Autoritățile locale vor avea mână liberă să concedieze salariații, să desființeze unitățile în cauză și să facă ce doresc cu patrimoniul acestora?
În consecință, Federația Sindicatelor Libere din Învățământ și Federația Sindicatelor din Educație „Spiru Haret” solicită să se revină asupra deciziei și să se mențină unitățile pentru activități extrașcolare ca unități a căror finanțare se asigură de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Educației.