Astăzi, 09 iulie 2025, a fost înregistrat la Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, sub nr. 1104/UPDSPS/09.07.2025, Contractul Colectiv de Muncă Unic la Nivel de Sector de Negociere Colectivă Învățământ Preuniversitar (C.C.M.U.N.S.N.C.I.P.). Acesta intră în vigoare de la data înregistrării și este încheiat pentru o perioadă de 2 ani.
Pentru o corectă informare a membrilor de sindicat, subliniem faptul că semnarea contractului colectiv de muncă era necesară, deoarece:
I. Pe de o parte, de la data de 05 iulie 2025 – dată de la care C.C.M.U.N.S.C.I.P. anterior (înregistrat la M.M.P.S.-D.D.S. sub nr. 1199/5.07.2023 și publicat în Monitorul Oficial, Partea a V-a nr. 1/26.07.2023) și-a încetat efectele [în conformitate cu dispozițiile exprese ale art. 183 alin. (6) din Legea nr. 367/2022 privind dialogul social] – în absența contractului colectiv de muncă la nivel de sector, SALARIAȚII DIN ÎNVĂȚĂMÂNT NU MAI BENEFICIAZĂ DE O SERIE DE DREPTURI REGLEMENTATE EXCLUSIV DE ACESTA DE ANI DE ZILE, între care:
- zilele de concediu de odihnă (21, 24, 28 zile) ce se acordă în raport de vechimea în muncă personalului didactic auxiliar, personalului administrativ; precizăm că, în absența CCMUNSNCIP s-ar putea acorda doar numărul minim de zile de concediu reglementat de Codul muncii – 20 de zile lucrătoare/an calendaristic;
- zilele libere plătite în cazul unor evenimente familiale deosebite sau în alte situații (căsătoria salariatului sau a copilului, deces soț, soție, părinte etc., schimbarea locului de muncă ș.a.);
- concediul de odihnă suplimentar pentru personalul didactic auxiliar și nedidactic;
- învoirea colegială;
- recunoașterea ca vechime în învățământ a perioadei în care angajații se află în concediu fără plată pentru rezolvarea unor situații personale;
- posibilitatea cadrului didactic de a beneficia de concediul fără plată de un an școlar o dată la 10 ani chiar și cumulat, în doi ani școlari (în situația în care nu și-au valorificat la timp acest drept);
- posibilitatea personalului didactic auxiliar și a personalului administrativ/ contractual de a beneficia de concediu fără plată pe o perioadă de un an calendaristic, o dată la 10 ani de activitate în învățământ;
- organizarea și funcționarea comisiei paritare de la nivelul inspectoratelor școlare și al unităților de învățământ etc.
II. Pe de altă parte, în urma negocierilor purtate cu reprezentanții Ministerului Educației și Cercetării – pe baza proiectului de contract colectiv elaborat de Direcția Generală Economică din cadrul ministerului (care propunea eliminarea mai multor drepturi stabilite în favoare salariaților din învățământ prin vechiul contract colectiv de muncă), dar avându-se în vedere și proiectul elaborat de F.S.L.I. și F.S.E „SPIRU HARET” – s-a convenit asupra unor CLAUZE FAVORABILE SALARIAȚILOR DIN ÎNVĂȚĂMÂNT (inclusiv prin păstrarea unor dispoziții ce se doreau a fi eliminate), precum și asupra UNOR DREPTURI SUPLIMENTARE (în plus față de cele prevăzute în CCMUNSNCIP anterior), de care aceștia nu pot beneficia decât după semnarea și înregistrarea contractului colectiv de muncă la nivel de sector, între care:
1. menținerea clauzei privind desfășurarea activităților care alcătuiesc norma didactică (altele decât cele de predare-învățare-evaluare) și în afara locului de muncă (biblioteci, centre de informare și documentare, casele corpului didactic, domiciliu etc.), precum și on-line – art. 14 alin. (4) [pe care ministerul le propunea a se desfășura doar în spațiul școlar];
2. dreptul salariaților angajați cu fracție de normă/post de a fi încadrați, la cerere, cu normă/post întreagă/întreg sau pe fracție mai mare de normă/post, dacă apar norme sau fracțiuni de norme vacante din aceeași specialitate sau specialități înrudite, respectiv posturi ori fracțiuni de posturi de același fel și dacă întrunesc condițiile pentru ocuparea acestora, fără a depăși un post întreg sau o normă întreagă – art. 18;
3. menținerea dreptului angajaților care renunță la concediul legal pentru creșterea copilului în vârstă de până la 1 an, 2 ani, respectiv 3 ani de a beneficia de reducerea duratei normale de lucru cu 2 ore/zi, fără ca aceasta să le afecteze salariile de bază și vechimea în învățământ/muncă – art. 23 alin. (1) [această clauză era propusă spre eliminare de către M.E.C.];
4. inserarea dreptului salariaților care îngrijesc pacienți cu afecțiuni oncologice de a beneficia de concediu și indemnizație pentru îngrijirea pacientului, pe o perioadă de cel mult 45 de zile calendaristice într-un interval de 1 an, pentru fiecare pacient – art. 24 alin. (7);
5. acordarea unui număr de 25 de zile de concediu de odihnă (pentru o vechime în muncă între 5 și 15 ani) + extinderea categoriilor de beneficiari ai acestui concediu: personal didactic de conducere, de îndrumare și control din inspectoratele școlare, personal didactic de conducere din unitățile de învățământ și unități de educație extrașcolare, inclusiv casele corpului didactic și centrele de resurse și asistență educațională, personal didactic auxiliar și personal administrativ – art. 28 alin. (2) [mărindu-se numărul de zile și extinzându-se categoriile de beneficiari];
6. inserarea clauzei ce stabilește că personalul didactic de predare care, pe parcursul unui an școlar, își desfășoară activitatea succesiv în mai multe unități/instituții de învățământ în baza unor contracte individuale de muncă distincte, are dreptul la concediu de odihnă la fiecare dintre acestea, proporțional cu perioada lucrată, iar concediul de odihnă și indemnizația aferentă se acordă de către fiecare unitate/instituție în parte, în timpul vacanțelor școlare intermodulare existente în perioada lucrată – art. 28 alin. (5);
7. acordarea concediului de odihnă suplimentar între 3 și 7 zile și personalului didactic de conducere, de îndrumare și de control (nu doar personalului didactic auxiliar și administrativ) – art. 28 alin. (10) [propunerea ministerului era de eliminare a concediului de odihnă suplimentar];
8. acordarea a 5 zile lucrătoare pentru decesul cumnaților – art. 29 alin. (1) lit. d);
9. acordarea unei zile lucrătoare libere plătite – ziua votării – pentru salariații care au calitatea de membri ai birourilor electorale ale secțiilor de votare sau de operatori de calculator ai acestora – art. 29 alin. (1) lit. j);
10. acordarea unei zile libere plătite/săptămână, dar nu mai multe de 30 de zile pe an calendaristic, pentru salariații cu afecțiuni medicale grave sau afecțiuni cronice, confirmate prin documente medicale, ce necesită tratament medical periodic efectuat în regim de internare de zi – art. 29 alin. (1) lit. k);
11. menținerea clauzei privind considerarea ca vechime în învățământ a concediilor fără plată pentru interese personale care nu depășesc 20 de zile lucrătoare pe an calendaristic (clauză propusă pentru eliminare de către minister) – art. 32 alin. (1);
12. inserarea dreptului personalului didactic titular de a beneficia de concediu fără plată cu o durată totală de 3 ani într-un interval de 7 ani, dacă solicită să se specializeze sau să își continue studiile – art. 32 alin. (3);
13. instituirea și pentru personalul didactic auxiliar și administrativ/contractual încadrat cu contract individual de muncă pe durată nedeterminată (nu doar pentru cadrele didactice) a dreptului la concediu fără plată pe o perioadă de un an calendaristic, o dată la 10 ani de activitate în învățământ, cu aprobarea consiliului de administrație – art. 32 alin. (6);
14. acordarea sporului de 15% din salariul de bază aflat în plată pentru persoanele cu handicap grav sau accentuat – art. 35 alin. (1) lit. d);
15. acordarea majorării de 10% (dirigenția) personalului didactic de predare pensionat încadrat pe post în educația timpurie și învățământul primar în regim de plata cu ora – art. 35 alin. (1) lit. e);
16. consacrarea dreptului personalului didactic cu rezultate excelente în activitatea didactică, educativă și științifică de a primi diplome, decorații, ordine, medalii, titluri, în conformitate cu dispozițiile art. 218 din Legea nr.198/2023 – art. 37 alin. (2);
17. reglementarea ca abatere disciplinară a refuzului nejustificat de eliberare a fluturașului de salariu – art. 38 alin. (3);
18. reglementarea expresă că reprezintă abatere disciplinară neacordarea, cu vinovăție, de către conducătorii unităților/instituțiilor de învățământ a drepturilor reglementate de acest contract colectiv de muncă – la art. 39 alin. (2);
19. instituirea obligației conducerilor unităților de învățământ preuniversitar de stat de a solicita autorităților administrației publice locale să asigure condiții de muncă corespunzătoare în spațiile școlare aflate în proprietatea și/sau administrarea autorităților locale – art. 44 alin. (1);
20. prevederea obligației unităților de învățământ preuniversitar/speciale de stat de a solicita, de la consiliul local/consiliul județean, fondurile pentru efectuarea tuturor serviciilor medicale profilactice necesare pentru supravegherea sănătății angajaților – art. 48 alin. (4);
21. inserarea procedurii pentru declararea bolilor profesionale – art. 51 alin. (2);
22. menținerea dreptului personalului din învățământ de a beneficia de decontarea navetei – art. 53 alin. (1) [ministerul dorea restrângerea beneficiarilor acestui drept, exclusiv la personalul didactic de predare și condiționarea plății de inexistența unei locuințe puse la dispoziție de autoritățile locale];
23. consacrarea posibilității de ocupare a unui post vacant sau temporar vacant, prin încheierea unui contract individual de muncă pe durată determinată, până la ocuparea acestuia prin concurs, dar nu mai mult de 90 de zile – art. 62 alin. (2);
24. inserarea unei clauze care permite ca, în situația în care, la nivelul unității/instituției există un post administrativ vacant sau temporar vacant, acesta să poată fi ocupat și de un salariat din unitate care îndeplinește condițiile de studii pentru încadrarea pe respectivul post, la cererea sa și cu aprobarea consiliului de administrație, prin modificarea încadrării și încheierea unui act adițional la contractul individual de muncă, de modificare a felului muncii, a salariului și a fișei postului, până la revenirea titularului pe post sau, după caz, până la ocuparea postului prin concurs, dar nu mai mult de 90 de zile – art. 62 alin. (3);
25. inserarea unor clauze aplicabile salariaților din învățământ rezerviști voluntari care sunt concentrați pentru instruire, inclusiv cu privire la remunerarea corespunzătoare a personalului didactic de predare care suplinește rezervistul voluntar – art. 69 alin. (6);
26. prevederea expresă a dreptului personalului didactic de predare care asigură suplinirea angajaților aflați în incapacitate temporară de muncă de a fi remunerat corespunzător din prima zi de suplinire – art. 69 alin. (7);
27. neinserarea, la art. 74, a obligației ordonatorilor de credite ai unităților/instituțiilor de învățământ preuniversitar de stat de a întreprinde toate măsurile necesare pentru îndeplinirea țintelor trimestriale pentru cheltuielile totale, inclusiv prin reducerea numărului de posturi finanțate și bugetele acestora și, respectiv, disponibilizarea, în condițiile legii, a unei părți din personalul încadrat, conform art. 18 alin. (5) din Legea responsabilității fiscal-bugetare nr. 69/2010 (clauză propusă de minister, asupra căreia acesta a insistat în mod deosebit);
28. eliminarea, de la art. 3 alin. (4), a clauzei propuse de minister privitoare la obligația părților semnatare ale CCMUNSNCIP de a garanta respectarea drepturilor beneficiarilor primari ai educației – clauză de natură să producă îngrădirea drepturilor sindicale și care nu are legătură cu obiectul contractului colectiv de muncă, raportat la dispozițiile art. 1 pct. 17 și art. 100 alin. (5) din Legea nr. 367/2022 privind dialogul social, cu modificările și completările ulterioare;
29. menținerea prevederii potrivit căreia angajații nu au obligația însoțirii preșcolarilor/elevilor care fac naveta, pe mijloacele de transport în comun/microbuzele școlare/ mijloacele de transport puse la dispoziției de autoritățile administrației publice locale – art. 83 [ministerul propusese instituirea obligației însoțirii preșcolarilor/elevilor];
30. reglementarea obligației inspectoratelor școlare și unităților/instituțiilor prevăzute în Anexa nr. 3 de a înregistra toate cererile depuse la acestea de către angajați și/sau organizațiile sindicale afiliate federațiilor sindicale semnatare ale contractului – art. 117 alin. (2).
Ținând seama de faptul că la data de 05 iulie 2025 și-a încetat efectele C.C.M.U.N.S.C.I.P. înregistrat la M.M.P.S.-D.D.S. sub nr. 1199/5.07.2023 și publicat în Monitorul Oficial, Partea a V-a nr. 1/26.07.2023, organizațiile sindicale din învățământ au negociat și semnat un nou Contract Colectiv de Muncă Unic la Nivel de Sector de Negociere Colectivă Învățământ Preuniversitar (C.C.M.U.N.S.N.C.I.P.), înregistrat la Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, sub nr. 1104/UPDSPS/09.07.2025. Prevederile noului contract colectiv de muncă intră în vigoare de la data înregistrării (9 iulie) și sunt operabile pentru o perioadă de doi ani.
Negocierile purtate au reușit menținerea majorității drepturilor existente și anterior în contractele colective de muncă de la nivelul învățământului (informații suplimentare în ceea ce privește prevederile puse sub semnul întrebării de Ministerul Educației și Cercetării se regăsesc în informarea federațiilor sindicale atașată acestui articol).
Dintre modificările survenite subliniem:
1. stipularea dreptului personalului didactic de predare care asigură suplinirea angajaților aflați în incapacitate temporară de muncă de a fi remunerat corespunzător din prima zi de suplinire – art. 69 alin. (7);
2. menținerea parțială a concediului de odihnă suplimentar între 3 și 7 zile (de la 5-10 zile) pentru personalului didactic de conducere, de îndrumare și de control, personalului didactic auxiliar și administrativ – art. 28 alin. (10);
3. acordarea majorării de 10% (dirigenția) personalului didactic de predare pensionat încadrat pe post în educația timpurie și învățământul primar în regim de plata cu ora – art. 35 alin. (1) lit. e);
4. menținerea clauzei privind desfășurarea activităților care alcătuiesc norma didactică (altele decât cele de predare-învățare-evaluare) și în afara locului de muncă (biblioteci, centre de informare și documentare, casele corpului didactic, domiciliu etc.), precum și on-line – art. 14 alin. (4)
5. acordarea a 5 zile lucrătoare libere plătite pentru decesul cumnaților – art. 29 alin. (1) lit. d);
6. inserarea procedurii pentru declararea bolilor profesionale – art. 51 alin. (2);
7. reafirmarea expresă a faptului că reprezintă abatere disciplinară neacordarea, cu vinovăție, de către conducătorii unităților/instituțiilor de învățământ a drepturilor reglementate de acest contract colectiv de muncă – la art. 39 alin. (2);
8. acordarea unei zile lucrătoare libere plătite – ziua următoare votării – pentru salariații care au calitatea de membri ai birourilor electorale ale secțiilor de votare sau de operatori de calculator ai acestora – art. 29 alin. (1) lit. j);
9. acordarea suplimentară a unei zile de concediu de odihnă pentru personalul cu vechime cuprinsă între 5 și 15 ani (de la 24 la 25 de zile) – art. 28 alin (2).
Pentru o informare mai exhaustivă asupra modificărilor survenite se poate consulta informarea atașată acestui articol sau textul propriu-zis al Contractului Colectiv de Muncă Unic la Nivel de Sector de Negociere Colectivă Învățământ Preuniversitar.
Addenda
Pentru o corectă informare, ținând seama de „interpretările” care sunt vehiculate on-line, inclusiv de „specialiști” (cu trimitere la art. 3 al contractului colectiv de muncă), trebuie amintit faptul că Legea nr. 367/2022 privind dialogul social, la art. 105, relativ la negocierea colectivă în sistemul bugetar, precizează:
„(1) Prin contractele/acordurile colective de muncă încheiate pentru angajații/lucrătorii din sistemul bugetar nu pot fi negociate sau incluse clauze referitoare la drepturi salariale ale căror acordare și cuantum sunt prevăzute de legislația în vigoare pentru categoria respectivă de personal.
(2) Prin excepție de la prevederile art. 97, contractele colective de muncă în sistemul bugetar se negociază, în condițiile legii, după aprobarea bugetelor de venituri și cheltuieli ale ordonatorilor de credite, în limitele și în condițiile stabilite prin acestea.
(3) Drepturile salariale din sistemul bugetar se stabilesc prin lege în limita bugetelor de venituri și cheltuieli aprobate, care nu pot constitui obiect al negocierilor și nu pot fi modificate prin contracte colective de muncă. În cazul în care drepturile salariale sunt stabilite de legi speciale între limite minime și maxime, drepturile salariale concrete se determină prin negocieri colective.
(4) Clauzele cuprinse în contractele colective de muncă încheiate cu încălcarea prevederilor alin. (1)-(3) sunt lovite de nulitate.
(5) Răspunderea pentru încheierea contractelor colective de muncă cu nerespectarea prevederilor alin. (1)-(3) revine angajatorului, care este obligat la recuperarea sumelor acordate necuvenit.”
Totodată, Legea nr. 153/2017 cadru privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice stipulează încă de la art. 1, alin (4), faptul că „prin contractele colective de muncă/acordurile colective de muncă și contractele individuale de muncă nu pot fi negociate salarii sau alte drepturi de natură salarială în bani sau în natură care excedează sau contravin prevederilor prezentei legi”.
Ca atare, interpretările potrivit cărora sindicatele din educație au acceptat o prevedere abuzivă, menită, conspirațional, să limiteze eventualele acțiuni de protest ale membrilor de sindicat, denotă nu numai ignoranța legislativă, ci se înscrie într-o optică antisindicală în linia acțiunilor concertate de manipulare a salariaților din educație.
Cu alte cuvinte, spre dezamăgirea diverșilor chibiți, „trădarea” se amână...
Revenim asupra conținutului acestui articol, care pare să fi tulburat apele până la cele mai înalte nivele...
Mai precis, este vorba de informația potrivit căreia „din cele 51 de școli din mediul rural din județul Hunedoara, în noile condiții 49 dintre acestea își pierd personalitatea juridică”. Afirmația, motivată de prevederile art. LIII din Legea privind unele măsuri fiscal-bugetare („Unitățile de învățământ de stat au personalitate juridică, dacă se organizează și funcționează, după caz, astfel: a) cu minimum 500 de elevi; b) cu minimum 500 de elevi, preșcolari și/sau antepreșcolari; c) cu minimum 250 de preșcolari și/sau antepreșcolari; d) cu minimum 200 de antepreșcolari; e) cu minimum 300 de elevi, în cazul unităților de învățământ postliceal f) cu minimum 50 de elevi sau minimum 50 de elevi și/sau preșcolari, în cazul unităților de învățământ special.”), este departe de a justifica o interpretare potrivit căreia aceste unități de învățământ s-ar desființa.
Evident totodată, cunoaștem prevederile Legii nr. 198/2023 a învățământului preuniversitar, potrivit cărora „prin excepție (...) în unitățile administrativ-teritoriale în care numărul total al beneficiarilor primari nu se încadrează în prevederile alin. (1), se organizează o singură unitate de învățământ cu personalitate juridică” (art. 16), de unde și o anumită mirare privind anumite reacții relativ disproporționate, cu atât mai mult în contextul în care educația cunoaște un „asalt” care pune sub semnul întrebării locurile de muncă și veniturile salariaților.
Oricum, o afirmăm în mod explicit, actualele măsuri nu conduc la desființarea respectivelor unități de învățământ, ele urmând să continue a funcționa (ceea ce nu înseamnă că nu poate urma o reorganizare care să pună sub semnul întrebării structurile acestor unități de învățământ) cu personalitate juridică, deocamdată... Fiindcă, pe de altă parte, „amenințarea” unei viitoare reorganizări administrative revine periodic, fără a fi de îndepărtat nici unele „gânduri” legate de o eventuală organizare a unităților de învățământ fără o dependență strictă de administrațiile teritoriale.
Vineri, 11 iulie, începând cu orele 11:00, s-a derulat la sediul Instituției Prefectului – Județul Hunedoara o discuție informală având ca temă impactul măsurilor fiscal-bugetare preconizate de Guvernul României în domeniul educației.
La întâlnire, organizată la solicitarea S.I.P. Județul Hunedoara, alături de reprezentanții din partea sindicatului au participat:
- domnul Constantin Fulga (prefectul județului Hunedoara) și domnul Marius Muntean (secretar general al Instituției Prefectului – Județul Hunedoara), din partea Instituției Prefectului;
- domnul Alin Țambă (vicepreședinte al Consiliului Județean Hunedoara), din partea Consiliului Județean;
- doamna Maria Ștefănie (inspector școlar general), doamna Zsofia Szasz-Barra (inspector școlar general adjunct) și doamna Camelia Beșleagă (inspector școlar), din partea Inspectoratului Școlar Județean Hunedoara;
- domnul Cristian Resmeriță (Senatul României), doamna Natalia Intotero (Camera Deputaților), doamna Vetuța Stănescu (Camera Deputaților), doamna Ana-Maria Gavrilă (Camera Deputaților), domnul Puiu Toma (Camera Deputaților) și domnul Tiberiu Claudiu Bârstan (Camera Deputaților).
Discuțiile purtate, în baza materialului propus de S.I.P. Județul Hunedoara (atașat acestui articol) au subliniat, dincolo de fricțiunile și așteptările politice, abordarea strict contabilă și nestudiată a educației, măsurile aflate în curs de adoptare având darul de a afecta exclusiv negativ învățământul preuniversitar românesc.
Fără a insista asupra acestor consecințe în acest articol (sintetic ele se regăsesc în materialul atașat – la informațiile furnizate acolo s-ar putea adăuga, de exemplu, faptul că din cele 51 de școli din mediul rural din județul Hunedoara, în noile condiții 49 dintre acestea își pierd personalitatea juridică), concluzia pe care ne încumetăm să o desprindem (și în baza informațiilor dobândite în cursul discuțiilor) este că situația reală din sistemul educațional nu este cunoscută, iar măsurile adoptate în ceea ce privește învățământul sunt nefundamentate, lipsind orice studiu de impact al acestora (nici măcar instituțiile abilitate să furnizeze date reale asupra învățământului preuniversitar, precum inspectoratele școlare, nu au fost consultate).
De asemenea, estimăm că aceeași absență a oricărei consultări în adoptarea măsurilor fiscal-bugetare a caracterizat și relația Guvernului României cu parlamentarii din coaliția guvernamentală. Totuși, parlamentarii prezenți au asumat comunicarea pe canelele politice proprii a aspectelor semnalate de S.I.P. Județul Hunedoara, fiind enunțată chiar ideea unei scrisori deschise asumate politic care să vină în sprijinul educației, învățământului preuniversitar românesc.
În data de 3 noiembrie doamna Anisie, ministrul educației, a anunțat cu entuziasm un nou pas pe calea debirocratizării activității didactice, de această dată vizată fiind activitatea de asigurare și evaluare a calității educației sau, pe scurt, „problema ARACIP”.
Astfel, au fost puse în dezbatere publică două proiecte de hotărâre de guvern relative la Metodologia de evaluare instituțională în vederea autorizării, acreditării și evaluării periodice a organizațiilor furnizoare de educație, respectiv la standardele de autorizare de funcționare provizorie, standardele de acreditare și de evaluare externă periodică în învățământul preuniversitar.
Curioși, ne-am aplecat asupra conținutului acestor proiecte legislative, încercând să vedem în ce măsură intențiile exprimate sunt concretizate efectiv, experiența de până acum în ceea ce privește debirocratizarea, exceptând câteva documente sau cerințe efectiv eliminate, nefiind una consonantă (fără a mai aduce în discuție faptul că pandemia a generat o avalanșă de diferite statistici și raportări, iar anumite modificări legislative, precum cea relativă la decontarea navetei elevilor, au generat alte numeroase activități și documente inedite).
Pentru început, am luat în considerare standardele de autorizare de funcționare provizorie, standardele de acreditare și de evaluare externă periodică în învățământul preuniversitar. Astfel, legislația funcțională până în prezent preciza 43 de indicatori, cu un număr total de 1095 de descriptori (această din urmă cifră am preluat-o din comunicatul de presă al ministerului, fără a ne mai osteni să realizăm o numărătoare efectivă). Actualul proiect cuprinde 24 de indicatori, cu un număr de 265 de descriptori aferenți, subliniindu-se, în același comunicat de presă, faptul că este vorba aici de o reducere substanțială (reducerea este substanțială: 77% pentru acreditare, 76% pentru evaluare periodică și 57% pentru autorizarea de funcționare provizorie).
Apreciind că o astfel de abordare strict numerică aduce mult prea mult cu steagurile lui Caragiale, am decis să analizăm și conținutul efectiv al indicatorilor și al descriptorilor (cerințelor). Iar o lectură rapidă, încercând să nu vă propunem aici o cercetare efectivă, ne-a permis să observăm, chiar la o astfel de privire lejeră, următoarele:
Dispar, într-adevăr, anumiți descriptori, dar este vorba cu precădere de cei redundanți (fără a se reuși eliminarea în totalitate a redundanței). În cele mai multe cazuri avem însă de-a face nu cu o dispariție propriu-zisă (cu anumite excepții), ci de o concatenare a cerințelor.
În plus, în parte, cerințele devin mult mai greu de realizat. De exemplu, se trece de la „Acoperirea cu personal didactic calificat este de minim 85%” și „Acoperirea cu personal didactic auxiliar și nedidactic calificat este de cel puțin 75%” la cerințe de 100%, respectiv 75%, mergând până la „acoperirea integrală a necesarului de personal didactic auxiliar și nedidactic calificat”, aceasta în condițiile în care lipsa personalului didactic auxiliar și nedidactic este cronică în multe dintre unitățile de învățământ, fără ca până în prezent aceasta să își găsească o rezolvare (evident, în condițiile legislative actuale, responsabilitatea nefiind a unităților de învățământ în mod direct, ci a ministerului și a inspectoratelor școlare).
Se adaugă și cerințe care se pot dovedi în multe cazuri superflue, cum ar fi de exemplu „existența acordurilor de parteneriat cu instituții publice, agenți economici sau ONG sau achiziția de servicii educaționale complementare în vederea extinderii și îmbunătățirii folosirii noilor tehnologii (corectura noastră, termenul utilizat fiind „tehnologiilor”) digitale în procesul educațional”, sau care, ținând cont de realitățile educaționale pot să pară rizibile: „existența unor spații dedicate și dotate corespunzător pentru relaxarea copiilor/elevilor”.
Oricum, trebuie să remarcăm dispariția termenului de „procedură”, așa încât cel puțin din această perspectivă dispare neoficiala „competiție” relativă la numărul de proceduri existente într-o unitate de învățământ, cea care a condus de altfel și la compromiterea ideii de procedură în sistemul educațional românesc, deși, pe de altă parte, au rămas într-un fel sau altul aproape toate cerințele implicite (dispariția documentului „procedură” nu este echivalentă cu dispariția activităților procedurale, singurele prin care se realizează ceea ce se realizează, iar după aceea pot dovedi realizarea).
Nu vă bucurați însă mult prea repede nici măcar cu privire la acest lucru, fiindcă, aparent nevinovată, în realitate greu demonstrabilă și presupunând o anumită deplasare a centrului activității didactice, își face apariția o expresie, criticată la momentul la care ARACIP a experimentat implementarea unor noi standarde (fiindcă ideea este veche, chiar dacă astăzi ambalajul este afirmat ca nou), și anume cea de „stare de bine”.
Nici nu vă speriați, fiindcă nu este vorba de un „bau-bau”, dar cel puțin realizați exerciții de imaginație cu privire la ce presupun și la cum se pot demonstra aspecte precum (redăm doar câteva dintre ocurențe):
Oprindu-ne și asupra proiectului de metodologie, aici lucrurile sunt și mai simple, modificarea consistentă se referă doar la vehicularea în format electronic a diferitelor documente (ceea ce nu înseamnă inexistența lor fizică, ci doar că vor fi scanate și transmise în această formă) și, trebuie recunoscut, o împuținare a celor transmise în caz de solicitare a evaluării externe.
Tot în acest sens și ca o clarificare a practicii obișnuite, Raportul Anual de Evaluare Internă a Calității Educației se va completa electronic pe platforma ARACIP (cel puțin greoaie și deosebit de abundentă în cerințe), inspectoratele școlare având sarcina de a verifica existența acestuia în fiecare an școlar.
Am putea continua, dar credem că aspectele semnalate sunt suficiente pentru a trece, în acest context, la a trage câteva concluzii.
Evident, cea care se impune mai întâi înclină către, legat de titlul articolului, „abureală” (iar aici, dacă nu ați făcut-o deja citind precedentele rânduri, în măsura în care aveți o perspectivă mai optimistă (sic!), v-ați putea pune întrebarea „cine pe cine aburește?”). Comasarea indicatorilor și a descriptorilor aferenți nu reprezintă la propriu o reducere a cerințelor decât dacă chiar ne limităm la a număra precum în Caragiale.
Mai mult, ținând seama de conținutul efectiv al descriptorilor, mai ales prin ideea semnalată deja a „stării de bine”, dar și prin altele asemenea, apreciem că noile cerințe vor fi mai dificil de evaluat și, mai ales, dacă suntem cu adevărat sinceri în ceea ce privește sistemul de asigurare și evaluare a calității educației, așa cum funcționează curent, de demonstrat în cadrul vizitelor de evaluare externă.
Într-adevăr, nu mai avem reiterată la tot pasul ideea de procedură, interpretată cel mai adesea ca document de sine stătător, dar după cum precizam activitățile procedurale, sau cum vreți să le numiți, nu dispar, ci cel mult sunt exprimate într-un mod mai general (ceea ce le poate face, în funcție de cine evaluează, mai greu sau mai ușor de realizat și demonstrat). Iar ca bucuria privind procedurile să fie și mai dezamăgitoare în cele din urmă, nu uitați că există sistemul de control managerial intern (care este cerut și mai departe în educație, în pofida faptului că educația are propriul sistem de asigurare și evaluare a calității), el însuși implicând un buchet destul de amplu de proceduri.
În fine, toate acestea înseamnă că lăudata debirocratizare nu reușește nici în acest caz să-și atingă ținta. Ba chiar, pentru o vreme, ținând seama de toate implicațiile, implementarea noilor standarde va conduce, cel puțin pe termen scurt și mediu, la necesitatea unor eforturi suplimentare din partea unităților de învățământ și a cadrelor didactice.
Proiectele de acte normative pot fi descărcate de pe site-ul MEC:
Proiect de hotărâre de guvern privind aprobarea metodologiei de evaluare
Proiect de hotărâre de guvern privind aprobarea standardelor