Mobilitatea personalului
Prin Ordinul ministrului educației și cercetării nr. 6.695/2025 a fost aprobată Metodologiei-cadru privind mobilitatea personalului didactic de predare din învățământul preuniversitar în anul școlar 2026-2027.
Metodologia reglementează:
a) condițiile de ocupare a posturilor didactice/catedrelor vacante/rezervate în învățământul preuniversitar;
b) organizarea și desfășurarea etapelor de mobilitate a personalului didactic de predare din învățământul preuniversitar;
c) recrutarea, selecția și angajarea personalului didactic de predare în învățământul preuniversitar, precum și eliberarea din funcție a personalului didactic de predare din învățământul preuniversitar.
Cu alte cuvinte, toți cei interesați de constituirea normelor, completarea acestora, reducerile de activitate, pretransferul la cerere, detașări, concursul național etc. pot consulta prevederile legale aici:
https://nou.siphd.ro/?a=2433&q=3&r=36&e=2026
Planul de școlarizare 2026-2027
În această perioadă se proiectează planul de școlarizare pentru anul școlar următor, 2026-2027.
Astfel, joi, 22 ianuarie 2026, a avut loc ședința Comitetului Local de Dezvoltarea a Parteneriatului Social de la nivelul Inspectoratului Școlar Județean Hunedoara.
Toate detaliile privind planul de școlarizare pentru clasele a noua sunt postate aici:
https://nou.siphd.ro/?a=3455&t=2026
Sintetic, s-a aprobat următorul număr de clase pe zone și unități de învățământ:
Deva: 24 clase (5 pentru Colegiul Național „Decebal”, 5 pentru Colegiul Național Pedagogic „Regina Maria”, câte3 clase pentru Colegiul Tehnic „Transilvania”, Liceul Tehnologic „D. Hurmuzescu”, Liceul Tehnologic „G. Moisil”, câte 2 clase pentru Liceul cu Program Sportiv „Cetate” și Liceul de Artă „S. Toduță” și o clasă pentru Liceul Teoretic „Teglaș Gabor);
Hunedoara 15 clase (4 pentru Colegiul Național „Iancu de Hunedoara”, câte 3 clase pentru Colegiul Național „T. Lalescu”, Colegiul Economic „E. Gojdu”, Liceul Tehnologic „C. Bursan”, 2 clase pentru Liceul Tehnologic „M. Corvin);
Petroșani 12 clase (câte 3 clase pentru fiecare liceu);
Orăștie 10 clase (4 pentru Colegiul Național „Aurel Vlaicu”, câte 3 pentru Liceul Tehnologic „N. Olahus” și Liceul Tehnologic Agricol „A. Borza” Geoagiu);
Hațeg 8 clase (7 pentru Liceul Teoretic „I.C. Brătianu”, 1 pentru Seminarul Teologic Ortodox „Sf. Ecaterina” Prislop)0 pentru Liceul „prof. Bora Tit Liviu” Baru);
Brad 6 clase (4 pentru Liceul Teoretic „A. Iancu” Brad și 2 pentru Liceul Tehnologic „Crișan” Crișcior);
Lupeni 6 clase (3 pentru Liceul Teoretic „M. Eliade” și 3 pentru Liceul Tehnologic);
Vulcan 4 clase (Liceul Tehnologic „M. Viteazu);
Petrila 4 clase (Colegiul Tehnic „C. Brâncuși);
Simeria 3 clase (Liceul Tehnologic Transport Feroviar „A. Saligny”);
Călan 3 clase Liceul Tehnologic „O. Densușianu”);
Ilia 3 clase (Liceul Teoretic „S. Dragomir”);
Uricani 2 clase (Liceul Tehnologic „Retezat”).
În aceste zile se finalizează demersurile relative la elaborarea și aprobarea planurilor de școlarizare pentru anul școlar 2025-2026, ceea ce înseamnă, într-o atmosferă departe de a fi plăcută, numeroase noi probleme cu care sistemul educațional preuniversitar se confruntă.
Dăruiți cu o guvernare caracterizată de un profund dezinteres față de traiul „muritorilor de rând”, educația românească, inclusiv cea hunedoreană, continuă să încaseze lovitură după lovitură într-un „război” (chiar dacă nedeclarat) prin care politicul pare să-și propus ca daunele să fie pe cât se poate de mari.
Cunoaștem cu toții măsurile adoptate în detrimentul educației prin Legea nr. 141/2025 și alte acte normative, efectele negative fiind departe de a se fi epuizat. Un aspect major al acestor efecte se relevă, după cum apreciam deja, în aceste zile, creșterea numărului de elevi la clasă (în răspăr cu majoritatea politicilor educaționale europene), cumulată aceasta cu o reducere a numărului de educabili, conducând la reduceri substanțiale în ceea ce privește numărul claselor și implicit a numărului posturilor din sistemul educațional (estimările inițiale ale sindicatelor în această privință se dovedesc pe zi ce trece tot mai corecte, chiar dacă pe când erau făcute politicul, dar nu numai, atribuia acestora o viziune catastrofică).
Mai concret, oprindu-ne la învățământul liceal, acolo unde efectele sunt cele mai vizibile, ceea ce nu înseamnă că nu există pe toate ciclurile de școlarizare, și particularizând la nivelul județului Hunedoara, reducerea numărului de potențiali absolvenți de clasa a VIII-a cu mai bine de 300 și creșterea numărului de elevi la clasă au condus la aprobarea de către I.S.J. Hunedoara a unui număr de 100 de clase de învățământ liceal pentru anul școlar 2026-2027.
Evident, acordarea a doar 100 de clase, în raport cu solicitările făcute, și anume de 113 clase, a fost receptată, pe bună dreptate, deosebit de negativ, generând supărări, revolte... și demersuri, mai mult sau mai puțin publice, de a determina o revenire asupra numărului de clase aprobat pentru unele unități de învățământ. Supărări îndreptățite, indiferent de natura sau de prestigiul respectivelor școli, dar care par să-și rateze adevăratele „ținte” în manifestarea lor.
Suntem de acord că frecvent diriguitorii județeni ai învățământului se dovedesc mai patroni decât patronii sau că pozițiile publice (unde cel mai bun exemplu este recentul „tămbălău” suscitat de publicarea de către sindicat al efectelor măsurilor antieducaționale ale guvernului Bolojan) neagă adesea realitatea de la „firul ierbii”. Susținem de asemenea toate acele colective de colegi care încearcă să arate că, având în vedere plusvaloarea pe care o oferă din punct de vedere educațional, acordarea unui număr inferior de clase în raport cu solicitările formulate nu este corectă.
Totuși, nu putem să nu constatăm faptul că incorectitudinea acuzată își ratează oarecum „ținta”. Supărarea, și trebuie să fim supărați, este de adresat guvernanților, iar lupta trebuie să fie împotriva aberantelor măsuri adoptate de aceștia. Știm că demersurile sindicatelor au fost ignorate de către o parte dintre colegi, ba chiar au fost luate în zeflemea (am putea să ne amintim episodul boicotării deschiderii anului școlar și să insistăm pe faptul că supărările sunt mai accentuate chiar pe unde boicotarea a cam fost... boicotată), dar înțelegând chiar și motivațiile mai mult decât egoiste, vom reaminti ceea ce reprezintă esența tuturor acțiunilor sindicale: câștigul veritabil este doar acela de care putem beneficia dacă nu toți, cel puțin cea mai mare parte dintre noi. Iar în spiritul acestei idei nu vom sprijini în niciun fel acele „căderi” care maschează de fapt atacul la adresa altor unități sau forme de învățământ.
Soluția la problema planului de școlarizare este de altfel una deosebit de simplă: o simplă reducere a numărului de elevi la clasă cu 2 locuri ar asigura imediat necesitățile existente. Nu mai vorbim de o reducere mai substanțială (care ne-ar plasa mai aproape de mediile europene), cu beneficii evidente și în ceea ce privește calitatea educației.
Dar trăim în țara în care trăim și mai ales avem guvernanții pe care îi avem (orice discriminare pe criterii de „culoare” în această privință este partizană și neîntemeiată), așa încât soluțiile simple, dar mai ales cele care rezolvă cu adevărat problemele vor fi refuzate întotdeauna, singura cale practicabilă în beneficiul tuturor dovedindu-se aceea a încercării impunerii lor. Ceea ce nu se poate întâmpla, după cum au dovedit-o mișcările de protest din 2023, doar dacă toți cei care înțeleg că mai binele propriu nu poate decurge cu adevărat decât din mai binele comun acționează împreună.
Altfel spus, ținând seama de astfel de aspecte, dar și de toate cele care nu fac decât să „mai arunce câte o mână de țărână” peste educație, rezolvarea acestor probleme și nu numai va depinde de implicarea noastră, a tuturor, în protestele care vor urma în șirul celor deja realizate și care probabil vor culmina, după „pohta” marilor noștri „conducători”, cu o nouă grevă generală. Creșterea normei didactice, creșterea numărului de elevi la clasă, reducerea salarizării pentru plata cu ora etc., toate acestea pot fi date înapoi în măsura în care înțelegem că reușita depinde de fiecare dintre noi într-o acțiune comună.
Luni, 2 februarie a.c., a avut loc ședința de lucru a Consiliului de Administrație al Inspectoratului Școlar Județean Hunedoara.
Pe ordinea de zi au fost înscrise următoarele probleme:
I. Solicitări de la unități de învățământ
II. Diverse
În cadrul ședinței au fost discutate următoarele aspecte:
I. Se aprobă solicitările unităților de învățământ, conform Anexei 1.
II. Diverse:
1. Se prezintă memoriile depuse de către Primăria Municipiului Deva, Liceul de Arte „Sigismund Toduță” Deva, părinți ale elevilor de la Liceul de Arte referitor la propunerile planului de școlarizare pentru anul școlar 2026/2027.
Se propune o ședință în data de 04.04.2026 cu toți factorii implicați.
Anexele la care se face referire în articol sunt postate la rubrica ISJ HUNEDOARA - CONSILIUL DE ADMINISTRAȚIE.
SALARIAȚII DIN ÎNVĂȚĂMÂNT, NEMULȚUMIȚI DE PREVEDERILE PROIECTULUI ORDONANȚEI „TRENULEȚ”
Federația Sindicatelor Libere din Învățământ, Federația Sindicatelor din Educație „SPIRU HARET” și Federația Națională Sindicală „ALMA MATER“ solicită Guvernului și liderilor partidelor aflate la guvernare să-și respecte angajamentele luate în urma grevei generale din perioada mai - iunie 2023 și să nu înghețe salariile angajaților din învățământ, așa cum apare în proiectul de ordonanță de urgență privind unele măsuri bugetare (ordonanța trenuleț). De asemenea, acest proiect vine și cu alte măsuri care vor aduce prejudicii învățământului preuniversitar și universitar românesc.
Cele mai importante nemulțumiri vizează:
1. Înghețarea salariilor în anul 2025, la nivelul celor din luna noiembrie 2024
Practic, prin această măsură, se calcă în picioare Declarația politică din anul 2023 a președinților PSD și PNL referitoare la Educație, publicată în Monitorul Oficial, angajamentele publice ale acelorași președinți referitoare la salarizarea în învățământ, prevederile OUG nr. 57/2023, precum și promisiunile recente ale guvernanților, conform cărora, în anul 2025, salariații din învățământ vor primi încă o majorare salarială, astfel încât, să se respecte angajamentele luate în timpul amplelor proteste din învățământ, din anul 2023.
Nu trebuie să se uite un lucru: Și promisiunile trebuie respectate, la fel ca prevederile legale!
Referitor la salarizarea din învățământ, un lucru este evident: chiar după majorările consistente din anii 2023 și 2024, salariul unui profesor debutant a ajuns la aproximativ 4000 de lei net, salariu insuficient, ținând cont de importanța muncii prestate și de costurile vieții din România. În mod normal, astăzi, un profesor debutant ar trebui să primească cel puțin 6000 de lei net, salariu pe care îl are, din păcate, un profesor spre sfârșitul carierei.
Este de apreciat faptul că Guvernul României continuă să investească în infrastructură, să reindustrializeze România, dar nu trebuie să uite faptul că investiția cea mai profitabilă este cea în educație, domeniu strategic al oricărei țări, fără a fi omisă resursa ei umană.
Guvernul României ar trebui să intre în alertă, ținând cont de Raportul UNESCO pentru anul 2023 referitor la educație. Potrivit acestui raport, România ocupă locul 123 în lume din 171 de state analizate, în ceea ce privește sumele alocate pentru educație.
Faptul că România se poziționează după țări precum Uganda, Zambia, Benin, în ceea ce privește procentul din PIB alocat educației, trebuie să dea serios de gândit guvernanților.
2. Modul în care se intenționează să se acorde voucherele de vacanță
Conform acestui proiect de act normativ, Guvernul ar urma să acorde vouchere de vacanță în cuantum de 800 de lei, cu condiția ca salariatul să achiziționeze pachete turistice de cel puțin 1600 de lei.
Această măsură va afecta, în primul rând, salariații cu venituri mici, care nu-și vor permite să completeze cu cel puțin 800 de lei sumele pentru a-și achiziționa astfel de pachete turistice.
Guvernul, dacă nu-și permite să acorde aproximativ 1400 de lei, așa cum a făcut-o până acum, ar fi bine să acorde măcar acei 800 de lei, fără să mai impună și coparticiparea de minimum 800 de lei.
Altfel, vor pierde și salariații, vor pierde și patronatele din turism și, implicit, statul român.
3. Suspendarea aplicării unor prevederi din Legea nr. 198/2023 și Legea nr. 199/2023
Guvernul României propune să suspende aplicarea unor prevederi din Legea Învățământului Preuniversitar și din Legea Învățământului Superior, până în anul școlar/universitar 2026-2027.
Este anormal și revoltător faptul că anumite prevederi ale celor două legi, care se referă, în primul rând, la drepturi ale salariaților din învățământ, să fie suspendate pentru o perioadă atât de îndelungată.
Colegii întreabă, pe bună dreptate, de ce au fost prinse în aceste Legi dacă nu se aplică?
Nu este normal să se facă experimente „pavloviene” cu salariații din învățământ!
Printre cele mai importante articole suspendate se numără:
- Alocarea pentru sistemul educațional a unui procent de minimum 15% din cheltuielile bugetului general consolidat;
- Acordarea de vouchere educaționale în cuantum fix pentru servicii de sprijin, intervenții psihopedagogice și materiale-suport, pentru participare la manifestări științifice sau de participare la cursuri de perfecționare în domeniul funcției ocupate;
- Reducerea numărului de elevi în învățământul liceal, inclusiv în cel dual;
- Reducerea cu două ore a normei didactice pentru cadrele didactice implicate în proiecte europene și pentru cele care au o vechime de minimum 15 ani și gradul didactic I;
- Majorarea cu 25% a costului standard pentru unitățile de învățământ defavorizate;
- Decontarea cheltuielilor de transport pentru personalul din învățământul preuniversitar și universitar;
- Acordarea premiului pentru activitate suplimentară de 2% din fondul de salarii de la nivelul unității.
De asemenea, o mare incertitudine este cea referitoare la legea salarizării. Promisiunea este că această lege se va finaliza în prima parte a anului viitor, după adoptarea Legii bugetului de stat pentru anul 2025, iar incertitudinea este: de când se va aplica această lege?
Guvernul a anunțat că, în următorii ani, trebuie să scadă deficitul bugetar până la 3%, față de 8,5% cât este în prezent, iar punerea în aplicare a legii salarizării implică fonduri suplimentare. Le va găsi, oare, Guvernul?
Cele prezentate mai sus sunt o parte a nemulțumirilor membrilor noștri de sindicat și, conform solicitărilor acestora, trebuie să reînceapă acțiunile de protest.
În aceste condiții, este foarte probabil ca, în perioada imediat următoare, primele acțiuni de protest să aibă loc în Piața Victoriei din București.
DOCUMENTE ATAȘATE
Comunicat comun
|
Numărul
curent |
Titlul
documentului |
Dimensiune
(octeți) |
Extensia
documentului |
Data
atașării |
| 1 |
Comunicat comun
Comunicat comun 30.12.2024 |
370.328 | APPLICATION/PDF | 2024-12-30 16:03:30 |