Federația Sindicatelor Libere din Învățământ, Federația Sindicatelor din Educație „SPIRU HARET“ și Federația Națională Sindicală „Alma Mater“ protestează față de intenția grupului de lucru de la Palatul Cotroceni de a majora norma didactică a cadrelor didactice. Considerăm că o asemenea măsură este nu doar inoportună, ci și profund nedreaptă, cu consecințe grave asupra calității actului educațional, a sănătății mentale a profesorilor și a viitorului învățământului românesc.
Într-un context în care sistemul educațional se confruntă deja cu lipsa personalului calificat, salarizare inadecvată, birocrație excesivă și un nivel crescut de stres profesional, majorarea normei didactice nu face decât să agraveze problemele existente. Creșterea numărului de ore de predare săptămânale va conduce inevitabil la:
Este evident faptul că experții care lucrează la identificarea soluțiilor pentru reducerea deficitului bugetar nu cunosc în mod concret activitatea unui cadru didactic, mai ales în învățământul preuniversitar. Dacă aceștia ar preda o oră la o clasă cu peste 25 de copii, dintre care unii cu cerințe educaționale speciale (fără profesor de sprijin, așa cum ar trebui), s-ar convinge imediat cât de stresantă este activitatea didactică.
Facem apel la factorii decidenți să renunțe la această măsură pripită și să inițieze un dialog real cu reprezentanții federațiilor sindicale reprezentative din învățământ. Este momentul ca educația să fie tratată cu respectul și seriozitatea pe care le merită. Este momentul ca atât promisiunile făcute după greva generală din 2023, cât și cele din campania electorală să devină realitate – nu cu măsuri de austeritate care nu fac decât să slăbească pilonii fundamentali ai sistemului de învățământ.
Propunerea de majorare a normei didactice este doar o soluție contabilă, aplicată pe un sistem deja fragil, care are nevoie de sprijin, nu de povară suplimentară.
De fapt, o analiză a normei didactice de predare la nivel european, conform datelor oficiale, scoate în evidență că în majoritatea acestor țări, norma didactică de predare este mai mică decât cea din România.
Nu învățământul este vinovat pentru că cei care au fost la putere în ultimii ani nu au rezolvat problema pensiilor speciale!
Nu învățământul este vinovat că guvernele României nu au fost în stare să facă reformele necesare pentru a primi bani din PNRR!
Nu învățământul este de vină că în ultimii 20 de ani numărul angajaților din autoritățile centrale și locale s-a dublat, în condițiile în care numărul angajaților din sistemul de învățământ a scăzut în aceeași perioadă cu circa 10%!
Nu învățământul este de vină pentru corupția transpartinică!
Nu educația este de vină pentru că instituțiile statului nu pot eradica corupția și evaziunea fiscală!
Nu mai protejați marii evazioniști fiscali! Diminuarea cu numai 20% a evaziunii fiscale rezolvă acoperirea deficitului bugetar din acest an! Credem că a sosit momentul ca Ministerul de Finanțe să iasă public cu lista marilor datornici la bugetul de stat!
Pentru salariații din învățământ creșterea normei de predare este inacceptabilă!
Nu mai sacrificați încă o dată sistemul de învățământ pentru a acoperi sinecurile de partid!
Și, nu uitați:
EDUCAȚIA NU ESTE O FABRICĂ!
EDUCAȚIA ESTE O INVESTIȚIE, NU O CHELTUIALĂ!
DOCUMENTE ATAȘATE
- Comunicat de presă
Concursul pentru acordarea gradației de merit, sesiunea 2025, se apropie de final.
Conform Metodologiei și criteriilor de acordare a gradației de merit personalului didactic din învățământul preuniversitar de stat în sesiunea 2025, săptămâna aceasta:
- s-a încheiat analiza dosarelor de către inspectorul școlar care coordonează disciplina, cu consultarea consiliului consultativ;
- s-au completat rapoartele motivate referitoare la activitatea candidatului în specialitate;
- s-a finalizat verificarea dosarelor și acordarea punctajelor de către comisia de evaluare a dosarelor depuse.
În ședința Consiliului de administrație al inspectoratului școlar județean, desfășurat joi, 29 mai, s-a aprobat lista cuprinzând punctajele acordate în urma evaluării (listă atașată).
Eventualele contestații, însoțite de o copie după cartea de identitate, pot fi depuse la Inspectoratului Școlar Județean Hunedoara în perioada 2-3 iunie 2025, în intervalul orar 9.00-16.00.
Soluționarea contestațiilor de către comisia de contestații, validarea rezultatelor finale ale concursului de către Consiliul de administrație al inspectoratului școlar și afișarea acestora la avizierul și pe site-ul inspectoratului școlar se va realiza în perioada 4 – 12 iunie.
Alte detaliile se regăsesc pe site-ul organizației, la rubrica:
JURIDIC – LEGISLAȚIE – RAPORTURI DE MUNCĂ - GRADAȚIA DE MERIT 2025,
link direct:
https://nou.siphd.ro/?a=2433&q=3&r=47&e=2025
Metodologia - https://nou.siphd.ro/f/2025/00000040371.pdf
Graficul desfășurării concursului - https://nou.siphd.ro/f/2025/00000040370.pdf
Numărul de locuri alocate pe fiecare disciplină - https://nou.siphd.ro/f/2025/00000040496.pdf
Fișele de (auto)evaluare (22) - https://nou.siphd.ro/?a=2433&q=3&r=47&e=2025
Rezultatele inițiale: https://nou.siphd.ro/f/2025/00000040548.pdf
DOCUMENTE ATAȘATE
Gradația de merit 2025 Rezultate inițiale
Joi, 29 mai a.c., a avut loc ședința de lucru a Consiliului de Administrație al Inspectoratului Școlar Județean Hunedoara.
Pe ordinea de zi au fost înscrise următoarele probleme:
I. Aprobarea listei cuprinzând punctajele acordate în urma evaluării dosarelor de gradație de merit
II. Aprobarea Raportului de analiză al execuției bugetare pe trimestrul I 2025
III. Prezentarea Raportului rezultat în urma misiunii de audit a programului „Școală după școala”
IV. Diverse
În cadrul ședinței au fost luate următoarele hotărâri:
I. Se aprobă lista cuprinzând punctajele acordate în urma evaluării dosarelor de gradație de merit. (Anexa 1)
II. Se aprobă Raportul de analiză al execuției bugetare pe trimestrul I 2025. (Anexa 2)
III. Se informează despre Raportul rezultat în urma misiunii de audit a programului „Școală după școala”, eșantion de 10 școli. S-a pus accent pe punctele slabe constatate
IV. Diverse:
1. Se revine asupra demisiei directorului adjunct de la Școala Gimnazială „I.G. Duca” Petroșani și se aprobă scurtarea perioadei de preaviz, pe motive medicale. Se aprobă demisia începând cu data de 01.06.2025.
Anexele la care se face referire în articol sunt postate la rubrica ISJ HUNEDOARA - CONSILIUL DE ADMINISTRAȚIE
În principiu, lăsându-i de-o parte pe cei care, din varii motive nu o (mai) posedă, fiecare om, măcar dimineața, cel puțin ca o dovadă de bună creștere, se pieptănă, aranjându-și podoaba capilară. Desigur, în măsura în care cine știe ce probleme ardente nu îi scoate din minte acest lucru, caz în care se va avânta în vâltoarea noii zile ceva mai ciufulit. Și poate, dacă i se va oferi un moment de zăbavă, cu instrumentul potrivit, se va îngriji și de această problemă. Mai grav ar fi ca ordinea lucrurilor să se inverseze, de unde și vorba românească, nu prea politically correct, în care se amestecă și o babă, țara și ardenta situație a acesteia.
Lucruri de înțeles, la nivel individual. Dar ce ne facem atunci când nu mai este vorba despre unul dintre noi, ci pieptenele mânuit de zor este al țării, mânuit acesta, zor nevoie mare, de vajnicii noștri reprezentanți?
După ce ne trec prin minte tot felul de „vorbe de duh”, care de care mai spumoasă, încercăm să înțelegem, totuși, despre ce este vorba. Că poate, în nevolnicia minții noastre, n-am priceput noi prea multe, iar ardentele probleme se află în cu totul altă parte...
De exemplu, în organizarea și desfășurarea cu orice preț a concursului pentru ocuparea funcțiilor de director și director adjunct în unitățile de învățământ preuniversitar, cea care pare să fi acaparat în ultima vreme podiumul problemelor majore ale sistemului educațional.
Nu negăm, de aici de jos s-ar putea să ne lipsească „omnipotenta” viziune conferită de calitatea de politician, mai ales în măsura în care ai reușit să te cațări ceva mai sus pe scara socială. În nemernicia ignoranței noastre în această privință nu ne rămâne atunci decât să încercăm să ne acoperim astfel de lipsuri, așa că trebuie să încercăm să vedem ce spun specialiștii.
Căutăm, căutăm... și descoperim un proiect de ordonanță de urgență în care, pe lângă bacalaureatul de care și-a mai amintit totuși cineva, se preconiza modificarea „monumentalei” legi a educației din 2011, în sensul desființării acelui corp de experți în managementul educațional, din care, cel puțin la modul legal, trebuia să faci parte pentru a aspira să devii un diriguitor de școală. Tot la fel de repede am descoperit însă că o astfel de modificare nu a fost pe placul celui ce stă în fruntea mesei românești. Așa că nu s-a întâmplat...
Dar problema s-a dovedit problemă cu adevărat, fiindcă la doar câteva zile s-a născut un nou proiect, unul, ne-am gândit repede, se întâlnește capra cu varza, într-o încercare de împăcare destul de puțin probabilă. Deschiși la minte, am decis să nu rămânem la o astfel de prejudecată, așa încât ne-am avântat pe tărâmul motivațiilor și argumentelor, adică, al notei de fundamentare pentru noul proiect de act normativ. Citim:
„Analizând într-un mod obiectiv nevoile sistemului național de învățământ, din perspectiva asigurării unui management de calitate, s-a ajuns la concluzia că se impune o lărgire a bazei de selecție a personalului apt să se înscrie la concursul pentru ocuparea funcției de director/director adjunct în unitățile de învățământ preuniversitar, astfel încât să se realizeze o selecție mai riguroasă a resursei umane și să se realizeze o reevaluare a criteriilor de performanță în actul de management educațional.”
Ups! Cel „unu” neuron despre care, modești, afirmăm că îl avem în dotare, a avut tendința de a se înnoda. Ceea ce ar fi fost catastrofal! Dar cum altfel dacă te gândești (!?) că lărgirea „bazei de selecție” presupune ca pe lângă membrii acelui corp de experți să poată participa la „concurs” (ghilimelele sunt așa, ca să fie clară atmosfera) și cei care nu au calitatea de experți? Naivi, crezusem că i se făcuse cuiva milă de tonele de hârtie consumată, de banii cheltuiți sau măcar de timpul celor care au încercat să întrunească cerințele pentru a deveni membri ai corpului în una dintre cele aproape duzini (probabil exagerăm puțin aici, dar na, oameni suntem) de sesiuni de selecție pentru acesta. Dar nu, de fapt selecția devine mai riguroasă atunci când o faci nu dintre cei selectați deja la un alt nivel, ci doar în măsura selectezi dintr-o „grămadă” de selectați și neselectați.
Cum logicii i s-a făcut milă de noi și nu ne-a trăsnit, ne-am oxigenat spre 99% și am purces mai departe pe meandrele înțelegerii. Așa că am citit câteva rânduri mai departe că „managerul trebuie să fie capabil să definească profilul cerut pentru viitoarele cadre didactice și să motiveze cadrele didactice pentru performanță înaltă, să identifice bunele practici și să recunoască inovația și să utilizeze tehnologiile moderne de informare și comunicare”.
Ne-am tras singuri o palmă, încercând să ne readucem pe calea cea bună. Obiectivele propuse se arată de fapt de maximă importanță, iar toată cârcoteala noastră nu-și are locul. Este drept, printre stelele verzi s-au strecurat niște șoapte care aminteau de politici educaționale, de „motivații” amânate sine die și de utilizarea a ceva ce se tot promite că va veni de când a început covidul să miște prin lume, dar care probabil se va întâmpla doar când acesta va fi devenit oale și ulcele.
Bățoși deja, le-am ignorat. Deciși să ieșim din băltoaca părerilor noastre, trebuie să vedem cine, ce și cum.
Licență plus definitivare plus cel puțin cinci ani de vechime în învățământ. Extraordinar! „Săritura cu prăjina” va deveni mai accesibilă ca oricând în istoria educației românești. Desigur, ar fi o problemă cu definirea profilului de mai sus, când cel mai probabil nu ți-ai definitivat încă propriul profil, dar cum până și în artă se poartă naivul și disonanțele, poate că a venit vremea ca și aici să dăm dovadă de ceva mai multă creativitate (extinsă, desigur, și pentru celelalte funcții, mai înalte, de prin sistemul educațional, doar că aici prăjina trebuie să fie măcar de gradul II).
Și gata! S-a rezolvat problema! Portița din grădină odată deschisă (fără totuși să ni se indice amplasarea geografico-politică a acesteia, deși nu este chiar greu de imaginat), educația românească va urca pe înalte culmi de progres nebănuit în edificarea societății viitoare multilateral selectată și digitalizată.
Am încercat, la final, măcar să ne pieptănăm, fiindcă, am uitat să precizăm, „arși” de problemă ne-am afundat în vâltoarea acesteia. Nu am reușit nici măcar atât, nu știm cum dinții instrumentului adecvat cam ducându-se pe apa sâmbetei, așa că am rămas, o altă vorbă, puțin adusă din condei, și nepieptănați și cu banii luați (adevărul că nu ni s-au dat, iar dacă motivația dedicării pe cele mai înalte culmi de performanță a fost asigurată, se preconizează, apropo de o altă ardentă problemă, relativă la visul tot mai îndepărtat al pensionării, și să rămânem veșnici acolo).