Noi suntem
SINDICATUL ÎNVĂȚĂMÂNT PREUNIVERSITAR JUDEȚUL HUNEDOARA

Agenda

08.07.2021
Consiliul Liderilor Federației Sindicatelor din Educație „Spiru Haret” - on line

30.06.2021
Comitetul de supraveghere al C.A.R. (I.F.N.) S.I.P. Județul Hunedoara - Sediul S.I.P. Județul Hunedoara

30.06.2021
Biroul Executiv S.I.P. Județul Hunedoara - Sediul S.I.P. Județul Hunedoara

27.05.2021
Comitetul de supraveghere al C.A.R. (I.F.N.) S.I.P. Județul Hunedoara - on line

26.05.2021
Biroul Executiv S.I.P. Județul Hunedoara - Sediul S.I.P. Județul Hunedoara

26.05.2021
Ședința cu directorii unităților de învățământ din județul Hunedoara - on line

21.05.2021
Comisia Paritară de la nivelul I.S.J. Hunedoara - sediul I.S.J. Hunedoara

12.05.2021
Comisia Paritară de la nivelul I.S.J. Hunedoara - sediul I.S.J. Hunedoara

21.04.2021
Biroul Executiv S.I.P. Județul Hunedoara - Sediul S.I.P. Județul Hunedoara

31.03.2021
Conferința anuală a C.A.R. (I.F.N.) S.I.P. Județul Hunedoara - on line

24.03.2021
Biroul Executiv S.I.P. Județul Hunedoara - Sediul S.I.P. Județul Hunedoara

18.03.2021
Ședința cu directorii unităților de învățământ din județul Hunedoara - on line

10.03.2021
Comitetul de supraveghere al C.A.R. (I.F.N.) S.I.P. Județul Hunedoara - on line

24.02.2021
Biroul Executiv S.I.P. Județul Hunedoara - Sediul S.I.P. Județul Hunedoara

10.02.2021
Comisia de Dialog Social de la nivelul Instituției Prefectului Județul Hunedoara - Prefectura Hunedoara

05.02.2021
Ședința cu directorii unităților de învățământ din județul Hunedoara - on line

27.01.2021
Comitetul Local de Dezvoltare a Parteneriatului Social Județul Hunedoara

19.01.2021
Biroul Executiv S.I.P. Județul Hunedoara

19.01.2021
Comisia de Dialog Social de la nivelul Instituției Prefectului Județul Hunedoara

06.01.2021
Consiliul Liderilor F.S.E. „Spiru Haret” - on line

06.01.2021
Comisia Paritară de la nivelul I.S.J. Hunedoara - on line

16.12.2020
Biroul Executiv S.I.P. Județul Hunedoara

16.12.2020
Consiliul Liderilor S.I.P. Județul Hunedoara

10.12.2020
Ședința cu directorii unităților de învățământ din județul Hunedoara - on line

09.12.2020
Ședința C.L.D.P.S. Hunedoara - on line

09.12.2020
Comitetul de Supraveghere C.A.R. (I.F.N.) S.I.P. Județul Hunedoara

28.10.2020
Biroul Executiv S.I.P. Județul Hunedoara

20.10.2020
Consiliul Liderilor F.S.E. „Spiru Haret”

20.10.2020
Biroul Executiv al F.S.E. „Spiru Haret”

16.10.2020
Ședința cu directorii unităților de învățământ din județul Hunedoara - I.S.J. Hunedoara

01.10.2020
Ședința cu directorii unităților de învățământ din județul Hunedoara - I.S.J. Hunedoara

30.09.2020
Biroul Executiv S.I.P. Județul Hunedoara

11.09.2020
Ședința cu directorii unităților de învățământ din județul Hunedoara - I.S.J. Hunedoara

09-10.09.2020
Consiliul Liderilor S.I.P. Județul Hunedoara

07.09.2020
Ședința cu directorii unităților de învățământ din județul Hunedoara - I.S.J. Hunedoara

02.09.2020
Biroul Executiv S.I.P. Județul Hunedoara

01.09.2020
Biroul Executiv al F.S.E. „Spiru Haret”

01.09.2020
Consiliul Liderilor F.S.E. „Spiru Haret”

31.08.2020
Ședința cu directorii unităților de învățământ din județul Hunedoara - I.S.J. Hunedoara

16.08.2020
Biroul Executiv al F.S.E. „Spiru Haret”

16.08.2020
Consiliul Liderilor F.S.E. „Spiru Haret”

08.07.2020
Comitetul de Supraveghere C.A.R. (I.F.N.) S.I.P. Județul Hunedoara

23.06.2020
Biroul Executiv S.I.P. Județul Hunedoara

28.05.2020
Ședința cu directorii unităților de învățământ din județul Hunedoara - I.S.J. Hunedoara

27.05.2020
Biroul Executiv S.I.P. Județul Hunedoara

14.05.2020
Ședința cu directorii unităților de învățământ din județul Hunedoara - I.S.J. Hunedoara

07.05.2020
Ședința cu directorii unităților de învățământ din județul Hunedoara - I.S.J. Hunedoara

28.04.2020
Finalizarea lucrărilor Conferinței anuale a C.A.R. (I.F.N.) S.I.P. Județul Hunedoara

24.04.2020
Biroul Executiv S.I.P. Județul Hunedoara

24.04.2020
Comitetul de Supraveghere C.A.R. (I.F.N.) S.I.P. Județul Hunedoara

14.04.2020
Biroul Executiv S.I.P. Județul Hunedoara

30.03.2020
Biroul Executiv S.I.P. Județul Hunedoara

25.03.2020
Conferința anuală a C.A.R. (I.F.N.) S.I.P. Județul Hunedoara

25.03.2020
Consiliul Liderilor S.I.P. Județul Hunedoara

26.02.2020
Biroul Executiv S.I.P. Județul Hunedoara

14.02.2020
Biroul Executiv al F.S.E. „Spiru Haret”

14.02.2020
Consiliul Liderilor F.S.E. „Spiru Haret”

10.02.2020
Comisia paritară de la nivelul I.S.J. Hunedoara

05.02.2020
Comisia de dialog social de la nivelul Instituției Prefectului Județul Hunedoara

29.01.2020
Biroul Executiv S.I.P. Județul Hunedoara

04.12.2019
Biroul Executiv S.I.P. Județul Hunedoara

20.11.2019
Biroul Executiv S.I.P. Județul Hunedoara

11.09.2019
Consiliul Liderilor S.I.P. Județul Hunedoara

19.06.2019
Biroul Executiv S.I.P. Județul Hunedoara

29.05.2019
Conferința de alegeri S.I.P. județul Hunedoara

15.05.2019
Biroul Executiv S.I.P. Județul Hunedoara

17.04.2019
Biroul Executiv S.I.P. Județul Hunedoara

04.04.2019
Alegeri în organizații de zonă ale S.I.P. Județul Hunedoara: Lupeni, Vulcan, Uricani

27.03.2019
Consiliul Liderilor S.I.P. Județul Hunedoara

27.03.2019
Conferința anuală a C.A.R. (I.F.N.) S.I.P. județul Hunedoara

27.02.2019
Biroul Executiv S.I.P. Județul Hunedoara



Actualitate

România Educată

14.07.2021

image/png, 9958 octeți

Administrația prezidențială a publicat astăzi, 14.07.2021, Raportul „România Educată", document ce a fost aprobat, prin memorandum, în ședința de guvern prezidată de președintele Klaus Iohannis.

 

Proiectul „România Educată” a fost inițiat de către Președintele României cu scopul de a oferi un răspuns care se dorește onest provocărilor actuale și viitoare din sistemul de educație. Dezbaterea publică și consultările, potrivit declarațiilor, au fost deschise întregii societăți și au avut un caracter transpartinic. 

 

Premisa de la care a pornit acest demers este că în spatele oricărei reforme, strategii sau legi stau oameni. Platforma de dialog creată în jurul Proiectului „România Educată” se apreciază că a generat, datorită oamenilor implicați, fundația necesară pentru o mai amplă stabilitate și predictibilitate a reformelor asumate. Drept dovadă, operaționalizarea rezultatelor a fost deja inclusă în Strategia Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2020-2024, iar o parte dintre măsurile Proiectului sunt bugetate prin Planul Național de Redresare și Reziliență.

 

Odată cu publicarea rezultatelor finale, se încheie ultima etapă a Proiectului „România Educată”. Pașii următori intră în atribuțiile executivului (Guvernul României) și ale legislativului (Parlamentul României), pentru a armoniza obiectivele proiectului cu prevederile normative din sfera educației.

 

Dintre dezideratele exprimate în document sunt de amintit: educație de calitate pentru toți, educație individualizată, autonomie și gândire critică, alocarea de resurse suficiente, în mod transparent și echitabil, pentru acest domeniu, școli sigure și sănătoase, atractivitatea sistemului de învățământ, management educațional profesionist și bazat pe responsabilitate, colaborare și stabilitate pentru un sistem de educație rezilient.

 

În ceea ce privește educația timpurie, printre țintele propuse pot fi amintite: până în 2025, există un curriculum național pentru toate nivelurile de educație timpurie; până în 2030, 30% dintre copiii cu vârsta de până la 3 ani participă la o formă de educație antepreșcolară; până în 2030, cel puțin 96% dintre copiii cu vârsta cuprinsă între 3 ani și vârsta pentru înscrierea obligatorie la școala primară participă într-o formă de educație timpurie.

 

Printre țintele pentru învățământul preuniversitar se numără: până în 2025, se va trece la aplicarea unui model de proiectare a curriculumului bazat pe competențe la toate nivelurile de învățământ preuniversitar; până în 2025, va fi implementat și aplicat sistemul portofoliilor educaționale, care să permită o mai bună monitorizare a evoluției copilului pe durata școlarizării - acesta include, printre altele, catalogul electronic, observațiile consilierilor școlari, evaluări de profil și recomandări de recuperare etc.; până în 2030, vor fi dezvoltate servicii de consiliere pentru elevi, cu rolul de a facilita tranziția spre învățământul secundar superior, reducerea abandonului școlar și promovarea stării de bine în comunitățile de educație - va fi asigurat minimum un consilier la fiecare 500 de elevi; până în 2030, rata de părăsire timpurie a școlii va scădea, până la un nivel de cel mult 10%; reducerea ratei analfabetismului funcțional cu 50% (până la un nivel de cel mult 20%) până în 2030.

 

Pentru învățământul superior țintele sunt: până în 2030, 20% dintre absolvenții primelor două cicluri de învățământ superior (licență și master) vor participa la programe de mobilitate externă; până în 2030, cel puțin 40% dintre tinerii de 30-34 de ani vor fi absolvenți de studii superioare; în 2030, în România, studiază cel puțin 10% studenți internaționali (din totalul studenților înmatriculați); în 2030, minimum 30% din totalul cursurilor din învățământul superior vor fi opționale, oferind studenților posibilitatea de a își particulariza și adapta formarea la complexitățile în creștere ale pieței muncii.

 

Între propunerile din proiect se numără dreptul liceelor teoretice, vocaționale și profesionale de a organiza examene de admitere, conform unei metodologii stabilite de către Ministerul Educației.

 

O altă propunere este Bacalaureatul unitar care măsoară competențele elevilor în domenii-cheie.

 

În proiect se propun și modificări în ceea ce privește arhitectura guvernanței la nivel județean. Între aceste modificări se numără faptul că actualele Inspectorate Școlare Județene vor trece de la rolul de control la cel de sprijin și de administrare a sistemului județean de educație. Denumirea acestor structuri se modifică în Centre Județene pentru Învățământul Preuniversitar (CJ-IP).

 

Raportul integral poate fi descărcat accesând link-ul de mai jos.

 

Important

Demers juridic doctorat

15.07.2021

image/jpeg, 42317 octeți

Ca urmare a refuzului Ministerului Educației de a reveni asupra prevederilor art. 1 alin. (2) din O.M.E. nr. 3993/2021 (obligarea colegilor de a opta între titlul științific de doctor și gradul I), S.I.P. Județul Hunedoara a depus plângere prealabilă la Ministerul Educației.

 

În funcție de momentul la care vom primi răspuns la plângerea prealabilă, respectiv de momentul în care va expira termenul de 30 de zile de la înregistrarea acesteia (dacă ministerul nu va răspunde), vom formula și acțiune în instanță pentru ANULAREA art. 1 alin. (2) din O ME nr. 3993/2021.

 

Până atunci, vom cere Curții de Apel Alba Iulia SUSPENDAREA respectivelor dispoziții, pe baza împuternicirilor și adeverințelor primite de la colegii aflați în această situație.

 

Pentru aceasta, colegii care și-au echivalat titlul științific de doctor cu gradul I înainte de data de 01 iulie 2017 sunt rugați să completeze împuternicirea atașată și să solicite secretariatului unității completarea adeverinței atașate.  

 

Documentele completate se vor trimite cât mai rapid posibil:

- scanate color pe adresă siphunedoara@gmail.com și 

- în original la sediul S.I.P. Județul Hunedoara (prin poștă, curier, personal etc.) în cel mai scurt timp posibil.

 

Eveniment

Ședința C.A. al I.S.J. Hunedoara

13.07.2021

image/png, 1936103 octeți

Marți, 13 iulie a.c., a avut loc ședința de lucru a Consiliului de Administrație al Inspectoratului Școlar Județean Hunedoara.

 

Pe ordinea de zi au fost înscrise următoarele probleme: 
I.    Solicitări de la unități de învățământ
II.    Diverse

 

În cadrul ședinței au fost luate următoarele hotărâri: 


I.    Solicitări din partea unităților de învățământ, după cum urmează:
1.    Se aprobă suplimentarea numărului de locuri, conform Anexei 1;
2.    Se acordă aviz organizare concursuri de ocupare a posturilor/suplimentare, transformare post, conform Anexei 2.

 

II.    Diverse:
1.    Se aprobă lista cadrelor didactice care au solicitat pensionarea, conform Anexei 4.
2.    Se aprobă componența comisiilor din centrele de concurs, conform anexei.
3.    Se aprobă desemnarea Liceului cu Program Sportiv „Cetate” Deva ca centru de evaluare pentru examenul de titularizare 2021.
4.    Se acordă aviz proiectului SAS al Liceului Tehnologic „Alexandru Borza” Geoagiu.
5.    Se acordă aviz pentru eliberarea duplicatelor actelor de studii, conform Anexei 3.
6.    Se aprobă schimbarea de destinație solicitată de primăria Comunei Vorța.
7.    Se aprobă neatacarea sentințelor judecătorești pentru inspectorii școlari care au solicitat sporul pentru condiții vătămătoare.

 

Anexele la ce se face referire în articol sunt postate la rubrica ISJ HUNEDOARA–CONSILIUL DE ADMINISTRATIE.

 

18.03.2021
02.03.2021
10.09.2020
Debirocratizarea între abureală și realitate
Tipul știrii: Actualitate
Data știrii: 4.11.2020
Data ultimei actualizări: 27.07.2021
Numărul de vizualizări: 589



În data de 3 noiembrie doamna Anisie, ministrul educației, a anunțat cu entuziasm un nou pas pe calea debirocratizării activității didactice, de această dată vizată fiind activitatea de asigurare și evaluare a calității educației sau, pe scurt, „problema ARACIP”.

 

Astfel, au fost puse în dezbatere publică două proiecte de hotărâre de guvern relative la Metodologia de evaluare instituțională în vederea autorizării, acreditării și evaluării periodice a organizațiilor furnizoare de educație, respectiv la standardele de autorizare de funcționare provizorie, standardele de acreditare și de evaluare externă periodică în învățământul preuniversitar.

 

Curioși, ne-am aplecat asupra conținutului acestor proiecte legislative, încercând să vedem în ce măsură intențiile exprimate sunt concretizate efectiv, experiența de până acum în ceea ce privește debirocratizarea, exceptând câteva documente sau cerințe efectiv eliminate, nefiind una consonantă (fără a mai aduce în discuție faptul că pandemia a generat o avalanșă de diferite statistici și raportări, iar anumite modificări legislative, precum cea relativă la decontarea navetei elevilor, au generat alte numeroase activități și documente inedite).

 

Pentru început, am luat în considerare standardele de autorizare de funcționare provizorie, standardele de acreditare și de evaluare externă periodică în învățământul preuniversitar. Astfel, legislația funcțională până în prezent preciza 43 de indicatori, cu un număr total de 1095 de descriptori (această din urmă cifră am preluat-o din comunicatul de presă al ministerului, fără a ne mai osteni să realizăm o numărătoare efectivă). Actualul proiect cuprinde 24 de indicatori, cu un număr de 265 de descriptori aferenți, subliniindu-se, în același comunicat de presă, faptul că este vorba aici de o reducere substanțială (reducerea este substanțială: 77% pentru acreditare, 76% pentru evaluare periodică și 57% pentru autorizarea de funcționare provizorie).

 

Apreciind că o astfel de abordare strict numerică aduce mult prea mult cu steagurile lui Caragiale, am decis să analizăm și conținutul efectiv al indicatorilor și al descriptorilor (cerințelor). Iar o lectură rapidă, încercând să nu vă propunem aici o cercetare efectivă, ne-a permis să observăm, chiar la o astfel de privire lejeră, următoarele:

  • I 01 vechi, I 02 vechi și I 03 vechi se regăsesc, cu unele mici reformulări, dar cu o preluare și a I 04 vechi, I 05 vechi și I 25 vechi, în I 01 nou, I 02 nou și I 03 nou;
  • I 06 vechi și I 07 vechi, care dispar ca formulări de sine stătătoare, se regăsesc în I 04 nou;
  • I 09 vechi, I 10 vechi, I 12 vechi, I 13 vechi, I 14 vechi, I 16 vechi, I 17 vechi, I 18 vechi, I 19 vechi și I 29 vechi se regăsesc, într-un fel sau altul, în I 06 nou;
  • I 11 vechi, I 15 vechi și I 20 vechi se regăsesc, într-un fel sau altul, în I 07 nou;
  • I 22 vechi și I 23 vechi se regăsesc, într-un fel sau altul, în I 08 nou;
  • I 24 vechi se regăsește în I 09 nou, care preia totodată aspectele ținând de oferta educațională de la ceilalți indicatori;
  • I 26 vechi, I 27 vechi și I 28 vechi se regăsesc, într-un fel sau altul, în I 10 nou;
  • I 30 vechi și I 31 vechi, relativi la activitatea metodică și științifică, dispar, fiind abandonați și descriptorii relativi (deși activitatea metodică contează în evaluarea anumitor descriptori);
  • I 32 vechi și I 33 vechi se regăsesc, într-o formă sau alta, în I 14 nou;
  • I 34 vechi și I 35 vechi se regăsesc, cu eliminarea procedurilor, în I 15 nou;
  • I 36 vechi se regăsește în I 16 nou;
  • I 37 vechi se regăsește în I 17 nou;
  • I 38 vechi se regăsește în I 18 nou;
  • I 39 vechi se regăsește în I 19 nou;
  • I 40 vechi se regăsește în I 20 nou;
  • I 41 vechi se regăsește în I 21 nou;
  • I 42 vechi se regăsește în I 22 nou;
  • I 43 vechi se regăsește în I 23 nou;
  • I 24 nou preia din vechii indicatori descriptorii relativi la acuratețea raportărilor prevăzute de legislația în vigoare;
  • I 13 nou preia din vechii indicatori descriptorii relativi la urmărirea traiectului școlar și/sau profesional ulterior al absolvenților.

 

Dispar, într-adevăr, anumiți descriptori, dar este vorba cu precădere de cei redundanți (fără a se reuși eliminarea în totalitate a redundanței). În cele mai multe cazuri avem însă de-a face nu cu o dispariție propriu-zisă (cu anumite excepții), ci de o concatenare a cerințelor.

 

În plus, în parte, cerințele devin mult mai greu de realizat. De exemplu, se trece de la „Acoperirea cu personal didactic calificat este de minim 85%” și „Acoperirea cu personal didactic auxiliar și nedidactic calificat este de cel puțin 75%” la cerințe de 100%, respectiv 75%, mergând până la „acoperirea integrală a necesarului de personal didactic auxiliar și nedidactic calificat”, aceasta în condițiile în care lipsa personalului didactic auxiliar și nedidactic este cronică în multe dintre unitățile de învățământ, fără ca până în prezent aceasta să își găsească o rezolvare (evident, în condițiile legislative actuale, responsabilitatea nefiind a unităților de învățământ în mod direct, ci a ministerului și a inspectoratelor școlare).

 

Se adaugă și cerințe care se pot dovedi în multe cazuri superflue, cum ar fi de exemplu „existența acordurilor de parteneriat cu instituții publice, agenți economici sau ONG sau achiziția de servicii educaționale complementare în vederea extinderii și îmbunătățirii folosirii noilor tehnologii (corectura noastră, termenul utilizat fiind „tehnologiilor”) digitale în procesul educațional”, sau care, ținând cont de realitățile educaționale pot să pară rizibile: „existența unor spații dedicate și dotate corespunzător pentru relaxarea copiilor/elevilor”.

 

Oricum, trebuie să remarcăm dispariția termenului de „procedură”, așa încât cel puțin din această perspectivă dispare neoficiala „competiție” relativă la numărul de proceduri existente într-o unitate de învățământ, cea care a condus de altfel și la compromiterea ideii de procedură în sistemul educațional românesc, deși, pe de altă parte, au rămas într-un fel sau altul aproape toate cerințele implicite (dispariția documentului „procedură” nu este echivalentă cu dispariția activităților procedurale, singurele prin care se realizează ceea ce se realizează, iar după aceea pot dovedi realizarea).

 

Nu vă bucurați însă mult prea repede nici măcar cu privire la acest lucru, fiindcă, aparent nevinovată, în realitate greu demonstrabilă și presupunând o anumită deplasare a centrului activității didactice, își face apariția o expresie, criticată la momentul la care ARACIP a experimentat implementarea unor noi standarde (fiindcă ideea este veche, chiar dacă astăzi ambalajul este afirmat ca nou), și anume cea de „stare de bine”.

 

Nici nu vă speriați, fiindcă nu este vorba de un „bau-bau”, dar cel puțin realizați exerciții de imaginație cu privire la ce presupun și la cum se pot demonstra aspecte precum (redăm doar câteva dintre ocurențe):

  • „Colectarea sistematică, de la nivelul comunității și al unității de învățământ, a datelor privind factorii de risc care pot afecta participarea școlară, starea de bine a antepreșcolarilor, preșcolarilor/ elevilor și obținerea rezultatelor scontate”;
  • „Asigurarea relevanței activităților de învățare proiectate pentru starea de bine a antepreșcolarilor / preșcolarilor / elevilor (descriptorul apare de două ori, la indicatori diferiți)”;
  • „Evaluarea sistematică a stării de bine, pentru fiecare antepreșcolar / preșcolar / elev. Existența dovezilor privind îmbunătățirea stării de bine”;
  • „ Proiectarea și realizarea activităților de sprijin, respectiv, remediale în urma analizei rezultatelor școlare privind participarea școlară, rezultatele învățării și starea de bine.”
  • „Revizuirea ofertei educaționale și a documentelor programatice pe baza evaluării progresului obținut în rezultatele învățării și a stării de bine pentru antepreșcolarii, preșcolarii / elevii aparținând grupurilor dezavantajate / vulnerabile și a celor talentați și/sau capabili de performanțe înalte.” etc.

 

Oprindu-ne și asupra proiectului de metodologie, aici lucrurile sunt și mai simple, modificarea consistentă se referă doar la vehicularea în format electronic a diferitelor documente (ceea ce nu înseamnă inexistența lor fizică, ci doar că vor fi scanate și transmise în această formă) și, trebuie recunoscut, o împuținare a celor transmise în caz de solicitare a evaluării externe.

 

Tot în acest sens și ca o clarificare a practicii obișnuite, Raportul Anual de Evaluare Internă a Calității Educației se va completa electronic pe platforma ARACIP (cel puțin greoaie și deosebit de abundentă în cerințe), inspectoratele școlare având sarcina de a verifica existența acestuia în fiecare an școlar.

 

Am putea continua, dar credem că aspectele semnalate sunt suficiente pentru a trece, în acest context, la a trage câteva concluzii.

 

Evident, cea care se impune mai întâi înclină către, legat de titlul articolului, „abureală” (iar aici, dacă nu ați făcut-o deja citind precedentele rânduri, în măsura în care aveți o perspectivă mai optimistă (sic!), v-ați putea pune întrebarea „cine pe cine aburește?”). Comasarea indicatorilor și a descriptorilor aferenți nu reprezintă la propriu o reducere a cerințelor decât dacă chiar ne limităm la a număra precum în Caragiale.

 

Mai mult, ținând seama de conținutul efectiv al descriptorilor, mai ales prin ideea semnalată deja a „stării de bine”, dar și prin altele asemenea, apreciem că noile cerințe vor fi mai dificil de evaluat și, mai ales, dacă suntem cu adevărat sinceri în ceea ce privește sistemul de asigurare și evaluare a calității educației, așa cum funcționează curent, de demonstrat în cadrul vizitelor de evaluare externă.

 

Într-adevăr, nu mai avem reiterată la tot pasul ideea de procedură, interpretată cel mai adesea ca document de sine stătător, dar după cum precizam activitățile procedurale, sau cum vreți să le numiți, nu dispar, ci cel mult sunt exprimate într-un mod mai general (ceea ce le poate face, în funcție de cine evaluează, mai greu sau mai ușor de realizat și demonstrat). Iar ca bucuria privind procedurile să fie și mai dezamăgitoare în cele din urmă, nu uitați că există sistemul de control managerial intern (care este cerut și mai departe în educație, în pofida faptului că educația are propriul sistem de asigurare și evaluare a calității), el însuși implicând un buchet destul de amplu de proceduri.

 

În fine, toate acestea înseamnă că lăudata debirocratizare nu reușește nici în acest caz să-și atingă ținta. Ba chiar, pentru o vreme, ținând seama de toate implicațiile, implementarea noilor standarde va conduce, cel puțin pe termen scurt și mediu, la necesitatea unor eforturi suplimentare din partea unităților de învățământ și a cadrelor didactice.

 

Proiectele de acte normative pot fi descărcate de pe site-ul MEC:

Proiect de hotărâre de guvern privind aprobarea metodologiei de evaluare

Proiect de hotărâre de guvern privind aprobarea standardelor

 






Copyright (c) 2002-2020 SIP Hunedoara