Către MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII
DOMNULUI MINISTRU MIHAI DIMIAN
Stimate Domnule Ministru,
Federația Sindicatelor Libere din Învățământ și Federația Sindicatelor din Educație „SPIRU HARET” – organizații sindicale reprezentative la nivel de sector de negociere colectivă învățământ preuniversitar – vă adresează rugămintea de a dispune ACHITAREA ÎN CEL MAI SCURT TIMP a tranșei aferente anului 2026 din drepturile bănești dispuse prin hotărârile judecătorești, cuvenite salariaților din învățământ și pentru care nu s-a realizat plata.
Potrivit informațiilor primite, la nivelul țării există următoarele situații:
1) salariați care nu au primit nimic, deoarece drepturile cuvenite acestora depășesc valoarea de 10.000 lei/beneficiar, astfel că plata a fost condiționată de efectuarea unui audit cu privire la sumele cuvenite potrivit hotărârilor judecătorești;
2) salariați care, de asemenea, nu au primit nimic, deoarece unitățile de învățământ fie nu au calculat, fie nu au comunicat necesarul de plată în termenul impus de minister;
3) salariați care au primit doar o parte din drepturile cuvenite, deoarece sumele alocate au fost insuficiente.
Domnule Ministru,
Neplata drepturilor dispuse prin hotărârile judecătorești în favoarea salariaților aflați în situațiile de mai sus este lipsită de fundament legal, discriminatorie și contravine dispozițiilor aplicabile în materia executării hotărârilor judecătorești. Astfel:
În calitate de ordonator principal de credite pentru sumele acordate de la bugetul de stat cu titlul de drepturi salariale sau diferențe de drepturi salariale, Ministerul Educației și Cercetării TREBUIE SĂ ASIGURE PLATA INTEGRALĂ A DREPTURILOR SALARIALE care se cuvin salariaților din sistemul educațional potrivit hotărârilor judecătorești, în raport de tranșa anuală care trebuie plătită (calculată în funcție de anul pronunțării hotărârii judecătorești).
Vă rugăm să aveți în vedere că, potrivit art. 435 din Codul de procedură civilă, hotărârile judecătorești definitive constituie titlu executoriu și sunt obligatorii față de părțile din proces. Totodată, nerespectarea unei hotărâri judecătorești săvârșită prin neexecutarea hotărârii judecătorești privind plata salariilor este infracțiune, incriminată de art. 287 alin. (1) lit. e) din Codul penal.
În același timp, prin art. 35 alin. (3) din Contractul Colectiv de Muncă Unic la Nivel de Sector de Negociere Colectivă Învățământ Preuniversitar (înregistrat la M.M.F.T.S.S.-U.P.D.S.P.S. sub nr. 1104/09.07.2025 și publicat în Monitorul Oficial, Partea a V-a, nr. 5/14.08.2025) unitățile/instituțiile din învățământul preuniversitar sunt obligate să calculeze și să transmită inspectoratului școlar și/sau ordonatorului principal de credite sumele necesare pentru plata drepturilor salariale stabilite prin hotărâri judecătorești definitive. Totodată, constituie abatere disciplinară [potrivit art. 38 alin. (4) din același contract colectiv], refuzul de a se calcula sumele stabilite prin hotărâri judecătorești definitive.
Astfel, unitatea de învățământ obligată prin titlu/titluri executoriu/executorii trebuie să asigure plata integrală a tranșei care se cuvine beneficiarilor, iar Ministerul Educației și Cercetării trebuie să aloce fondurile necesare – nu să creeze discriminare între salariați, prin măsuri de amânare a plății sumelor cuvenite, pe o perioadă nedeterminabilă din acest an.
Faptul că Ministerul Educației și Cercetării a dispus plata acestor diferențe salariale în luna aprilie, odată cu plata drepturilor salariale aferente lunii martie, a fost opțiunea acestuia de a nu aștepta finele anului 2026 (data limită pentru plata tranșelor din hotărârile judecătorești, stabilită prin art. XXIII din Legea nr. 141/2025 coroborat cu art. 3 alin. (2) din O.M.E.C. nr. 3226/2026 privind stabilirea procedurii de efectuare a plății titlurilor executorii de către unitățile/instituțiile din învățământul preuniversitar de stat în anul 2026 ), dar nu poate constitui un motiv pentru prejudicierea salariaților din învățământ care beneficiază de mai multe tipuri de drepturi salariale acordate prin hotărâri judecătorești și care se află în ultimii ani de plată eșalonată (ceea ce a determinat cuantumul mare al sumelor de încasat).
Reamintim că există salariați din învățământul preuniversitar care beneficiază, în baza mai multor hotărâri judecătorești, de:
- plata majorărilor/creșterilor salariale prevăzute de art. 4, art. 5 alin. (1), art. 7 și art. 8 din Anexa nr. I cap. I lit. B „Reglementări specifice personalului didactic din învățământ", respectiv art. 15 din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice;
- plata salariului de bază cuvenit prin utilizarea tranșelor de vechime în învățământ, instituite prin Hotărârea Guvernului nr. 38/2017;
- plata indemnizației de concediu de odihnă cu luarea în calcul a indemnizației de hrană;
- plata indemnizației de concediu de odihnă pentru activitatea desfășurată în baza unui contract individual de muncă încheiat în regim de plata cu ora;
- plata sporului pentru condiții de muncă etc.
Multe dintre aceste hotărâri sunt la achitarea ultimei tranșe de eșalonare, de 35% din valoarea titlului executoriu, astfel încât diferențele salariale cuvenite (fără inflație și dobânda legală penalizatoare acordată de instanță) depășesc suma de 10.000 de lei/salariat beneficiar.
În aceste condiții, Federația Sindicatelor Libere din Învățământ și Federația Sindicatelor din Educație „SPIRU HARET”, vă solicită ca, în regim de urgență, să dispuneți PLATA INTEGRALĂ A DIFERENȚELOR DE DREPTURI SALARIALE CARE SE CUVIN TUTUROR SALARIAȚILOR DIN ÎNVĂȚĂMÂNT, potrivit hotărârilor judecătorești definitive, ÎN CUANTUMUL CUVENIT, în raport de tranșa care trebuie achitată în anul 2026, concomitent cu ALOCAREA SUMELOR necesare pentru achitarea integrală a tranșelor aferente anului 2026 din titlurile executorii, astfel cum au dispus instanțele judecătorești, inclusiv acolo unde, din eroare, salariaților li s-au achitat sume conform O.U.G. nr. 48/2022).
Cunoaștem cu toții motivațiile care ne-au condus la organizarea acestui referendum, deosebit de succint ele putând fi rezumate în „scăderea drastică a veniturilor în educație”... precum și amenințările care se profilează, bine cunoscute și acestea, cel puțin din informările transmise de organizația sindicală...
Și totuși! Afectând până în prezent aproape în exclusivitate profesorii și ocupanții de funcții de conducere, ținând seama de rezultatele referendumului, ar fi de sesizat în primul rând că solidaritatea a devenit un termen poate mult prea complex pentru a mai suscita emoție la fiecare dintre noi. Astfel, încercând să înțelegem reacțiile colegilor din nedidactic, din auxiliar, din învățământul preșcolar și primar, dar fără a uita personalul de conducere, în majoritate negative în raport cu ideea declanșării unei greve generale (fără niciun fel de personalizare aici, raportat la o anumită școală sau zonă), singura idee care ar putea fi luată în calcul s-ar lega îndeaproape de „capra vecinului”, poate nu pe moarte, dar cu siguranță suferindă, care pur și simplu nu interesează! (Desigur, cunoaștem toate așa-zisele „argumente” (care amestecă indistinct pierderea banilor, a vechimii, a pensiei, a gradelor didactice și a orice vă mai trece prin cap), dar credem că explicațiile oferite au „înțepat” fără drept de apel toate aceste baloane de săpun , în măsura în care, firește, dorim să vedem acest lucru.) Este cu atât mai greu de înțeles atitudinea colegilor care au refuzat pur și simplu să exprime o opțiune în cadrul referendumului... ca și cum motivațiile care au condus la declanșarea referendumului le-ar fi total străine. Știm că nu este cazul, „plângerile” fiind frecvente și acute, exprimate în mod direct, dar mai ales pe rețelele sociale, reclamând mai ales... lipsa de acțiune!
„Ne vom scărpina în cap” și vom merge mai departe, ignorând epidemia de ipocrizie (manifestată chiar la modul în care unii dintre cei mai vocali „reclamatori” ai situației dezastruoase sunt „fentatorii” de la boicotul simulărilor examenelor naționale, relevați după aceea ca „negaționiști” ai grevei) care pare să ne năpădit. Apreciem acest lucru cu atât mai mult cu cât limitarea la observarea „paiului din ochiul celuilalt” și revoltele sau adevăratele războaie... doar virtuale (concretizate cel mult în abandonarea chiar a celor care îi chemau la acțiune) par să fi devenit „competențe” cu mult mai larg răspândite la nivel național decât la nivel județean. Dar poate că este cu mult mai bine să lăsăm cifrele să vorbească:
| Centralizator date referendum privind declanșarea grevei generale | ||||||
| Zona | Nr. membri sindicat | Număr repon-denți | Număr neparti-cipanți | DA | NU | Pondere opțiuni DA |
| Deva | 1029 | 615 | -414 | 371 | 244 | 36,05% |
| Hunedoara | 776 | 704 | -72 | 424 | 280 | 54,63% |
| Petroșani | 548 | 488 | -60 | 309 | 179 | 56,38% |
| Brad | 387 | 323 | -64 | 179 | 144 | 46,25% |
| Hațeg | 356 | 331 | -25 | 249 | 82 | 69,94% |
| Orăștie | 335 | 317 | -18 | 170 | 147 | 50,74% |
| Rural | 271 | 267 | -4 | 194 | 73 | 71,58% |
| Lupeni | 228 | 207 | -21 | 135 | 72 | 59,21% |
| Simeria | 217 | 202 | -15 | 124 | 78 | 57,14% |
| Vulcan | 215 | 211 | -4 | 128 | 83 | 59,53% |
| Călan | 187 | 177 | -10 | 92 | 85 | 49,19% |
| Petrila | 183 | 180 | -3 | 102 | 78 | 55,73% |
| Uricani | 70 | 65 | -5 | 33 | 32 | 47,14% |
| TOTAL | 4802 | 4087 | -715 | 2510 | 1577 | 52,30% |
raportat la numărul de membri
| Centralizator date referendum privind declanșarea grevei generale - F.S.E. „Spiru Haret” | |||||
| Nr. membri sindicat | Număr repondenț | Număr neparticipanți | DA | NU | Pondere opțiuni DA |
| 61812 | 36901 | -24911 | 14191 | 22710 | 22,93% |
Vom remarca faptul că la nivelul federației doar două organizații
județene au trecut pragul de 50% (Harghita și Hunedoara)
Desigur, ar fi multe de comentat, dar apreciem că nu prea mai sunt multe... de spus. Indiferent de cât de dificile devin încercările de a rezolva problemele deja existente și totodată de a stopa noile amenințări care se profilează la adresa salariaților din educație, indisponibilitatea la dialog a guvernanților, capcanele manipulatorii în care cad unii dintre noi, ipocrizia unora dintre colegi, teama altora, dezimplicarea, dezinteresul, opțiunile politice și orice am mai putea enumera drept cauze ne-au condus la imposibilitatea declanșării în acest moment a unui conflict de muncă radical. Și chiar dacă singură o grevă generală ne putea aduce în situația unei reeditări a succesului din 2023 în promovarea și apărarea drepturilor salariaților din educație, lupta trebuie să continue. Reușita este însă strict condiționată, cu atât mai evident în actualul context, doar de implicarea fiecăruia dintre noi.
Colegiile Liderilor Federației Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI) și Federației Sindicatelor din Educație „SPIRU HARET” au analizat rezultatele referendumului intern privind oportunitatea declanșării grevei generale în învățământul preuniversitar începând cu data de 25 mai 2026.
În urma centralizării opțiunilor exprimate de membrii de sindicat, s-a constatat că nu sunt întrunite condițiile obiective și statutare pentru declanșarea acestui protest. Concret, din totalul membrilor celor două federații, procentul celor care au votat „DA” la referendumul pentru declanșarea grevei generale este de 19,2%.
Acest rezultat, insuficient pentru inițierea unei acțiuni de o asemenea amploare, este, în principal, efectul contextului politic generat de demiterea Guvernului Bolojan – o situație imposibil de anticipat la momentul inițierii consultării.
Mulți dintre colegii care au votat „DA” pentru greva generală au demonstrat că sunt gata de luptă. Însă, în același timp, pe toate canalele de comunicare, am primit și am ascultat cu atenție mesajele venite din teritoriu. Există o îngrijorare reală și perfect întemeiată: o grevă declanșată acum, fără a avea la masa negocierilor un Guvern cu puteri depline, va rămâne fără niciun rezultat.
Cu toate acestea, nemulțumirile angajaților din sistemul educațional sunt pe deplin legitime și rămân de actualitate. Colegiile Liderilor celor două federații reafirmă angajamentul de a prezenta oficial lista de revendicări noului Guvern, imediat după învestirea acestuia. Și nu numai: vom continua presiunile în Parlament și îi vom aduce aminte încă o dată Președintelui Nicușor Dan că are o restanță față de noi.
Avertizăm pe această cale că, în situația extrem de probabilă în care viitorul Executiv va fi refractar la problemele care afectează grav învățământul preuniversitar – atât salariații, cât și beneficiarii primari – acțiunile de protest vor fi reluate. Acestea se vor desfășura conform unui nou calendar, stabilit exclusiv în urma consultării membrilor noștri.
Educația din România traversează una dintre cele mai profunde crize din ultimii 35 de ani. Doar prin unitate și solidaritate putem impune soluționarea problemelor din acest domeniu strategic, iar forța sindicatelor din educație stă astăzi, mai mult ca oricând, în implicare și susținere din partea tuturor membrilor.
Colegiile liderilor
F.S.L.I. și F.S.E. „SPIRU HARET”
14 mai 2026
În data de 3 noiembrie doamna Anisie, ministrul educației, a anunțat cu entuziasm un nou pas pe calea debirocratizării activității didactice, de această dată vizată fiind activitatea de asigurare și evaluare a calității educației sau, pe scurt, „problema ARACIP”.
Astfel, au fost puse în dezbatere publică două proiecte de hotărâre de guvern relative la Metodologia de evaluare instituțională în vederea autorizării, acreditării și evaluării periodice a organizațiilor furnizoare de educație, respectiv la standardele de autorizare de funcționare provizorie, standardele de acreditare și de evaluare externă periodică în învățământul preuniversitar.
Curioși, ne-am aplecat asupra conținutului acestor proiecte legislative, încercând să vedem în ce măsură intențiile exprimate sunt concretizate efectiv, experiența de până acum în ceea ce privește debirocratizarea, exceptând câteva documente sau cerințe efectiv eliminate, nefiind una consonantă (fără a mai aduce în discuție faptul că pandemia a generat o avalanșă de diferite statistici și raportări, iar anumite modificări legislative, precum cea relativă la decontarea navetei elevilor, au generat alte numeroase activități și documente inedite).
Pentru început, am luat în considerare standardele de autorizare de funcționare provizorie, standardele de acreditare și de evaluare externă periodică în învățământul preuniversitar. Astfel, legislația funcțională până în prezent preciza 43 de indicatori, cu un număr total de 1095 de descriptori (această din urmă cifră am preluat-o din comunicatul de presă al ministerului, fără a ne mai osteni să realizăm o numărătoare efectivă). Actualul proiect cuprinde 24 de indicatori, cu un număr de 265 de descriptori aferenți, subliniindu-se, în același comunicat de presă, faptul că este vorba aici de o reducere substanțială (reducerea este substanțială: 77% pentru acreditare, 76% pentru evaluare periodică și 57% pentru autorizarea de funcționare provizorie).
Apreciind că o astfel de abordare strict numerică aduce mult prea mult cu steagurile lui Caragiale, am decis să analizăm și conținutul efectiv al indicatorilor și al descriptorilor (cerințelor). Iar o lectură rapidă, încercând să nu vă propunem aici o cercetare efectivă, ne-a permis să observăm, chiar la o astfel de privire lejeră, următoarele:
Dispar, într-adevăr, anumiți descriptori, dar este vorba cu precădere de cei redundanți (fără a se reuși eliminarea în totalitate a redundanței). În cele mai multe cazuri avem însă de-a face nu cu o dispariție propriu-zisă (cu anumite excepții), ci de o concatenare a cerințelor.
În plus, în parte, cerințele devin mult mai greu de realizat. De exemplu, se trece de la „Acoperirea cu personal didactic calificat este de minim 85%” și „Acoperirea cu personal didactic auxiliar și nedidactic calificat este de cel puțin 75%” la cerințe de 100%, respectiv 75%, mergând până la „acoperirea integrală a necesarului de personal didactic auxiliar și nedidactic calificat”, aceasta în condițiile în care lipsa personalului didactic auxiliar și nedidactic este cronică în multe dintre unitățile de învățământ, fără ca până în prezent aceasta să își găsească o rezolvare (evident, în condițiile legislative actuale, responsabilitatea nefiind a unităților de învățământ în mod direct, ci a ministerului și a inspectoratelor școlare).
Se adaugă și cerințe care se pot dovedi în multe cazuri superflue, cum ar fi de exemplu „existența acordurilor de parteneriat cu instituții publice, agenți economici sau ONG sau achiziția de servicii educaționale complementare în vederea extinderii și îmbunătățirii folosirii noilor tehnologii (corectura noastră, termenul utilizat fiind „tehnologiilor”) digitale în procesul educațional”, sau care, ținând cont de realitățile educaționale pot să pară rizibile: „existența unor spații dedicate și dotate corespunzător pentru relaxarea copiilor/elevilor”.
Oricum, trebuie să remarcăm dispariția termenului de „procedură”, așa încât cel puțin din această perspectivă dispare neoficiala „competiție” relativă la numărul de proceduri existente într-o unitate de învățământ, cea care a condus de altfel și la compromiterea ideii de procedură în sistemul educațional românesc, deși, pe de altă parte, au rămas într-un fel sau altul aproape toate cerințele implicite (dispariția documentului „procedură” nu este echivalentă cu dispariția activităților procedurale, singurele prin care se realizează ceea ce se realizează, iar după aceea pot dovedi realizarea).
Nu vă bucurați însă mult prea repede nici măcar cu privire la acest lucru, fiindcă, aparent nevinovată, în realitate greu demonstrabilă și presupunând o anumită deplasare a centrului activității didactice, își face apariția o expresie, criticată la momentul la care ARACIP a experimentat implementarea unor noi standarde (fiindcă ideea este veche, chiar dacă astăzi ambalajul este afirmat ca nou), și anume cea de „stare de bine”.
Nici nu vă speriați, fiindcă nu este vorba de un „bau-bau”, dar cel puțin realizați exerciții de imaginație cu privire la ce presupun și la cum se pot demonstra aspecte precum (redăm doar câteva dintre ocurențe):
Oprindu-ne și asupra proiectului de metodologie, aici lucrurile sunt și mai simple, modificarea consistentă se referă doar la vehicularea în format electronic a diferitelor documente (ceea ce nu înseamnă inexistența lor fizică, ci doar că vor fi scanate și transmise în această formă) și, trebuie recunoscut, o împuținare a celor transmise în caz de solicitare a evaluării externe.
Tot în acest sens și ca o clarificare a practicii obișnuite, Raportul Anual de Evaluare Internă a Calității Educației se va completa electronic pe platforma ARACIP (cel puțin greoaie și deosebit de abundentă în cerințe), inspectoratele școlare având sarcina de a verifica existența acestuia în fiecare an școlar.
Am putea continua, dar credem că aspectele semnalate sunt suficiente pentru a trece, în acest context, la a trage câteva concluzii.
Evident, cea care se impune mai întâi înclină către, legat de titlul articolului, „abureală” (iar aici, dacă nu ați făcut-o deja citind precedentele rânduri, în măsura în care aveți o perspectivă mai optimistă (sic!), v-ați putea pune întrebarea „cine pe cine aburește?”). Comasarea indicatorilor și a descriptorilor aferenți nu reprezintă la propriu o reducere a cerințelor decât dacă chiar ne limităm la a număra precum în Caragiale.
Mai mult, ținând seama de conținutul efectiv al descriptorilor, mai ales prin ideea semnalată deja a „stării de bine”, dar și prin altele asemenea, apreciem că noile cerințe vor fi mai dificil de evaluat și, mai ales, dacă suntem cu adevărat sinceri în ceea ce privește sistemul de asigurare și evaluare a calității educației, așa cum funcționează curent, de demonstrat în cadrul vizitelor de evaluare externă.
Într-adevăr, nu mai avem reiterată la tot pasul ideea de procedură, interpretată cel mai adesea ca document de sine stătător, dar după cum precizam activitățile procedurale, sau cum vreți să le numiți, nu dispar, ci cel mult sunt exprimate într-un mod mai general (ceea ce le poate face, în funcție de cine evaluează, mai greu sau mai ușor de realizat și demonstrat). Iar ca bucuria privind procedurile să fie și mai dezamăgitoare în cele din urmă, nu uitați că există sistemul de control managerial intern (care este cerut și mai departe în educație, în pofida faptului că educația are propriul sistem de asigurare și evaluare a calității), el însuși implicând un buchet destul de amplu de proceduri.
În fine, toate acestea înseamnă că lăudata debirocratizare nu reușește nici în acest caz să-și atingă ținta. Ba chiar, pentru o vreme, ținând seama de toate implicațiile, implementarea noilor standarde va conduce, cel puțin pe termen scurt și mediu, la necesitatea unor eforturi suplimentare din partea unităților de învățământ și a cadrelor didactice.
Proiectele de acte normative pot fi descărcate de pe site-ul MEC:
Proiect de hotărâre de guvern privind aprobarea metodologiei de evaluare
Proiect de hotărâre de guvern privind aprobarea standardelor