Către MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII
DOMNULUI MINISTRU MIHAI DIMIAN
Stimate Domnule Ministru,
Federația Sindicatelor Libere din Învățământ și Federația Sindicatelor din Educație „SPIRU HARET” – organizații sindicale reprezentative la nivel de sector de negociere colectivă învățământ preuniversitar – vă adresează rugămintea de a dispune ACHITAREA ÎN CEL MAI SCURT TIMP a tranșei aferente anului 2026 din drepturile bănești dispuse prin hotărârile judecătorești, cuvenite salariaților din învățământ și pentru care nu s-a realizat plata.
Potrivit informațiilor primite, la nivelul țării există următoarele situații:
1) salariați care nu au primit nimic, deoarece drepturile cuvenite acestora depășesc valoarea de 10.000 lei/beneficiar, astfel că plata a fost condiționată de efectuarea unui audit cu privire la sumele cuvenite potrivit hotărârilor judecătorești;
2) salariați care, de asemenea, nu au primit nimic, deoarece unitățile de învățământ fie nu au calculat, fie nu au comunicat necesarul de plată în termenul impus de minister;
3) salariați care au primit doar o parte din drepturile cuvenite, deoarece sumele alocate au fost insuficiente.
Domnule Ministru,
Neplata drepturilor dispuse prin hotărârile judecătorești în favoarea salariaților aflați în situațiile de mai sus este lipsită de fundament legal, discriminatorie și contravine dispozițiilor aplicabile în materia executării hotărârilor judecătorești. Astfel:
În calitate de ordonator principal de credite pentru sumele acordate de la bugetul de stat cu titlul de drepturi salariale sau diferențe de drepturi salariale, Ministerul Educației și Cercetării TREBUIE SĂ ASIGURE PLATA INTEGRALĂ A DREPTURILOR SALARIALE care se cuvin salariaților din sistemul educațional potrivit hotărârilor judecătorești, în raport de tranșa anuală care trebuie plătită (calculată în funcție de anul pronunțării hotărârii judecătorești).
Vă rugăm să aveți în vedere că, potrivit art. 435 din Codul de procedură civilă, hotărârile judecătorești definitive constituie titlu executoriu și sunt obligatorii față de părțile din proces. Totodată, nerespectarea unei hotărâri judecătorești săvârșită prin neexecutarea hotărârii judecătorești privind plata salariilor este infracțiune, incriminată de art. 287 alin. (1) lit. e) din Codul penal.
În același timp, prin art. 35 alin. (3) din Contractul Colectiv de Muncă Unic la Nivel de Sector de Negociere Colectivă Învățământ Preuniversitar (înregistrat la M.M.F.T.S.S.-U.P.D.S.P.S. sub nr. 1104/09.07.2025 și publicat în Monitorul Oficial, Partea a V-a, nr. 5/14.08.2025) unitățile/instituțiile din învățământul preuniversitar sunt obligate să calculeze și să transmită inspectoratului școlar și/sau ordonatorului principal de credite sumele necesare pentru plata drepturilor salariale stabilite prin hotărâri judecătorești definitive. Totodată, constituie abatere disciplinară [potrivit art. 38 alin. (4) din același contract colectiv], refuzul de a se calcula sumele stabilite prin hotărâri judecătorești definitive.
Astfel, unitatea de învățământ obligată prin titlu/titluri executoriu/executorii trebuie să asigure plata integrală a tranșei care se cuvine beneficiarilor, iar Ministerul Educației și Cercetării trebuie să aloce fondurile necesare – nu să creeze discriminare între salariați, prin măsuri de amânare a plății sumelor cuvenite, pe o perioadă nedeterminabilă din acest an.
Faptul că Ministerul Educației și Cercetării a dispus plata acestor diferențe salariale în luna aprilie, odată cu plata drepturilor salariale aferente lunii martie, a fost opțiunea acestuia de a nu aștepta finele anului 2026 (data limită pentru plata tranșelor din hotărârile judecătorești, stabilită prin art. XXIII din Legea nr. 141/2025 coroborat cu art. 3 alin. (2) din O.M.E.C. nr. 3226/2026 privind stabilirea procedurii de efectuare a plății titlurilor executorii de către unitățile/instituțiile din învățământul preuniversitar de stat în anul 2026 ), dar nu poate constitui un motiv pentru prejudicierea salariaților din învățământ care beneficiază de mai multe tipuri de drepturi salariale acordate prin hotărâri judecătorești și care se află în ultimii ani de plată eșalonată (ceea ce a determinat cuantumul mare al sumelor de încasat).
Reamintim că există salariați din învățământul preuniversitar care beneficiază, în baza mai multor hotărâri judecătorești, de:
- plata majorărilor/creșterilor salariale prevăzute de art. 4, art. 5 alin. (1), art. 7 și art. 8 din Anexa nr. I cap. I lit. B „Reglementări specifice personalului didactic din învățământ", respectiv art. 15 din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice;
- plata salariului de bază cuvenit prin utilizarea tranșelor de vechime în învățământ, instituite prin Hotărârea Guvernului nr. 38/2017;
- plata indemnizației de concediu de odihnă cu luarea în calcul a indemnizației de hrană;
- plata indemnizației de concediu de odihnă pentru activitatea desfășurată în baza unui contract individual de muncă încheiat în regim de plata cu ora;
- plata sporului pentru condiții de muncă etc.
Multe dintre aceste hotărâri sunt la achitarea ultimei tranșe de eșalonare, de 35% din valoarea titlului executoriu, astfel încât diferențele salariale cuvenite (fără inflație și dobânda legală penalizatoare acordată de instanță) depășesc suma de 10.000 de lei/salariat beneficiar.
În aceste condiții, Federația Sindicatelor Libere din Învățământ și Federația Sindicatelor din Educație „SPIRU HARET”, vă solicită ca, în regim de urgență, să dispuneți PLATA INTEGRALĂ A DIFERENȚELOR DE DREPTURI SALARIALE CARE SE CUVIN TUTUROR SALARIAȚILOR DIN ÎNVĂȚĂMÂNT, potrivit hotărârilor judecătorești definitive, ÎN CUANTUMUL CUVENIT, în raport de tranșa care trebuie achitată în anul 2026, concomitent cu ALOCAREA SUMELOR necesare pentru achitarea integrală a tranșelor aferente anului 2026 din titlurile executorii, astfel cum au dispus instanțele judecătorești, inclusiv acolo unde, din eroare, salariaților li s-au achitat sume conform O.U.G. nr. 48/2022).
Cunoaștem cu toții motivațiile care ne-au condus la organizarea acestui referendum, deosebit de succint ele putând fi rezumate în „scăderea drastică a veniturilor în educație”... precum și amenințările care se profilează, bine cunoscute și acestea, cel puțin din informările transmise de organizația sindicală...
Și totuși! Afectând până în prezent aproape în exclusivitate profesorii și ocupanții de funcții de conducere, ținând seama de rezultatele referendumului, ar fi de sesizat în primul rând că solidaritatea a devenit un termen poate mult prea complex pentru a mai suscita emoție la fiecare dintre noi. Astfel, încercând să înțelegem reacțiile colegilor din nedidactic, din auxiliar, din învățământul preșcolar și primar, dar fără a uita personalul de conducere, în majoritate negative în raport cu ideea declanșării unei greve generale (fără niciun fel de personalizare aici, raportat la o anumită școală sau zonă), singura idee care ar putea fi luată în calcul s-ar lega îndeaproape de „capra vecinului”, poate nu pe moarte, dar cu siguranță suferindă, care pur și simplu nu interesează! (Desigur, cunoaștem toate așa-zisele „argumente” (care amestecă indistinct pierderea banilor, a vechimii, a pensiei, a gradelor didactice și a orice vă mai trece prin cap), dar credem că explicațiile oferite au „înțepat” fără drept de apel toate aceste baloane de săpun , în măsura în care, firește, dorim să vedem acest lucru.) Este cu atât mai greu de înțeles atitudinea colegilor care au refuzat pur și simplu să exprime o opțiune în cadrul referendumului... ca și cum motivațiile care au condus la declanșarea referendumului le-ar fi total străine. Știm că nu este cazul, „plângerile” fiind frecvente și acute, exprimate în mod direct, dar mai ales pe rețelele sociale, reclamând mai ales... lipsa de acțiune!
„Ne vom scărpina în cap” și vom merge mai departe, ignorând epidemia de ipocrizie (manifestată chiar la modul în care unii dintre cei mai vocali „reclamatori” ai situației dezastruoase sunt „fentatorii” de la boicotul simulărilor examenelor naționale, relevați după aceea ca „negaționiști” ai grevei) care pare să ne năpădit. Apreciem acest lucru cu atât mai mult cu cât limitarea la observarea „paiului din ochiul celuilalt” și revoltele sau adevăratele războaie... doar virtuale (concretizate cel mult în abandonarea chiar a celor care îi chemau la acțiune) par să fi devenit „competențe” cu mult mai larg răspândite la nivel național decât la nivel județean. Dar poate că este cu mult mai bine să lăsăm cifrele să vorbească:
| Centralizator date referendum privind declanșarea grevei generale | ||||||
| Zona | Nr. membri sindicat | Număr repon-denți | Număr neparti-cipanți | DA | NU | Pondere opțiuni DA |
| Deva | 1029 | 615 | -414 | 371 | 244 | 36,05% |
| Hunedoara | 776 | 704 | -72 | 424 | 280 | 54,63% |
| Petroșani | 548 | 488 | -60 | 309 | 179 | 56,38% |
| Brad | 387 | 323 | -64 | 179 | 144 | 46,25% |
| Hațeg | 356 | 331 | -25 | 249 | 82 | 69,94% |
| Orăștie | 335 | 317 | -18 | 170 | 147 | 50,74% |
| Rural | 271 | 267 | -4 | 194 | 73 | 71,58% |
| Lupeni | 228 | 207 | -21 | 135 | 72 | 59,21% |
| Simeria | 217 | 202 | -15 | 124 | 78 | 57,14% |
| Vulcan | 215 | 211 | -4 | 128 | 83 | 59,53% |
| Călan | 187 | 177 | -10 | 92 | 85 | 49,19% |
| Petrila | 183 | 180 | -3 | 102 | 78 | 55,73% |
| Uricani | 70 | 65 | -5 | 33 | 32 | 47,14% |
| TOTAL | 4802 | 4087 | -715 | 2510 | 1577 | 52,30% |
raportat la numărul de membri
| Centralizator date referendum privind declanșarea grevei generale - F.S.E. „Spiru Haret” | |||||
| Nr. membri sindicat | Număr repondenț | Număr neparticipanți | DA | NU | Pondere opțiuni DA |
| 61812 | 36901 | -24911 | 14191 | 22710 | 22,93% |
Vom remarca faptul că la nivelul federației doar două organizații
județene au trecut pragul de 50% (Harghita și Hunedoara)
Desigur, ar fi multe de comentat, dar apreciem că nu prea mai sunt multe... de spus. Indiferent de cât de dificile devin încercările de a rezolva problemele deja existente și totodată de a stopa noile amenințări care se profilează la adresa salariaților din educație, indisponibilitatea la dialog a guvernanților, capcanele manipulatorii în care cad unii dintre noi, ipocrizia unora dintre colegi, teama altora, dezimplicarea, dezinteresul, opțiunile politice și orice am mai putea enumera drept cauze ne-au condus la imposibilitatea declanșării în acest moment a unui conflict de muncă radical. Și chiar dacă singură o grevă generală ne putea aduce în situația unei reeditări a succesului din 2023 în promovarea și apărarea drepturilor salariaților din educație, lupta trebuie să continue. Reușita este însă strict condiționată, cu atât mai evident în actualul context, doar de implicarea fiecăruia dintre noi.
Colegiile Liderilor Federației Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI) și Federației Sindicatelor din Educație „SPIRU HARET” au analizat rezultatele referendumului intern privind oportunitatea declanșării grevei generale în învățământul preuniversitar începând cu data de 25 mai 2026.
În urma centralizării opțiunilor exprimate de membrii de sindicat, s-a constatat că nu sunt întrunite condițiile obiective și statutare pentru declanșarea acestui protest. Concret, din totalul membrilor celor două federații, procentul celor care au votat „DA” la referendumul pentru declanșarea grevei generale este de 19,2%.
Acest rezultat, insuficient pentru inițierea unei acțiuni de o asemenea amploare, este, în principal, efectul contextului politic generat de demiterea Guvernului Bolojan – o situație imposibil de anticipat la momentul inițierii consultării.
Mulți dintre colegii care au votat „DA” pentru greva generală au demonstrat că sunt gata de luptă. Însă, în același timp, pe toate canalele de comunicare, am primit și am ascultat cu atenție mesajele venite din teritoriu. Există o îngrijorare reală și perfect întemeiată: o grevă declanșată acum, fără a avea la masa negocierilor un Guvern cu puteri depline, va rămâne fără niciun rezultat.
Cu toate acestea, nemulțumirile angajaților din sistemul educațional sunt pe deplin legitime și rămân de actualitate. Colegiile Liderilor celor două federații reafirmă angajamentul de a prezenta oficial lista de revendicări noului Guvern, imediat după învestirea acestuia. Și nu numai: vom continua presiunile în Parlament și îi vom aduce aminte încă o dată Președintelui Nicușor Dan că are o restanță față de noi.
Avertizăm pe această cale că, în situația extrem de probabilă în care viitorul Executiv va fi refractar la problemele care afectează grav învățământul preuniversitar – atât salariații, cât și beneficiarii primari – acțiunile de protest vor fi reluate. Acestea se vor desfășura conform unui nou calendar, stabilit exclusiv în urma consultării membrilor noștri.
Educația din România traversează una dintre cele mai profunde crize din ultimii 35 de ani. Doar prin unitate și solidaritate putem impune soluționarea problemelor din acest domeniu strategic, iar forța sindicatelor din educație stă astăzi, mai mult ca oricând, în implicare și susținere din partea tuturor membrilor.
Colegiile liderilor
F.S.L.I. și F.S.E. „SPIRU HARET”
14 mai 2026
Joi, 27 februarie, în sala „Spiru Haret” de la sediul I.S.J. Hunedoara, în organizarea acestei instituții, motivată de proiectele de planuri-cadru pentru liceu lansate în dezbatere publică la începutul lunii februarie (consultarea publică urmând a se încheia în 6 martie 2025), s-a derulat ceea ce s-a dorit a fi o... dezbatere.
Întrunirea, care a reunit, alături de organizatori, cadre didactice din toate unitățile de învățământ liceal din județul Hunedoara, s-a bucurat de prezența unor reprezentanți din partea Ministerului Educației și Cercetării (Mircea Bertea, consilier al ministrului educației), Centrului Național de Politici și Evaluare în Educație (Gabriel Vrânceanu, șeful serviciului Dezvoltare curriculum), mediului universitar (Anca Guță, Universitatea din Petroșani; Sorin Rațiu, Universitatea Politehnică Timișoara), elevilor și părinților, dar și din structurile organizatorice ale S.I.P. Județul Hunedoara (numărul total al participanților a depășit 200 de persoane).
Fără a se ieși din atmosfera în care s-au derulat inclusiv dezbaterile organizate de Ministerul Educației și Cercetării la nivel național (așa cum s-ar desprinde din feed-back-ul obținut de la participanții la aceste dezbateri), cea mai mare parte a celor trei ore și jumătate pe care s-au întins „discuțiile” a fost ocupată în primul rând cu prezentarea proiectelor de planuri-cadru, presărate acestea cu mulțumiri și aprecieri relative la diferiții factori interesați (este drept, cu o oarecare ignorare a cadrelor didactice din învățământul preuniversitar, lucru nu într-atât de surprinzător având în vedere și minima cooptare a acestora în procesul de elaborare a acestor proiecte).
Ideea majoră a acestei prime părți deosebit de extinse a „dezbaterii” a fost aceea că „avem nevoie de planuri-cadru noi”, chiar dacă argumentele în favoarea unei astfel de necesități stringente sunt cam absente și nimeni nu a realizat o cercetare serioasă a rezultatelor implementării unor planuri-cadru noi în învățământul gimnazial, „reformarea” învățământului liceal fiind gândită, cel puțin declarativ, în continuarea acestora.
Desigur, nu au lipsit în această primă parte nici celelalte idei amintite și reamintite în permanență din momentul lansării acestei consultări publice:
1. Aprecierile față echipa care a elaborat noile planuri-cadru...
Abandonând „festivismul”, rezultatele procesului de elaborare, prin prisma duratei și a „noutăților” aduse, sunt greu de justificat într-o notă pozitivă, modificările, având în minte și „promisiunile” de revenire asupra unor aspecte, fiind relativ modeste (oarecum simplificator, s-ar putea spune că au fost eliminate anumite discipline sau redus numărul de ore pentru a face loc unei decizii la nivelul elevului și a școlii).
2. Elevii sunt actorii principali ai acestei reforme...
Fără să ne ascundem după deget, ar fi de subliniat totuși că educația este realizată de cadrele didactice, iar elevii sunt beneficiarii acesteia, succesul sau insuccesul oricărei „reforme” educaționale (ne menținem ghilimelele, nefiind încă oferite contraargumente consistente împotriva afirmației că toate reformele educaționale postrevoluționare au eșuat în cele din urmă) depinzând într-o mare măsură de implicarea acestora.
3. Schimbare fără precedent în sistemul de educație din România...
O privire retrospectivă asupra evoluțiilor postrevoluționare din educația românească va arăta foarte repede că aproape niciuna dintre ideile proiectelor de planuri-cadru nu este nouă, „curajul” frecvent amintit fiind unul greu de dovedit, mai ales dacă avem în minte măsurile implementate prin „reforma Marga”. Acestea, mult mai consistent elaborate, au și funcționat timp de un an școlar, după care întregul proces a fost progresiv abandonat, în primul rând pe considerente... financiare.
4. Nu se mai dorește prorogarea unor prevederi legale...
Aceasta ar fi o dorință cel puțin salutară, dacă nu am vedea aici o doză consistentă de... ipocrizie, în condițiile în care o mare parte a legii învățământului preuniversitar adoptată în 2023 este prorogată, cu precădere chiar acele măsuri care ar avea darul să motiveze cadrele didactice în înhămarea la o căruță plasată adesea înaintea boilor (din motivații evident financiare).
5. O reașezare a educației pe autonomie și flexibilitate...
Ideea, care ar merita din plin sprijinul factorilor implicați, apreciem că are șanse deosebit de mici de concretizare, istoria ultimelor decenii arătând fără drept de apel că în absența unei finanțări adecvate a educației, orice idee, indiferent cât de bună, nu reușește să genereze rezultate pozitive (desigur, există câteva excepții, notabilă fiind aceea a susținerii examenelor naționale). Astfel, poate fi deosebit de frumos să vorbim despre un învățământ realizat, pe partea de decizie a elevului, pe grupe, cu opționale atractive, dar aproape imposibil de implementat în orizontul frazei-poruncă „cu încadrarea în bugetul alocat” (cea căreia nu i-a rezistat și nu îi rezistă mai nicio prevedere legală)...
Și am putea continua, dar credem că este suficient de clar spiritul în care s-a derulat prima parte a „dezbaterii”, mult prea „consistentă” în opinia noastră (semnalăm totuși că întinderea sa a fost redusă în raport cu intenția inițială, renunțându-se la unele prezentări).
Iar cu siguranță nu am uitat de studiul realizat (C.J.R.A.E. Hunedoara) cu privire la percepțiile și așteptările elevilor în ceea ce privește proiectele planurilor-cadru, dar, scuzată să ne fie percepția, apreciem că își găseau mai puțin locul în acest context statistici relative la ceea ce se dorește a fi introdus sau scos din acestea.
În dezbaterea propriu-zisă (după aprecierea noastră, cel mult o treime din durata pe care s-a derulat întâlnirea), cum probabil era de așteptat, s-a insistat pe argumentarea prezenței anumitor discipline/ore și anumite reașezări a acestora, cu precădere în învățământul tehnologic, fiind totuși subliniate și anumite „amenințări” (amintite acestea în parte în rândurile de mai sus) care ar putea submina „succesul” implementării.
În încheiere, nu vom nega aportul potențial pozitiv al unor astfel de întâlniri (cel puțin în măsura în care ele au un conținut adecvat titulaturii sub care sunt puse, lucru greu de observat însă până în prezent), deși impresia generală în raport cu întregul proces al adoptării noilor planuri-cadru este aceea că s-a stabilit o țintă unică, dar în lipsa unei gândiri a întregului context educațional. Iar aici avem în minte în primul rând contextul financiar, adevăratul hop al oricărei reforme în educația românească, dar nu numai, calitatea programelor (elaborate și acestea de comisii mai mult sau mai puțin misterioase), a manualelor (rigidizate prin politicile duse în anumite tipare, dar și „subțiate” pe considerente financiare – în măsura în care nu confundăm programa cu manualul, sunt totuși lucruri diferite a „enumera” conținuturi în două pagini sau a trata o problemă în opt pagini), „modelizarea” strictă a examenelor naționale, dificultățile cu care se realizează practica școlară în învățământul tehnologic, lipsa resurselor educaționale („dotarea” este doar primul pas, insuficient însă în raport cu concretizarea actului educațional) etc. fiind doar câteva dintre problemele care își cer o rezolvare.
Dar cine știe, poate că ultimele dezbateri programate (4 martie la Timișoara și 6 martie dezbatere on-line, la care ar fi de adăugat cea organizată de F.S.E. „Spiru Haret” la București în data de 5 martie) vor reuși să fie într-o mai mare măsură ceea ce se doresc a fi.
DOCUMENTE ATAȘATE
Prezentarea planurilor cadru – liceu – filiera teoretică
Prezentarea planurilor cadru – liceu – filiera vocațională
Prezentarea planurilor cadru – liceu – filiera tehnologică
Studiu CJRAE
|
Numărul
curent |
Titlul
documentului |
Dimensiune
(octeți) |
Extensia
documentului |
Data
atașării |
| 1 | Prezentarea planurilor cadru - liceu - filiera teoretică | 1.586.612 | APPLICATION/PDF | 2025-03-04 09:34:36 |
| 2 | Prezentarea planurilor cadru - liceu - filiera vocațională | 2.394.452 | APPLICATION/PDF | 2025-03-04 09:35:52 |
| 3 | Prezentarea planurilor cadru - liceu - filiera tehnologică | 1.695.126 | APPLICATION/PDF | 2025-03-04 09:37:07 |
| 4 | Studiu CJRAE | 370.363 | APPLICATION/PDF | 2025-03-04 09:37:50 |