Un ministru care vrea sindicate „restartate” și reduse la tăcere
nu are ce căuta într-un guvern democratic!
SOLICITĂM DEMITEREA IMEDIATĂ A MINISTRULUI DANIEL DAVID!
Federația Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI) și Federația Sindicatelor din Educație „SPIRU HARET” reacționează ferm la atacul fără precedent lansat de ministrul educației, Daniel David, împotriva reprezentanților salariaților din învățământ. Într-un recent podcast, demnitarul a afirmat: „în timp, sindicatele vor înțelege că nu mai pot avea un rol important într-un sistem așa cum îl avem acum” și că este nevoie de un „restart pentru a construi alte paradigme în educație, inclusiv pentru ei ca sindicate”.
Aceste declarații nu sunt simple opinii, ci reprezintă un manifest pentru autoritarism. Ele trădează intenția clară de a elimina singurul obstacol rămas în calea unor reforme făcute „din pix”, fără consultare și fără contact cu realitatea din clase: dialogul social.
Domnul ministru David confundă Ministerul Educației și Cercetării cu un laborator personal de psihologie experimentală. Într-o democrație funcțională, sindicatelor nu li se dictează „paradigmele” de funcționare; ele nu se „restartează” la comanda puterii politice. Rolul nostru, al sindicatelor, este garantat constituțional tocmai pentru a proteja sistemul de abuzurile puterii executive. A dori sindicate care să nu mai aibă un rol important înseamnă a dori angajați fără drepturi și un sistem educațional obedient. În ultimele decenii, sindicatele au fost singurele organizații care au apărat consecvent drepturile cadrelor didactice, au semnalat abuzurile administrative, au intervenit ori de câte ori politicile educaționale au pus în pericol integritatea profesiei și șansele elevilor la un învățământ de calitate și s-au implicat constant în îmbunătățirea actelor normative care vizează sistemul de învățământ.
Încercarea ministrului de a lega existența sindicatelor și activitatea profesorilor de rata analfabetismului funcțional reprezintă o manipulare ieftină. Domnule ministru, analfabetismul funcțional nu este produs de sindicate! Este rezultatul zecilor de ani de subfinanțare cronică, de programe școlare neadaptate, de lipsă a resurselor și de instabilitatea legislativă generată de politicieni, nu de dascăli și de organizațiile sindicale. Profesorii sunt cei care au ținut școala românească în viață, adesea în condiții umilitoare, în timp ce miniștrii experimentau „reforme” eșuate.
Avertizăm partidele din coaliția de guvernare, pe prim-ministrul Ilie Bolojan și pe Președintele României Nicușor Dan că nu au voie să tacă, după o astfel de declarație.
Tăcerea în fața acestui derapaj înseamnă complicitate.
Dacă viziunea României Educate include reducerea la tăcere a partenerilor sociali, atunci România a părăsit valorile europene.
Un ministru care vede în sindicate o piedică ce trebuie eliminată este incompatibil cu funcția publică. Deciziile în educație se iau prin dialog, nu se impun prin dictat.
În consecință, solicităm public demiterea domnului Daniel David din funcția de ministru al educației.
Nu putem accepta un „partener” de dialog care planifică reformarea mișcării sindicale pentru a o transforma într-o structură obedientă.
5 Decembrie 2025
Protestele nu sunt expresia unor simple „supărări”, ci simptomul colapsului provocat de „Legea Bolojan”
Federația Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI) și Federația Sindicatelor din Educație „SPIRU HARET” (FSE „SPIRU HARET“) își exprimă dezaprobarea față de declarațiile recente ale ministrului educației și cercetării, Daniel David.
În cadrul unui podcast, domnia sa a ales să minimalizeze amploarea protestelor din educație, reducând nemulțumirile legitime ale angajaților din învățământ la simple și trecătoare „stări de supărare”, limitate, în opinia sa, strict la „zona sindicală”.
Acest mod de a descrie situația actuală din învățământ denotă nu doar o lipsă gravă de înțelegere a realității școlii românești, ci și o încercare periculoasă de a discredita vocea celor care avertizează asupra efectelor dezastruoase ale Legii nr. 141/2025 („Legea Bolojan”).
Prin acest act normativ, Guvernul și Ministerul Educației și Cercetării au destabilizat un sistem deja fragil, transformându-l într-o improvizație ale cărei victime sigure sunt elevii și profesorii.
Ceea ce ministrul numește simplist „supărare” este manifestarea unei frustrări acumulate. Măsurile recente au lovit direct în fundamentul sistemului, prin:
S-a creat o situație imposibilă. Vorbim despre o suprasolicitare reală, despre scăderea vizibilă a atractivității profesiei didactice și despre pierderea condițiilor minime pentru un act educațional de calitate. A afirma că „le va trece supărarea” înseamnă a trata cu superioritate și cinism o categorie profesională deja împovărată și umilită.
În plus, declarația conform căreia doar „zona sindicală este afectată“ este o manipulare. Realitatea demonstrează contrariul:
Prezentarea sindicatelor ca un grup izolat contravine misiunii unui ministru al educației, care ar trebui să valorizeze dialogul social, nu să îl antagonizeze.
Constatăm că domnul ministru a ales să folosească expertiza de psiholog și a transformat-o într-o armă politică de tip „dezbină și cucerește”. Încercarea domniei sale de a reduce criza sistemică la o simplă „stare emoțională” sau „supărare” trecătoare, nu este altceva decât o tehnică manipulatoare menită să fragmenteze solidaritatea corpului didactic și să inducă ideea falsă că problemele sunt doar în mintea liderilor sindicali. Domnule ministru, vedeți că, după atâta dezbinare, s-ar putea să nu mai aveți ce să cuceriți!...
În continuare ministrul încearcă să se războiască cu corpul profesoral, făcând referire la analfabetismul funcțional, însă chiar politicile aplicate de acesta în 2025 contrazic flagrant soluțiile dovedite științific. În timp ce Europa reduce numărul de elevi la clasă pentru a combate decalajele, România aglomerează clasele și reduce timpul alocat elevului.
Învățământul românesc de astăzi este oglinda nepăsării tuturor guvernelor post-decembriste, însă actualul Executiv atinge apogeul operei de colapsare a sistemului. Invocarea analfabetismului funcțional în acest context este doar o metodă de a eluda responsabilitatea politică pentru dezastrul creat.
Cu toții cunoaștem că educația nu se poate reforma prin negarea problemelor. Însă, reformele durabile se construiesc împreună cu profesioniștii din sistem, nu împotriva lor.
Solicităm ministrul educației să facă un „efort“ și să înceteze minimalizarea efectelor dezastruoase ale măsurilor dispuse împotriva sistemului de învățământ prin Legea nr. 141/2025, iar Guvernului să se angajeze în procesul de corectare a acestora.
FSLI și FSE „SPIRU HARET” vor continua să apere drepturile angajaților din educație și să susțină, prin toate mijloacele legale, o școală publică puternică, stabilă și orientată spre elev.
Marți, 2 decembrie a.c., a avut loc ședința de lucru a Consiliului de Administrație al Inspectoratului Școlar Județean Hunedoara.
Pe ordinea de zi au fost înscrise următoarele probleme:
I. Solicitări de la unități de învățământ
II. Diverse
În cadrul ședinței au fost luate următoarele hotărâri:
I. Se aprobă solicitările unităților de învățământ, conform Anexei 1.
II. Diverse:
1. Se aprobă diminuarea unor fracțiuni de posturi pentru școlarizări la domiciliu, conform Anexei 2.
2. Se prezintă raportul de la Arhivele Naționale, termenele, constatările și măsurile.
3. Se prezintă apelul de proiecte pentru unitățile de învățământ din mediul rural. Se va posta pe grupul de directori.
4. Se aprobă Procedura Operațională referitor la calculul drepturilor salariale conform OUG nr. 48/2022 și Hotărârea nr. 875/2022.
Anexele la care se face referire în articol sunt postate la rubrica ISJ HUNEDOARA - CONSILIUL DE ADMINISTRAȚIE.
Legea 141/25.07.2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare aduce următoarele modificări Legii învățământului preuniversitar nr. 198/2023:
1. creșterea normei didactice cu 2 ore, inclusiv prin includerea în posturile din învățământul primar a 2 ore de educație remedială (până la debutul anului școlar 2029-2030) – art. LVIII din Legea nr. 141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare, plasând astfel România deasupra mediei europene de 18-19 ore, fragmentând nepermis de mult catedrele și punând în situația restrângerilor de activitate/completări de normă zeci de mii de profesori;
2. reducerea cuantumului remunerației pentru plata cu ora, prin raportare nu la norma didactică, ci la timpul de lucru (1/160) – art. LIII, pct. 7 din Legea nr. 141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare, reducând remunerația acordată pentru această activitate la nivelul unei munci necalificate, deși practici asemănătoare europene, precum în Germania sau Franța, remunerează peste tariful orar de bază orele didactice suplimentare;
3. creșterea pragurilor relative la numărul de educabili începând cu care o unitate școlară poate dobândi personalitate juridică – art. LIII, pct. 1 din Legea nr. 141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare, punând sub semnul întrebării în mod direct existența a sute de școli, iar în mod indirect existența a mii de structuri școlare;
4. creșterea numărului de copii în cadrul formațiunilor de studiu, inclusiv prin posibilitatea funcționării cu până la 4 copii/elevi peste efectivele maxime prevăzute de lege – art. LIII, pct. 2 din Legea nr. 141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare, conducând la supraaglomerare în anumite cazuri, desființare de clase în alte situații sau trecerea în regim simultan și implicit reduceri importante de norme didactice, plasând România printre primele țări din Europa ca număr de educabili/cadru didactic;
5. reducerea degrevărilor de normă didactică pentru personalul de conducere, îndrumare și control (maxim 50% din norma crescută), fiind instituită totodată interdicția de a derula ore în regim de plata cu ora sau la cumul pentru aceste categorii de personal – art. LIX din Legea nr. 141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare, îngreunând nepermis de mult activitatea managerială, cu amenințarea ca viitoarele concursuri pentru ocuparea funcțiilor de conducere să fie deschise managementului extern;
6. coborârea pragului maxim până la care se acordă vouchere de vacanță și indemnizație de hrană la 6000 lei net – semnificând o reducere a veniturilor pentru o parte din salariații din educație;
7. restructurarea sistemului de burse cu scopul reducerii sumelor totale alocate în acest sens - art. LIII, pct. 6 din Legea nr. 141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare;
8. restrângerea decontării transportului pentru elevii de învățământ primar și gimnazial la elevii care nu pot fi școlarizați în unitatea administrativ-teritorială în care își au domiciliul - art. LIII, pct. 4 și pct. 5 din Legea nr. 141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare;
9. prorogarea acordării primei de pensionare în cuantum de două salarii de bază ale persoanei în situația pensionării la împlinirea vârstei standard până la începutul anului școlar 2026-2027 – art. LVII, pct. 8 din Legea nr. 141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare.
Având în vedere că toate aceste măsuri înseamnă:
1. Creșterea timpului și a volumului de muncă având ca efect depășirea și mai accentuată a 40 ore/săptămână lucrate...
2. Accentuarea problemelor legate de încadrarea personalului didactic titular datorită fragmentării normelor...
3. Accentuarea problemelor de încadrare cu personal didactic calificat și creșterea ponderii personalului didactic necalificat...
4. Dispariția a mii de locuri de muncă din educație, alternativa celor care le ocupau până în prezent fiind șomajul...
5. Supraaglomerarea formațiunilor de studiu, desființarea de unități școlare/structuri școlare conducând dispariția locurilor de muncă aferente...
6. Reducerea veniturilor salariaților din educație și degradarea nivelului de trai...
7. Reducerea calității educației oferite...
S.I.P. Județul Hunedoara, alături de celelalte organizații sindicale din educație, prin cele două federații sindicale, solicită membrilor de sindicat implicarea în acțiunile de protest preconizate pentru perioada următoare:
1. pichetarea sediului Ministerului Educației și Cercetării - în fiecare miercuri până în data de 8 septembrie (30 iulie, 6 august, 13 august, 20 august, 27 august);
2. boicotarea oricăror activități administrative și manageriale ce ar trebui derulate până în data de 8 septembrie – nu se pregătește în niciun fel debutul noului an școlar;
3. boicotarea deschiderilor festive ale noului an școlar, indiferent de moment și de modalitatea de realizare – nu se participă/nu se organizează în niciun fel deschiderea festivă a noului an școlar;
4. participarea la mitingul de protest din București, în data de 8 septembrie.
DOCUMENTE ATAȘATE
Prezentare sintetică/cronologică a evenimentelor care ne-au condus în contextul actual
|
Numărul
curent |
Titlul
documentului |
Dimensiune
(octeți) |
Extensia
documentului |
Data
atașării |
| 1 | Prezentare sintetică/cronologică a evenimentelor care ne-au condus în contextul actual | 143.530 | APPLICATION/PDF | 2025-07-26 19:12:32 |