CURTEA CONSTITUȚIONALĂ CONFIRMĂ CONSTITUȚIONALITATEA
INIȚIATIVEI LEGISLATIVE CETĂȚENEȘTI PRIVIND LEGILE EDUCAȚIEI
Federația Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI) și Federația Sindicatelor din Educație „SPIRU HARET” – organizații sindicale reprezentative la nivel de sector de negociere colectivă învățământ preuniversitar, reunind interesele a peste 280.000 de salariați – salută Hotărârea Curții Constituționale a României nr. 1 din 15 iulie 2026, prin care s-a constatat că inițiativa legislativă cetățenească pentru modificarea și completarea Legii învățământului preuniversitar nr. 198/2023 și a Legii învățământului superior nr. 199/2023, precum și pentru modificarea altor acte normative îndeplinește condițiile prevăzute de Constituție pentru a-și continua parcursul legislativ în Parlament.
Prin această hotărâre, Curtea Constituțională a stabilit că inițiativa respectă cerințele constituționale privind numărul minim de susținători și reprezentativitatea teritorială. Din cele 185.568 de semnături depuse, 150.643 au fost validate ca fiind legal atestate, depășind cu mult pragul constituțional de 100.000 de semnături, iar condiția referitoare la dispersia teritorială a fost, de asemenea, îndeplinită.
Mulțumim tuturor organizațiilor sindicale, liderilor, membrilor de sindicat, cetățenilor cu drept de vot care au susținut această inițiativă prin semnătura lor, precum și celor care au desfășurat o amplă și riguroasă activitate de verificare și centralizare a listelor de susținători.
Pe de altă parte, am luat act de faptul că, prin aceeași hotărâre, Curtea Constituțională a constatat că o parte dintre prevederile inițiativei legislative, între care cele referitoare la plata cu ora și la bursele studenților, nu pot face obiectul unei inițiative legislative cetățenești, apreciind că acestea au un impact major asupra bugetului de stat și, deci, sunt norme cu caracter fiscal.
Ne exprimăm surprinderea față de această soluție și nu împărtășim această interpretare, întrucât prevederile respective reglementează drepturi și măsuri specifice, destinate asigurării bunei funcționări a procesului educațional și nu sunt măsuri cu caracter fiscal care nu pot constitui obiectul unei inițiative legislative cetățenești.
Adresăm un apel ferm tuturor parlamentarilor să dezbată și să adopte, în regim de urgență, această inițiativă legislativă cetățenească. În acest moment, proiectul de lege susținut de cei peste 150.000 de semnatari validați de C.C.R. va intra în dezbatere parlamentară, iar legislativul trebuie să dea dovadă de seriozitate și responsabilitate, astfel încât acest demers cetățenesc să devină lege.
Anul școlar 2026-2027 trebuie să înceapă în condiții optime pentru elevi, studenți și întregul personal din învățământ.
Corectarea măsurilor de austeritate impuse învățământului în anul 2025 nu mai poate fi amânată!
Educația are nevoie de soluții legislative rapide și responsabile, care trebuie adoptate înainte de debutul noului an școlar!
PREȘEDINTE PREȘEDINTE
F.S.L.I. F.S.E. „SPIRU HARET”
Simion HANCESCU Marius Ovidiu NISTOR
București
15 iulie 2026
EDUCAȚIA BATJOCORITĂ! PENTRU A CÂTA OARA?
GUVERNUL CONDAMNĂ EDUCAȚIA LA SUBFINANȚARE, UMILINȚĂ ȘI DECLIN!
Federația Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI) și Federația Sindicatelor din Educație „SPIRU HARET”, organizații sindicale reprezentative la nivelul sectoarelor de negociere colectivă din învățământul preuniversitar, reprezentând peste 280.000 de salariați, condamnă modul în care Guvernul României a ales să trateze educația prin proiectul Legii privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.
Varianta „îmbunătățită” a proiectului reprezintă, în realitate, o nouă ofensă adusă personalului din învățământ, încalcă angajamente asumate de Guvern și ignoră obligații prevăzute de legislația în vigoare. În loc să elimine inechitățile și să redea profesiei didactice statutul pe care îl merită, proiectul adâncește discriminările salariale, accentuează lipsa de atractivitate a carierei didactice și condamnă sistemul de învățământ la un declin și mai accentuat. Pentru Guvern, „respectul” față de educație înseamnă:
• Încălcarea flagrantă a O.U.G. nr. 57/2023
Proiectul ignoră complet actul normativ adoptat în urma greveigenerale din educație din anul 2023. O.U.G. nr. 57/2023 stabilește, fără echivoc, că salarizarea profesorului debutant trebuie raportată la salariul mediu brut pe economie și că întreaga grilă salarială trebuie construită astfel încât să stimuleze evoluția în carieră și să motiveze corpul profesoral. Actualul proiect elimină aceste principii și propune o grilă care nu mai reflectă dezvoltarea profesională a cadrului didactic. Raportul dintre salariul profesorului debutant și salariul maxim al profesorului cu gradul didactic I și vechime maximă este mult sub nivelul necesar de cel puțin 1,47:1 pentru o evoluție profesională firească.
Ne întrebăm de ce, în cazul altor familii ocupaționale, experiența și evoluția în carieră sunt recompensate, iar în cazul personalului didactic acestea sunt ignorate.
• Nerespectarea angajamentelor asumate împreună cu Banca Mondială și Ministerul Muncii
În anul 2024 s-a convenit ca salariul maxim al profesorului dinînvățământul preuniversitar, cu gradul didactic I și vechime maximă, să fie echivalent cu salariul unui medic specialist. Astăzi, Guvernul renunță la acest angajament și propune o grilă salarială în care diferența este de aproximativ 4.000,00 de lei în defavoarea profesorului. Această diferență reprezintă modul în care Guvernul apreciază valoarea muncii celor care formează generațiile viitoare.
• Grile și coeficienți umilitori
Este inadmisibil ca salariul maxim al unui profesor din învățământul preuniversitar să nu atingă nici măcar coeficientul 3 într-o grilă construită pe o scară de la 1 la 8. Această ierarhizare transmite un mesaj clar: experiența profesională, performanța, responsabilitatea și rolul social al profesorului sunt subevaluate în raport cu alte categorii profesionale.
Mai grav este faptul că, față de varianta grilei de salarizare prezentată în luna mai, majorările sunt pur simbolice. Profesorul debutant câștigă în plus doar 410 lei brut (aproximativ 240 lei net), iar profesorul cu gradul didactic I și peste 25 de ani vechime doar 164 lei brut (aproximativ 96 lei net). Aceste sume sunt nu doar insignifiante, ci profund ofensatoare pentru o profesie care presupune studii superioare, formare continuă, responsabilitate și un rol esențial în societate.
• Diminuarea unor drepturi salariale
Guvernul propune acordarea unei sume fixe derizorii, de numai 410 lei brut (240 lei net), pentru activitatea de dirigenție, una dintre cele mai complexe, consumatoare de timp și cu cea mai mare responsabilitate în relația cu elevii și părinții. În același timp, sunt diminuate indemnizațiile acordate pentru predarea în regim simultan, pentru activitatea desfășurată în zone izolate, pentru practica pedagogică și alte drepturi specifice sistemului de învățământ.
Mesajul transmis de Guvern este unul revoltător: munca suplimentară, responsabilitățile asumate și condițiile dificile în care își desfășoară activitatea mii de cadre didactice nu merită să fie recunoscute și remunerate corespunzător. În loc să încurajeze profesorii să își asume aceste responsabilități și să asigure continuitatea actului educațional în cele mai dificile contexte, Guvernul alege să le devalorizeze și să le descurajeze. O astfel de abordare nu afectează doar profesorii, ci pune în pericol calitatea educației oferite elevilor, în special celor din comunitățile cele mai vulnerabile.
• Continuarea politicii de austeritate împotriva educației
Acest proiect nu poate fi analizat separat de măsurile deja adoptate prin Legea nr. 141/2025: majorarea normei didactice, creșterea efectivelor de elevi la clasă, diminuarea tarifului pentru plata cu ora și plafonarea unor drepturi salariale. El completează aceeași politică prin care educația este transformată într-un domeniu din care se taie succesiv bani, nu într-un domeniu în care se investește, lovind și mai rău într-un sistem de învățământ deja subfinanțat.
Această abordare contravine inclusiv concluziile formulate de Comisia Europeană în Raportul de țară 2026, care solicită României să crească atractivitatea profesiei didactice și să investească în resursa umană din educație, nu să o descurajeze.
Asistăm la o decizie politică profund iresponsabilă, care ignoră faptul că educația reprezintă cea mai importantă investiție în viitorul României și, pentru aceasta, trebuie să asigure o salarizare echitabilă și motivantă pentru întregul personal din învățământ.
În aceste condiții, Guvernul își asumă întreaga responsabilitate pentru adâncirea conflictului social din educație și pentru declanșarea unor noi acțiuni de protest.
Facem un apel ferm către parlamentarii României să respingă acest proiect de lege și să dovedească faptul că înțeleg rolul esențial al educației pentru dezvoltarea acestei țări. Parlamentul are obligația de a corecta această gravă nedreptate.
Un vot pentru această lege este un vot împotriva școlii românești, împotriva profesorilor și împotriva viitorului copiilor noștri.
Parlamentarii care vor vota acest proiect își vor asuma întreaga responsabilitate politică și morală pentru accentuarea crizei din educație, degradarea sistemului de învățământ și compromiterea atractivității profesiei didactice.
Nu poate exista educație de calitate cu profesori umiliți, descurajați și remunerați necorespunzător, fără să țină cont de importanța muncii pe care o desfășoară.
EDUCAȚIA TREBUIE SALVATĂ, NU SACRIFICATĂ!
PREȘEDINTE PREȘEDINTE
F.S.L.I. F.S.E. „SPIRU HARET”
Simion HANCESCU Marius Ovidiu NISTOR
București
17 iulie 2026
Luni, 20 iulie a.c., a avut loc ședința de lucru a Consiliului de Administrație al Inspectoratului Școlar Județean Hunedoara.
Pe ordinea de zi au fost înscrise următoarele probleme:
I. Solicitări de la unități de învățământ
II. Diverse
În cadrul ședinței au fost discutate următoarele aspecte:
I. Se aprobă solicitările unităților de învățământ, conform Anexei 1.
II.
1. Se aprobă 4 cereri de pensionare a cadrelor didactice la limită de vârstă, începând cu data de 01.09.2026.
2. Se respinge solicitarea/plângerea prealabilă a unui cadru didactic privind rezultatele concursului pentru obținerea gradației de merit în urma contestațiilor.
3. Se aprobă raportul privind cheltuielile de personal pentru perioada ianuarie – iunie 2026, cu o depășire de 13,31% raportat la costul standard per elev calculat, conform Anexei 2.
Semnificație
Ziua de 1 Mai a fost și este considerată în cea mai mare parte a lumii „Sărbătoarea celor care muncesc", „Ziua Internațională a Muncii” sau „Ziua Internațională a celor ce muncesc".
„Ziua Muncii” este o sărbătoare a proletarilor, ținută în cinstea victoriei luptei sindicale, care a asigurat ziua de muncă de opt ore, dar și alte drepturi sociale și politice ale muncitorilor.
În anul 1889, Congresul Internaționalei Socialiste a decretat ziua de 1 mai ca „Ziua Internațională a Muncii”, în memoria victimelor grevei generale din Chicago, ziua fiind comemorată prin manifestații muncitorești.
Istoric
Data de 1 mai apare pentru prima dată în legătură cu întrunirea din anul 1886 a Federației Sindicatelor din Statele Unite și Canadei (precursoarea Federației Americane a Muncii).
George Edmonston, fondatorul Uniunii Dulgherilor și Tâmplarilor, a inițiat introducerea unei rezoluții care stipula ca: „8 ore să constituie ziua legală de muncă de la, și după 1 mai 1886”, sugerându-se organizațiilor muncitorești respectarea acesteia.
La data de 1 mai 1886, sute de mii de manifestanți au protestat pe tot teritoriul Statelor Unite. Cea mai mare demonstrație a avut loc la Chicago, unde au participat peste 90 de mii de demonstranți, din care aproximativ 40 de mii se aflau în grevă.
Protestele au continuat și în următoarele trei zile, iar numărul manifestanților a crescut considerabil. Pe 3 mai, forțele de ordine au intervenit, iar patru muncitori au fost uciși și mai mulți răniți. În seara aceleiași zile a fost organizată o nouă demonstrație în Piața Haymarket din Chicago. Spre poliție a fost aruncată o bombă și 66 de polițiști au fost răniți – 7 au murit ulterior. Poliția a ripostat cu focuri de armă, rănind în jur de 200 de persoane, dintre care mai multe au decedat.
Opt dintre protestatari au fost judecați. În urma procesului, 7 dintre acuzați au fost condamnați la moarte (doi având ulterior pedeapsa comutată la închisoare pe viață) și unul la 15 ani de închisoare. Șapte ani mai târziu, o nouă investigație i-a găsit nevinovați pe cei 8.
Asociații muncitorești din țări precum Anglia, Olanda, Rusia, Italia, Franța și Spania au adunat bani pentru apărarea acestora.
Mișcarea devenise mondială.
Prezent
Cu timpul, 1 mai a devenit sărbătoarea mișcărilor muncitorești în majoritatea țărilor lumii, diversele manifestări căpătând amploare pe măsură ce autoritățile au convenit cu sindicatele ca această zi să fie liberă.
România
În România această zi a fost sărbătorită pentru prima dată de către mișcarea socialistă în 1890.
În perioada regimului comunist, de 1 mai autoritățile organizau manifestații uriașe pe marile bulevarde. Coloane de oameni, în ținute festive, scandau lozinci și purtau pancarte uriașe.
După 1990, importanța propagandistică a zilei a fost minimalizată, dar oamenii se bucură de acest eveniment, sărbătorindu-l în aer liber, la iarbă verde, la mare ori la munte.
În 2003, pentru prima oară în istoria postdecembristă, o confederație sindicală (Blocul Național Sindical) a încercat organizarea unei adunări populare, cu mici, bere și muzică, pentru a serba această zi. Criticile nu au lipsit, la fel nici acuzațiile de simpatie pro-comunistă, amintirea propagandei PCR fiind încă vie în conștiința populației.
(Sursa: https://ro.wikipedia.org)