Federația Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI) și Federația Sindicatelor din Educație „SPIRU HARET” acuză Guvernul României că, prin măsurile de austeritate impuse prin Legea nr. 141/2025, a declanșat un proces de dezorganizare accelerată a învățământului preuniversitar, cu efecte grave asupra elevilor, cadrelor didactice și calității educației. Sistemul de învățământ se află într-o gravă criză, provocată deliberat prin decizii politice luate iresponsabil, fără analize de impact, fără dialog social și fără asumarea consecințelor.
În plin proces de elaborare a planurilor de școlarizare pentru anul 2026-2027, primim semnale alarmante din întreaga țară privind reducerea drastică a numărului de clase de gimnaziu și liceu, inclusiv în mediul urban. Această situație este consecința directă a creșterii forțate a efectivelor de elevi la clasă, măsură impusă exclusiv pentru a reduce cheltuielile bugetare, ignorând impactul negativ asupra beneficiarilor primari.
Aplicarea Legii nr. 141/2025 a determinat supraaglomerarea generalizată a claselor, cu efecte negative, directe și imediate, asupra calității actului educațional. Există deja școli în care efectivele depășesc 32 de elevi/clasă. Măsurile vor avea consecințe grave:
Potrivit estimărilor, peste 2.000 de posturi sunt puse în pericol doar prin creșterea numărului de elevi la clasă, direcția de reducere a cheltuielilor cu personalul din educație fiind una evidentă și constantă.
Inspectoratele școlare și unitățile de învățământ sunt obligate să aplice măsuri restrictive, fără nicio soluție pentru protejarea beneficiarilor primari și a personalului didactic. Cadrele didactice resimt o stare de nesiguranță profundă, iar comunitățile educaționale se confruntă cu un climat de tensiune și incertitudine. În tot acest proces, elevul a fost complet absent din calculele decidenților, deși el este primul care resimte efectele supraaglomerării, ale instabilității și ale lipsei de continuitate educațională.
Situația este agravată de existența unei conduceri provizorii la Ministerul Educației și Cercetării, într-o perioadă în care trebuie adoptate decizii responsabile, predictibile și fundamentate. În paralel, Guvernul României continuă să aloce un buget insuficient pentru educație, mult sub nevoile reale ale sistemului, tratând acest domeniu ca pe o zonă de sacrificiu bugetar.
Subfinanțarea a devenit o politică permanentă, iar școlile sunt forțate să funcționeze fără resursele necesare pentru a asigura un învățământ de calitate.
Un sistem educațional subfinanțat nu poate livra performanță, nu este stabil și nici nu asigură echitate; el poate doar să supraviețuiască de la un an la altul, sacrificând șansele reale ale copiilor la un parcurs educațional solid și predictibil.
UN STAT CARE ÎȘI DISTRUGE ȘCOALA PUBLICĂ ÎȘI DISTRUGE PROPRIA PERSPECTIVĂ DE DEZVOLTARE.
În acest context, FSLI și FSE „SPIRU HARET” solicită:
Respingem ferm abordarea prin care educația este tratată ca instrument de acoperire a deficitului bugetar și sacrificată pentru a compensa dezechilibre create în alte zone ale guvernării. Dacă Guvernul României va continua pe această direcție, FSLI și FSE „SPIRU HARET” vor intensifica acțiunile de protest, utilizând toate formele legale pentru apărarea drepturilor angajaților și a dreptului copiilor la educație.
În plus, îi reamintim domnului Președinte, Nicușor Dan, că au trecut peste două luni de când trebuia să aibă loc o întâlnire cu reprezentanții organizațiilor sindicale pentru a i se prezenta situația din sistem în urma măsurilor anti-educație promovate de Guvernul Bolojan.
EDUCAȚIA NU ESTE O CHELTUIALĂ. EDUCAȚIA ESTE VIITORUL ROMÂNIEI!
Așa cum arătam în articolul precedent postat la această rubrică: „opinia dumneavoastră este esențială pentru fundamentarea unei strategii sindicale realiste și eficiente, pe termen scurt și mediu, având în vedere problemele grave cu care se confruntă sistemul de învățământ și salariații acestuia, în contextul măsurilor anti-educație („de austeritate”) impuse de Guvernul Bolojan.
Implicarea dumneavoastră contribuie direct la consolidarea dialogului social și la creșterea capacității de reprezentare a membrilor de sindicat, de promovare a intereselor și de apărare a drepturilor acestora.”
În acest context a fost transmis membrilor de sindicat un chestionar pentru a evalua starea de spirit a membrilor de sindicat și de a stabili acțiunile la care sunteți dispuși să participați efectiv.
Până la această dată, la nivelul S.I.P. Județul Hunedoara, au răspuns la întrebările din chestionar un număr de 1241 persoane distribuite astfel:
- 1056 cadre didactice de predare, 87 persoane din cadrul personalului didactic auxiliar și 98 persoane din cadrul personalului nedidactic/administrativ;
- 981 persoane din mediul urban și 260 persoane din mediul rural;
- 1017 femei, 224 bărbați;
- 156 persoane cu vârsta între 18 și 35 ani, 858 persoane cu vârsta între 36 și 55 ani, 227 persoane cu vârsta peste 56 ani.
Solicităm și celorlalți membri de sindicat să-și exprime opiniile prin completarea chestionarului.
Răspunsul trebuie trimis până în data de 28 ianuarie 2026.
Urgența este justificată de intenția Guvernului de a-și asuma un nou pachet de măsuri de austeritate, care va conduce la noi diminuări de venituri, inclusiv disponibilizări.
Chestionar:
https://forms.gle/59msHhEHERagzR6x5
Marți, 13 ianuarie a.c., a avut loc ședința de lucru a Consiliului de Administrație al Inspectoratului Școlar Județean Hunedoara.
Pe ordinea de zi au fost înscrise următoarele probleme:
I. Validarea rezultatelor evaluării, ca urmare a solicitărilor directorilor și directorilor adjunct, în vederea prelungirii contractelor de management
II. Solicitări de la unități de învățământ
III. Diverse
În cadrul ședinței au fost discutate următoarele aspecte:
I. Se prezintă raportul comisiei de evaluare a activității manageriale pentru dosarele depuse: 57 directori și 24 directori adjunct.
Au fost admise 56 dosare pentru directori și 28 dosare pentru directori adjunct.
II. Se aprobă solicitările unităților de învățământ, conform Anexei 1.
III. Diverse:
1. Se prezintă spre informare OMEC nr. 3009/08.01.2026, referitor la suspendarea cursurilor cu prezență fizică.
2. Se prezintă solicitarea Instituției Prefectului Județului Hunedoara referitor la propuneri teme pentru Comisia de Dialog Social.
3. Se aprobă punctajele evaluării anuale pentru personalul contractual.
4. Se aprobă rapoartele de activitate ale inspectorilor școlari și directorilor de instituții de învățământ care nu au obligație de catedră.
Anexele la care se face referire în articol sunt postate la rubrica ISJ HUNEDOARA–CONSILIUL DE ADMINISTRATIE.
Semnificație
Ziua de 1 Mai a fost și este considerată în cea mai mare parte a lumii „Sărbătoarea celor care muncesc", „Ziua Internațională a Muncii” sau „Ziua Internațională a celor ce muncesc".
„Ziua Muncii” este o sărbătoare a proletarilor, ținută în cinstea victoriei luptei sindicale, care a asigurat ziua de muncă de opt ore, dar și alte drepturi sociale și politice ale muncitorilor.
În anul 1889, Congresul Internaționalei Socialiste a decretat ziua de 1 mai ca „Ziua Internațională a Muncii”, în memoria victimelor grevei generale din Chicago, ziua fiind comemorată prin manifestații muncitorești.
Istoric
Data de 1 mai apare pentru prima dată în legătură cu întrunirea din anul 1886 a Federației Sindicatelor din Statele Unite și Canadei (precursoarea Federației Americane a Muncii).
George Edmonston, fondatorul Uniunii Dulgherilor și Tâmplarilor, a inițiat introducerea unei rezoluții care stipula ca: „8 ore să constituie ziua legală de muncă de la, și după 1 mai 1886”, sugerându-se organizațiilor muncitorești respectarea acesteia.
La data de 1 mai 1886, sute de mii de manifestanți au protestat pe tot teritoriul Statelor Unite. Cea mai mare demonstrație a avut loc la Chicago, unde au participat peste 90 de mii de demonstranți, din care aproximativ 40 de mii se aflau în grevă.
Protestele au continuat și în următoarele trei zile, iar numărul manifestanților a crescut considerabil. Pe 3 mai, forțele de ordine au intervenit, iar patru muncitori au fost uciși și mai mulți răniți. În seara aceleiași zile a fost organizată o nouă demonstrație în Piața Haymarket din Chicago. Spre poliție a fost aruncată o bombă și 66 de polițiști au fost răniți – 7 au murit ulterior. Poliția a ripostat cu focuri de armă, rănind în jur de 200 de persoane, dintre care mai multe au decedat.
Opt dintre protestatari au fost judecați. În urma procesului, 7 dintre acuzați au fost condamnați la moarte (doi având ulterior pedeapsa comutată la închisoare pe viață) și unul la 15 ani de închisoare. Șapte ani mai târziu, o nouă investigație i-a găsit nevinovați pe cei 8.
Asociații muncitorești din țări precum Anglia, Olanda, Rusia, Italia, Franța și Spania au adunat bani pentru apărarea acestora.
Mișcarea devenise mondială.
Prezent
Cu timpul, 1 mai a devenit sărbătoarea mișcărilor muncitorești în majoritatea țărilor lumii, diversele manifestări căpătând amploare pe măsură ce autoritățile au convenit cu sindicatele ca această zi să fie liberă.
România
În România această zi a fost sărbătorită pentru prima dată de către mișcarea socialistă în 1890.
În perioada regimului comunist, de 1 mai autoritățile organizau manifestații uriașe pe marile bulevarde. Coloane de oameni, în ținute festive, scandau lozinci și purtau pancarte uriașe.
După 1990, importanța propagandistică a zilei a fost minimalizată, dar oamenii se bucură de acest eveniment, sărbătorindu-l în aer liber, la iarbă verde, la mare ori la munte.
În 2003, pentru prima oară în istoria postdecembristă, o confederație sindicală (Blocul Național Sindical) a încercat organizarea unei adunări populare, cu mici, bere și muzică, pentru a serba această zi. Criticile nu au lipsit, la fel nici acuzațiile de simpatie pro-comunistă, amintirea propagandei PCR fiind încă vie în conștiința populației.
(Sursa: https://ro.wikipedia.org)