Stimate Domnule Ministru al Educației,
....IO am cam obosit...
...am obosit să privesc la cum mi-ați dat să muncesc mai mult anul ăsta, pe bani mult mai puțini ca anul trecut...
...am obosit să vă rog să faceți manuale pentru școlile profesionale...N-ați făcut niciodată.
...am obosit să fac zeci de dosare de burse sociale, în loc să predau limba română...
...am obosit să fac planificări după noua voastră gândire haotică, pe care nu le pot respecta pentru că elevii pe care mi i-ați trimis la liceu nu au toți examen de Evaluare Națională pentru că așa vreți voi, cei care mențineți în mod voit legea asta de doi bani...
...am obosit să vă rog să dați profesorilor salarii decente pentru a determina tinerii deștepți să aleagă meseria de dascăl...Ar muri de foame.
...am obosit să văd cum inventați atâtea comisii care trebuie să facă dosare inutile pentru a justifica existența unor instituții inutile...
...am obosit să fiu telefonistul de serviciu care să audă ,,Doamna, nici azi nu ne-a luat autobuzul", ,,Doamna, s-a stricat autobuzul și nu ajung la primele ore", ,,Doamna, când intră bursa?...că nu mai am bani..." etc.
...am obosit să vă văd în costume noi, cu cravată și pantofi strălucitori, iar colegii mei fac naveta ore în șir, de la o școală la alta (unii în 3-4 școli, că ați mărit norma, ați comasat clase și școli, fără nicio logică), purtând aceeași ținută de anul trecut...
...am obosit să le cer săptămânal colegilor ,,chestii" pe care le solicită cei de sus, mama ei de birocrație...
...am obosit să trimit și să primesc mesaje care îmi impun să ,,fac cursuri inutile pentru credite inutile"... am peste 22 de ani vechime și, dintre toate cursurile făcute, doar 3 m-au învățat ceva util. Restul sunt maculatură și bani aruncați de mine în buzunarul ,,șmecherilor"...
...am obosit să zâmbesc la școală, când sufletul mi-e obosit...
...am obosit să tac în fața directorului care e disperat și el de haosul creat de voi, cei de sus, și care ne cere să facem dosare, procese verbale, documente multe, fără legătură cu lecția de la clasă, știind că ne cere mult, dar nu are încotro. Mi-e milă de directorii mei, de colegii mei și de mine...
...am obosit, domnule Ministru, să sper că școala românească își mai revine vreodată...
...am obosit să sper că vor veni niște tineri, de la studii din străinătate , care să schimbe ce merge rău în țara asta...
...am obosit să sper că tinerii mei elevi vor rămâne în țară, să o reconstruiască. Toți vor să plece, domnule Ministru!...și mă doare sufletul!
...am obosit, domnule Ministru, să lupt pentru viitorul țării noastre cu morile de vânt...Eu nu sunt Don Quijote...Sunt un biet profesor, domnule Ministru...
...și am obosit, domnule Ministru, să sper că veți privi spre mine, cu înțelegere și cu milă. Privirea dumneavoastră și faptele îmi arată că nu vă pasă deloc de ceea ce simt eu.
...am obosit, domnule Ministru, să vă explic faptul că ați procedat greșit în toate deciziile luate până acum. Am avut atâta încredere și speranță și m-ați năucit brutal prin tot ce ați făcut. E inexplicabil pentru mine.
...am obosit, domnule Ministru, să vă spun că am crezut în dumneavoastră și că m-ați dezamăgit rău de tot. Dar, știu, nu vă pasă.
...am obosit, domnule Ministru, și o spune un profesor care are toate gradele didactice (chiar și un masterat făcut de drag, nu de nevoie, la ,,fără taxă"), care e titular, care nu face naveta, care are doar un copil ce a terminat chiar la UBB CLUJ și care v-a privit în ochi, cu încredere, la fiecare întâlnire...
...am obosit, domnule Ministru, să vă spun că mi-e milă de colegii mei pe care i-ați lăsat fără banii câștigați în instanță, fără banii pentru orele suplimentare corect plătite, fără banii din voucherele legale, fără prima didactică, fără posturi, fără speranță...Oamenii ăștia chiar au muncit, chiar au obținut examene și posturi prin examen național legal organizat, nu prin numiri politice...Oameni deștepți, cinstiți și cu mult bun-simț...
...Am obosit, domnule Ministru, să mă gândesc că nici nu vă dați seama că greșiți prin tot ce faceți...
...am obosit, domnule Ministru, să vă explic faptul că observ cât de proști ne credeți, cât de naivi, cât de nesemnificativi ne vedeți, cât de sus vă credeți și cât de mici părem în ochii dumneavoastră de zeu...
...am obosit, domnule Ministru, să văd cum vă bateți joc de noi, dascălii, cum credeți că ,,ne rezolvați prin metode psihologice"...
...am obosit, domnul Ministru...și îmi doresc să vină clipa în care veți obosi să vă mai jucați cu viețile noastre, ale dascălilor care suntem și părinți, dar și elevi/studenți...Căci eu prețuiesc toate cadrele didactice: titulari sau nu, pensionari, suplinitori calificați sau necalificați care sunt în curs de calificare...
...Domnule Ministru, ne-ați dezbinat: ați făcut diferențe jignitoare între titulari si netitulari, între debutanți și pensionari, între suplinitori calificați, necalificați sau în curs de calificare...
Mărturisesc un lucru: de-a lungul vieții am trecut și eu prin toate etapele de mai sus...Doar profesor pensionar n-am ajuns, încă...
Dacă veți continua cu bătaia asta de joc, sigur nu voi ajunge la pensie și cred că asta v-ați propus...Altfel nu înțeleg motivul pentru care ați măcelărit Educația anul acesta. Vă resimt ca fiind cel mai sinistru Ministru al Educației pe care l-am avut vreodată.
Eu sunt greu de speriat și de dezamăgit, dar dumneavoastră ați reușit să îmi faceți asta.
...Așa că, da, am obosit, domnule Ministru...
...dar nu am obosit doar eu, domnule Ministru, ci toți colegii mei au obosit să ceară respect, cu tot ce presupune respectul pentru un dascăl (și asta înseamnă și bani).
De ce am scris toate acestea? Ca să mă odihnesc, domnule Ministru.
Căci scrisul îmi rămâne singura relaxare. E singurul meu mod de a mă odihni, când m-ați golit de energie și de bani.
Scriu, domnule Ministru, pentru a nu uita cine m-a obosit în halul ăsta.
Da, știu, nu vă pasă că eu am obosit, dar copiilor mei de la școală le pasă, domnule Ministru! Azi mi-au zis iar ,,să zâmbesc, că viața e frumoasă, Doamna!" Că eu așa le-am zis mereu să facă ei, iar ei au grijă de mine, să zâmbesc și eu.
Și le voi zâmbi, domnule Ministru, că sunt copiii mei.
Dar dumneavoastră, domnule Ministru, să știți că mai am atât de multe de zis, văd atât de multe, dar mă opresc aici, deocamdată, pentru că am obosit...
Atât.
(Text preluat)
UNIȚI PENTRU O VIAȚĂ DECENTĂ!
UNIȚI PENTRU O ȘCOALĂ RESPECTATĂ!
Peste 2.500 de membri ai Federației Sindicatelor din Educație „SPIRU HARET” vor participa la protestul național din data de 29 Octombrie 2025, organizat de cele patru mari confederații sindicale (Confederația Națională Sindicală „Cartel ALFA”, Confederația Națională a Sindicatelor Libere din România – Frăția, Confederația Sindicatelor Democratice din România și Confederația Sindicală Națională Meridian). Angajații din educație se solidarizează cu celelalte categorii profesionale și ies în stradă pentru a apăra viitorul învățământului românesc.
Protestăm pentru a arăta că nu mai acceptăm să fim victimele unui sistem în care se promovează austeritatea din cauza incompetenței și a lipsei de responsabilitate a celor aflați la conducerea țării. Trebuie să ne facem auzite revendicările și să cerem măsuri concrete, juste si imediate pentru protejarea angajaților.
Nu mai acceptăm batjocura decidenților politici și inechitatea!
La nivelul sectorului de activitate învățământ preuniversitar, FSE „SPIRU HARET” solicită abrogarea imediată a măsurilor anti-educație cuprinse în Legea nr. 141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare și a actelor subsecvente, care au generat haos în unitățile de învățământ și nemulțumire în rândul salariaților, prin:
În plus, colegii noștri – personal didactic auxiliar și administrativ – sunt în continuare forțați să lucreze peste program și să acopere mai multe posturi (fără plata orelor suplimentare și a sporului pentru condiții de muncă), din cauza insuficienței resursei umane (în contextul blocării concursurilor și al salarizării nemotivante) și a sarcinilor birocratice numeroase și uneori aberante trasate de forurile superioare.
Atragem atenția opiniei publice și factorilor de decizie că toate aceste măsuri de „eficientizare” impuse împotriva învățământului vor avea un cost mult mai mare pe termen mediu și lung. Deciziile Guvernului vor conduce, în final, la scăderea calității actului educațional și la periclitarea viitorului tinerelor generații și al școlii românești.
„Măsurile luate prin Legea nr. 141/2025 au condus la o creștere a volumului de muncă și a stresului pentru personalul din școli, dublată de diminuarea veniturilor salariale. Motivația colegilor noștri este la un minim istoric. Nu putem accepta ca educația să fie considerată un cost inutil, pe care să-l poți reduce din pix, oricând, fără consecințe pe termen mediu și lung. Educația trebuie să reprezinte o investiție prioritară și să fie protejată și suținută. Vom protesta ferm până când această lege va fi abrogată!”, a declarat Marius Ovidiu Nistor, președinte FSE „SPIRU HARET“.
FSE „SPIRU HARET” face apel la membrii săi și la toți angajații din sistemul de învățământ să se alăture acțiunilor de protest din 29 octombrie, pentru a transmite Guvernului un mesaj clar:
Educația nu trebuie sacrificată!
Federația Sindicatelor din Educație „Spiru Haret”
Luni, 27 octombrie a.c., a avut loc ședința de lucru a Consiliului de Administrație al Inspectoratului Școlar Județean Hunedoara.
Pe ordinea de zi au fost înscrise următoarele probleme:
I. Solicitări de la unități de învățământ
II. Diverse
În cadrul ședinței au fost luate următoarele hotărâri:
I. Se aprobă solicitările unităților de învățământ referitor la ocupare posturi, conform Anexei 1.
II. Diverse:
1. Se aprobă 2 ore plata cu ora pentru un director adjunct; excepții EduSal.
2. Se aprobă trimiterea unei adrese Casei județene de Pensii Timișoara referitor la recuperarea prejudiciului creat de un fost angajat I.S.J. Hunedoara.
3. Se aprobă cererea de pensionare pentru limită de vârstă a unui cadru didactic.
Anexele la care se face referire în articol sunt postate la rubrica ISJ HUNEDOARA - CONSILIUL DE ADMINISTRAȚIE.
Semnificație
Ziua de 1 Mai a fost și este considerată în cea mai mare parte a lumii „Sărbătoarea celor care muncesc", „Ziua Internațională a Muncii” sau „Ziua Internațională a celor ce muncesc".
„Ziua Muncii” este o sărbătoare a proletarilor, ținută în cinstea victoriei luptei sindicale, care a asigurat ziua de muncă de opt ore, dar și alte drepturi sociale și politice ale muncitorilor.
În anul 1889, Congresul Internaționalei Socialiste a decretat ziua de 1 mai ca „Ziua Internațională a Muncii”, în memoria victimelor grevei generale din Chicago, ziua fiind comemorată prin manifestații muncitorești.
Istoric
Data de 1 mai apare pentru prima dată în legătură cu întrunirea din anul 1886 a Federației Sindicatelor din Statele Unite și Canadei (precursoarea Federației Americane a Muncii).
George Edmonston, fondatorul Uniunii Dulgherilor și Tâmplarilor, a inițiat introducerea unei rezoluții care stipula ca: „8 ore să constituie ziua legală de muncă de la, și după 1 mai 1886”, sugerându-se organizațiilor muncitorești respectarea acesteia.
La data de 1 mai 1886, sute de mii de manifestanți au protestat pe tot teritoriul Statelor Unite. Cea mai mare demonstrație a avut loc la Chicago, unde au participat peste 90 de mii de demonstranți, din care aproximativ 40 de mii se aflau în grevă.
Protestele au continuat și în următoarele trei zile, iar numărul manifestanților a crescut considerabil. Pe 3 mai, forțele de ordine au intervenit, iar patru muncitori au fost uciși și mai mulți răniți. În seara aceleiași zile a fost organizată o nouă demonstrație în Piața Haymarket din Chicago. Spre poliție a fost aruncată o bombă și 66 de polițiști au fost răniți – 7 au murit ulterior. Poliția a ripostat cu focuri de armă, rănind în jur de 200 de persoane, dintre care mai multe au decedat.
Opt dintre protestatari au fost judecați. În urma procesului, 7 dintre acuzați au fost condamnați la moarte (doi având ulterior pedeapsa comutată la închisoare pe viață) și unul la 15 ani de închisoare. Șapte ani mai târziu, o nouă investigație i-a găsit nevinovați pe cei 8.
Asociații muncitorești din țări precum Anglia, Olanda, Rusia, Italia, Franța și Spania au adunat bani pentru apărarea acestora.
Mișcarea devenise mondială.
Prezent
Cu timpul, 1 mai a devenit sărbătoarea mișcărilor muncitorești în majoritatea țărilor lumii, diversele manifestări căpătând amploare pe măsură ce autoritățile au convenit cu sindicatele ca această zi să fie liberă.
România
În România această zi a fost sărbătorită pentru prima dată de către mișcarea socialistă în 1890.
În perioada regimului comunist, de 1 mai autoritățile organizau manifestații uriașe pe marile bulevarde. Coloane de oameni, în ținute festive, scandau lozinci și purtau pancarte uriașe.
După 1990, importanța propagandistică a zilei a fost minimalizată, dar oamenii se bucură de acest eveniment, sărbătorindu-l în aer liber, la iarbă verde, la mare ori la munte.
În 2003, pentru prima oară în istoria postdecembristă, o confederație sindicală (Blocul Național Sindical) a încercat organizarea unei adunări populare, cu mici, bere și muzică, pentru a serba această zi. Criticile nu au lipsit, la fel nici acuzațiile de simpatie pro-comunistă, amintirea propagandei PCR fiind încă vie în conștiința populației.
(Sursa: https://ro.wikipedia.org)