Prin Ordinul M.E.C. 3986/2025 a fost aprobată Metodologia-cadru privind tipul programelor pentru dezvoltare în cariera didactică, asigurarea calității programelor și sistemul de acumulare a creditelor ECTS pentru cadrele didactice din învățământul preuniversitar.
Metodologia reglementează tipul programelor pentru dezvoltare în cariera didactică și cadrul general, instituțional, conceptual și procedural de asigurare a calității programelor pentru dezvoltare în cariera didactică.
Pentru recunoașterea competențelor profesionale ale personalului didactic din învățământul preuniversitar, formate și dezvoltate prin programe și activități de formare continuă, prin parcurgerea etapelor de evoluție în carieră, precum și prin celelalte activități de formare prevăzute în Legea învățământului preuniversitar (189/2023) se utilizează Sistemul european de credite transferabile (ECTS).
Evaluarea și validarea rezultatelor participării personalului didactic la diferite programe și forme de organizare a formării în cariera didactică se realizează prin sistemul de acumulare a creditelor ECTS, prin corespondență cu creditele profesionale transferabile (CPT), pe baza evaluării competențelor și a recunoașterii rezultatelor învățării, asigurând flexibilitate și transparența rutelor de formare în contexte variate: formale, nonformale și informale.
Metodologii se referă la următoarele aspecte:
- categorii de programe pentru dezvoltare în cariera didactică și condiții generale de acreditare;
- implementarea programelor pentru dezvoltare în cariera didactică;
- comisia specializată de acreditare;
- aplicarea Sistemului european de credite transferabile (ECTS) în procesul de evaluare, recunoaștere a competențelor dezvoltate și a rezultatelor învățării în cadrul programelor pentru dezvoltare în cariera didactică.
Alte detalii privind dezvoltarea carierei didactice pot fi consultate pe site-ul nostru la rubrica:
JURIDIC – LEGISLAȚIE – RAPORTURI DE MUNCĂ – CARIERA DIDACTICĂ.
https://nou.siphd.ro/?a=2433&q=3&r=34
Linkuri directe:
Legea învățământului preuniversitar
https://nou.siphd.ro/?a=2432&q=2&r=9
Metodologia-cadru privind tipul programelor pentru dezvoltare în cariera didactică
https://nou.siphd.ro/f/2025/00000040539.pdf
Metodologia de acordare a creditelor transferabile în învățarea pe tot parcursul vieții
https://nou.siphd.ro/f/2025/00000040540.pdf
Procedura specifică - anexa 2 la nota 4663/2022
privind recunoaștere și echivalare în credite profesionale transferabile a competențelor dobândite în cadrul programelor pentru dezvoltare profesională continuă complementare
https://nou.siphd.ro/f/2022/00000038784.pdf
Procedura specifică - anexa 2 la nota 4663/2022
privind recunoașterea și echivalarea în credite profesionale transferabile a competențelor dobândite în cadrul programelor pentru abilitare funcțională
https://nou.siphd.ro/f/2022/00000038783.pdf
NOTA nr. 4663 din 19 septembrie 2022
Baza legală:
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 8 din 18 februarie 2009 privind acordarea voucherelor de vacanță;
HOTĂRÂRE de GUVERN nr. 215 din 4 martie 2009 pentru aprobarea NORMELOR METODOLOGICE privind acordarea tichetelor de vacanță.
Actele normative menționate, în formele completate prin alte acte normative și aplicabile astăzi, sunt publicate pe site-ul organizației (https://nou.siphd.ro/) la rubrica:
JURIDIC – LEGISLAȚIE – LEGISLAȚIE SALARIZARE – Indemnizații/vouchere,
link direct:
https://nou.siphd.ro/?a=2434&q=4&r=40
Cine poate primi vouchere de vacanță?
- Personalul din instituțiile publice ale cărui salarii de bază nete din luna anterioară acordării acestora sunt de până la 8.000 lei;
- Personalul din instituțiile publice care optează pentru acordarea voucherelor de vacanță și își exprimă în scris angajamentul, conform modelului publicat.
(declarație pe propria răspundere - https://nou.siphd.ro/?a=2434&q=4&r=40).
Cuantumul voucherelor de vacanță în anul 2025
- 800 de lei pentru achiziționarea de pachete de servicii turistice în valoare de cel puțin 1.600 lei.
Ce avem de făcut în perioada actuală?
Salariații care optează pentru acordarea voucherelor de vacanță își vor exprima în scris angajamentul (prin completarea declarației menționate anterior).
Alte detalii după apariția precizărilor de la Ministerul Educației și Cercetării.
Luni, 19 mai a.c., a avut loc ședința de lucru a Consiliului de Administrație al Inspectoratului Școlar Județean Hunedoara.
Pe ordinea de zi au fost înscrise următoarele probleme:
I. Solicitări de la unități de învățământ
II. Diverse
În cadrul ședinței au fost luate următoarele hotărâri:
I. Se aprobă solicitările unităților de învățământ, conform Anexei 1.
II. Diverse:
1. Se aprobă desemnarea Liceului cu Program Sportiv „Cetate” Deva și Liceului Tehnologic Energetic „Dragomir Hurmuzescu” Deva drept centre de concurs pentru examenul de titularizare 2025.
2. Se aprobă relocarea elevilor de la Școala Primară Reea la Școala Primară Păclișa.
3. Se aprobă încheierea contractului pentru programul de înregistrare electronică și plata acestuia din venituri proprii.
Anexele la care se face referire în articol sunt postate la rubrica ISJ HUNEDOARA - CONSILIUL DE ADMINISTRAȚIE.
Sunt deja câteva zile de la debutul anului școlar 2024-2025, marcate acestea în primul rând de pregătirile pentru debutul efectiv al cursurilor, activități cu atât mai intense cu cât data începerii acestora, 9 septembrie, este devansată în raport cu tradiția sistemului educațional românesc. Dar cum ne-am obișnuit de mult cu incapacitatea decidenților de a oferi un cadru de stabilitate școlii românești, fie doar și printr-o structură a anului școlar care să prioritizeze nevoile educaționale, înainte de toate activitatea la catedră, ne vom opri în aceste rânduri nu atât la problemele educației, cât la așteptările care îi marchează debutul.
Desigur, având în vedere cine suntem, vom avea în vedere în primul rând așteptarea relativă la „calendarul” creșterilor salariale obținute în urma grevei generale de anul trecut. Onorată în integralitate până în prezent, creșterea veniturilor în educație presupune însă și o ultimă etapă, care ar trebui să fie onorată în orizontul anului 2025: apariția unei noi legi de salarizare a personalului plătit din fonduri publice și acordarea prin aceasta a salariilor de încadrare negociate în 2023 (diferența dintre salariile aflate în prezent în plată și maximul din viitoarea lege de salarizare).
Creșterilor salariale le urmează, prin impactul major pe care îl pot avea, estimările privind apariția unor noi planuri-cadru, cel puțin pentru învățământul liceal, iar corelat apariția unor noi programe școlare. Deși este greu de spus la acest moment care va fi „paradigma” acestora, mai ales ținând seama de predispoziția decidenților de a asculta mai pe toată lumea cu excepția celor de la catedră, având în vedere unele „scăpări”, este de estimat că ne așteaptă o luptă și în această privință.
Mai mult sau mai puțin vizibilă, dar devenită aproape permanentă, este și „lupta” pentru menținerea titularizării, atacurile la adresa acesteia fiind tot mai frecvente, chiar dacă este unul dintre puținele elemente de stabilitate pentru sistemul educațional românesc.
Am spune însă că ne-am obișnuit cu avalanșa de măsuri „luate după ureche” și că în haosul tot mai accentuat vom face tot ce se poate pentru ca, pe cât se poate, școala să-și vadă de scopul său major. Cu siguranță, definirea acestuia ar putea suscita polemici, dar rămânem convinși că acesta nu poate avea de-a face cu o „stare de bine” care pe zi ce trece aduce tot mai mult cu un „bunul plac” al orișicui...
Deși realitatea nu face decât să ne confirme modul de „operare” al decidenților, un bun exemplu fiind recentele decizii privind derularea examenelor naționale. Probe orale mutate la începutul anului (adică aproximativ două săptămâni în care activitatea școlară curentă va fi bulversată în multe dintre școli), câte o zi liberă după fiecare probă scrisă (într-o perioadă oricum supraaglomerată), vizualizarea lucrărilor înainte de depunerea contestațiilor (măsură potențial generatoare a unui volum imens de activitate), sunt câteva exemple, fără a uita de „ajutorul” oferit de justiție în acest sens, ultimul exemplu fiind decizia menținerii notei mai mari în urma unei contestații (ceea ce va îndemna probabil pe fiecare candidat să depună contestație, neavând nimic de pierdut, iar de aici o recorectare a majorității lucrărilor).
În același sens al unui haos tot mai accentuat se înscrie și elaborarea recentă a profilului profesorului și a standardelor didactice (de către o comisie atinsă din plin de o presupusă extincție a celor de la catedră), confundată aceasta cu ideile aruncate prin media cu privire la o salarizare pe criterii de competență. Istericalele generate și mai ales susținute de diferiții actori cu precădere non-educaționali, iar aici ne gândim cu precădere la „sursa ta de informații din domeniul educațional”, dar fără să ignorăm la fel de dezinformatele rețele sociale, s-au dovedit fără acoperire, discuțiile pe această temă între actorii relevanți fiind încă departe de a fi demarat într-un mod cât de cât consistent...
Și am putea continua, dar ne-am învârti, având în minte avalanșa de măsuri preconizate (cam pe câte nu s-a reușit a fi implementate în ultimele trei decenii), în aceleași orizonturi ale nesiguranței... Dar poate că un lucru, prin prisma „festivalului” electoral care ne așteaptă în ultima parte a anului, este sigur: dincolo de „simpatiile” politice, dincolo de „adevărurile” care ne sunt oferite valuri-valuri pe toate canalele posibile și chiar dincolo de idiosincraziile personale, personalul de educație va trebui să meargă la vot și să-și acorde votul cu multă, cu foarte multă chibzuință. În rest, reiterăm urarea unui an școlar plin de satisfacții și împliniri!