Motto
„Circulă dezinformările... ca muștele.
Năsui și useriștii cred că suntem toți copii de bani gata și propun să vindem tot și să trăim din dividende, trupa Bolojan n-are decât visuri sadice cu bugetari, iar PSD nici el nu mai știe ce e, partid sau asociație de funcționari de lux.”
Concediatorul
Bolojan are o obsesie: să micșoreze un aparat de stat oricum aflat printre cele mai mici din Europa.
Nicușor Dan tocmai a anunțat că vrem să ne facem o mică Polonie, dar Polonia a făcut o mișcare inversă, și-a întărit statul.
Bolojan, în schimb, vrea concedieri, iar cu banii obținuți vrea să arunce în antreprenori.
Este o strategie care ar face să râdă orice economist care nu e din România – la noi, mai toți „analiștii pă economic” sunt spălați pe creier cu șampon neoliberal.
Însă ce enervează e continua instigare la ură față de profesori, exercitată nu doar de David, ci și de Bolojan care umblă cu jumătăți de adevăr și fake news: norma de lucru nu este doar timpul efectiv la școală, predare în fața clasei, ci munca pe care o depui cu totul, adică, pentru 20 de ore de predare mai muncești vreo 10-20, dar cui să-i explici?
„În acești ani ne-am setat niște lucruri care nu pot fi suportate. A fost discuția de norma didactică. Dacă în Germania se predau 24 de ore, atunci și în România se pot preda 20, și nu 16 sau 18. Lumea politică le-a creat niște așteptări că dacă îi votează totul va fi gratis și nelimitat. Amanetăm viitorul și nu mai putem face acest lucru.”
(Autor: Costi Rogozanu, critic literar, eseist, ziarist...)
Avocatul Alexandru Bajdechi, specialist în dreptul muncii și legislației educaționale, a declarat la un post TV că „sindicatele din educație nu vor putea declanșa grevă în următorii doi ani pentru că nu le-ar permite contractul colectiv de muncă semnat în această toamnă”.
Trecând peste întrebările legitime pe care ni le punem, puțin nedumeriți, („ce interese are domnul avocat în această speță?”, „de ce oare această problemă este reluată în anumite momente?”), dar și peste inexactitatea cu contractul colectiv de muncă (care a fost semnat în iulie și nu în această toamnă), încercăm să oferim răspunsuri la mai multe probleme de actualitate.
Putem declanșa greva generală
„Legea Dialogului Social ne permite să declanșăm acțiuni de protest chiar dacă s-a semnat contractul colectiv de muncă. Atâta vreme cât oamenii noștri își dau acordul, această acțiune poate să aibă loc. Avocatul care a făcut acele afirmații se află într-o gravă eroare. Ar trebui să citească mai bine Legea Dialogului Social, care ne interzice să declanșăm acțiune de protest pe drepturi de natură salarială, însă ne permite să facem grevă împotriva politicilor Guvernului. Ceea ce, probabil, se va și întâmpla”.
„Noi, dacă vom declanșa grevă generală, vom avea o acțiune împotriva politicilor sociale adoptate de Guvern, vom protesta pe ceea ce prevede Legea Dialogului Social. Contractul colectiv de muncă nu are nicio legătură. Și vă spunem și motivul: acesta se referă la condițiile de muncă, nu la creșteri salariale și nici la politicile de austeritate ale Legii Bolojan, politici îndreptate împotriva salariaților din învățământ”.
„Avocații aceștia care apar așa, din meandrele concretului, nici nu știm dacă sunt avocați. Și nici nu ne interesează. Discuția întreagă este o ciorbă reîncălzită, iar noi ne-am cam săturat de gargarisme de genul ăsta”.
Imaginea actuală a educației în România indusă și de comentariile politicienilor
„Suntem înjurați de toată lumea pentru că ne cerem drepturile stabilite prin lege. Interesul care se ascunde în spatele unor astfel de declarații rostogolite în presă este să se sădească neîncredere în organizațiile sindicale. Și așa suntem înjurați de toată lumea. Suveraniștii dau în noi pentru că nu ieșim în stradă la comanda lor, pesediștii sunt supărați pe noi pentru că nu le-a ieșit pasența la alegeri, liberalii vor avea și ei motivele lor de nemulțumire, că nu li se cântă-n strună. Nu ne interesează ce gândesc unii și alții, de stânga, de dreapta sau de centru”.
„În perioada în care pichetam Ministerul Educației profesorii erau apostrofați de trecători, jigniți și arătați cu degetul. Treceau pe lângă noi în mașini luxoase și ne strigau: «Așa vă trebuie, că l-ați votat pe Nicușor». Ăștia erau Suveraniștii. Apoi, veneau alții: «Mai duceți-vă la muncă, Domnule, că aveți vacanță prea mare și prea puține zile de activitate». Cam asta este părerea unei părți a societății civile, o părere care este indusă de ceea ce au comentat politicienii de fiecare dată la adresa corpului profesoral. Că avem vacanțe prea mari, că nu muncim 8 ore pe zi... Dar noi nu muncim în fabrică, la șaibă. Noi muncim cu creierul și muncim cu câte 20 de copii deodată”.
„Cei care, în 2023, erau în opoziție și aveau tot interesul ca greva profesorilor să continue la nesfârșit, acum, când au ajuns la putere, spun cu totul altceva: «Dom’le, știți, vi s-a dat prea mult atunci și uite, creșterile salariale nu sunt sustenabile». Când au fost corecți? În 2023 sau în 2025? Deci, ne-am cam săturat de altfel de indivizi. Politica se face după cum bate vântul. Dar avem o veste pentru domniile lor: noi nu facem politică. Nu ne interesează așa ceva. Ne interesează să menținem drepturile câștigate pentru colegii noștri și, dacă se poate, să obținem condiții mult mai bune pentru ei”.
Referendum pentru grevă generală
„O eventuală grevă va fi programată nu acum, ci atunci când va fi cazul. Adică, într-un moment sensibil pentru guvernanți. Dacă am declanșa-o acum, domnul Bolojan ar spune mersi, căci ar mai face niște economii la fondul de salarii. Prin urmare, greva se va declanșa atunci când îi va durea cel mai rău”.
„Când i-a durut cel mai rău în 2023? Înainte de examene! Scenariul este foarte posibil să se repete la anul, în prag de Evaluare Națională și Bacalaureat. Tot ce este posibil. Pentru că nu au făcut niciun pas înapoi. Toate măsurile care sunt dispuse în momentul de față nu fac decât să amplifice nemulțumirea colegilor noștri”.
„Colegii din teritoriu vor decide dacă ieșim sau nu în stradă. Oamenii trebuie să voteze dacă sunt de acord sau nu. Apoi, datele se centralizează: dacă numărul voturilor pentru organizarea grevei depășește procentul de 50% plus unu, declanșăm protestele. Nimic nu ne mai poate sta în cale”.
Manipularea, reaua voință și reaua credință complică lucrurile
„Recomandăm tuturor cadrelor didactice să nu mai plece urechea la ce se discută în online, pe rețelele de socializare, iar dacă au întrebări, nelămuriri să le adreseze sindicatelor. Este vorba de așa zisele grupuri de pe Facebook ale profesorilor, dar care nu prea au legătură cu profesorii. Aici sunt înscriși și părinți, și elevi, și persoane răuvoitoare infiltrate chiar de partidele politice pentru a agita apele, pentru a manipula”.
„Nu vă lăsați manipulați! Este dezamăgitor când vedem cât de ușor să lasă păcăliți oamenii din sistem, oameni cu studii superioare, oameni care ar trebui să recunoască manipularea și să nu-i cadă pradă. Vine cineva și spune că nu avem voie, legal, să facem grevă, iar lumea îl crede. Aici e problema. Că nu trebuie să mai credem tot ce spun unii și alții, oameni care nu fac parte din sistem și care, unii, chiar au interese să semene neîncredere și zâzanie”.
„Ceri și alte păreri, te interesezi, eventual, cine e omul care le emite? Îl cunoști? Ce-l califică să spună ceea ce spune? Mulți încearcă să manipuleze grosolan urmărind, de fapt, propriile interese. Au anumite scopuri, au anumite orientări politice. Colegii noștri ar trebui să discearnă, să observe ce este și ce nu este în regulă.
Nici Facebook-ul, nici Instagram-ul, nici TikTok-ul nu ne vor rezolva problemele. Doar noi suntem în măsură să facem asta”.
Cel mai rău ministru al Educației
„Pe el nu-l interesează că-i cer sindicatele demisia. A spus clar: a fost numit ministru de către o coaliție de partide și numai premierul îi poate demite, în nici un caz sindicatele. Nu-l interesează nici că în momentul de față toată lumea este nemulțumită de sistemul de învățământ preuniversitar. V-o spun cu toată sinceritatea, deși n-am folosit niciodată această expresie: este cel mai urât ministru al educației. Un ministru care fuge de profesori, care refuză să discute cu ei, care îi evită”.
„Efectele legii austerității îndreptate împotriva învățământului preuniversitar se vor simți din plin peste un an sau doi, când vom avea o problemă majoră în ceea ce privește deficitul de resursă umană”.
„Au tăiat din plata cu ora. Și au constatat că le-au plecat profesorii. Când le-am spus noi atunci nu au crezut. Când de la 100 și ceva de lei la plata cu ora cobori la 33, maximum 40 de lei, care crezi că va fi reacția oamenilor? Când plătești dascălul ca pe un zilier, ce reacție poate exista?”.
Promisiunea Președintelui
„Președintele să-și țină promisiunea! Așteptăm un semn și din partea președintelui țării, Nicușor Dan, care ne-a promis (în timpul mitingului din 08 septembrie, că după două luni de la implementarea Legii Bolojan se va întâlni cu sindicatele și va analiza efectele aplicării legii 141. Noi așteptăm invitația domniei sale. Până acum nu am primit nici un semn, deși cele două luni au trecut. Sper să nu fi uitat. Dar, dacă a uitat, o să avem grijă să-i amintim noi”.
(Sursa: https://www.libertatea.ro
Citatele aparțin domnului Marius Nistor, președintele Federației Sindicatelor din Educație „Spiru Haret”, și au fost extrase din articolul publicat în data de 11.11.2025:
Autor: Laura Macavei)
Miercuri, 26 noiembrie 2025, a avut loc ședința Biroului Executiv S.I.P. Județul Hunedoara. La ședință au participat cei 13 lideri de zonă, președintele și consilierul juridic al organizației.
Ordinea de zi a ședinței a cuprins următoarea problematică: informare privind probleme profesionale și sindicale; probleme organizatorice; probleme diverse ridicate de liderii de sindicat prezenți.
Materialele suport folosite în cadrul ședinței au fost: Informare, „Concediatorul”- pamflet, Efecte aplicare Legea nr. 114/2025, Adresa CNCE privind lansarea în transparență decizională a programelor școlare pentru clasa a IX-a de liceu, Adeverință/Împuternicire acțiune decontarea cheltuielilor de transport la și de la locul de muncă, Adeverință/Împuternicire acțiune privind sporul de 15% din salariul de bază pentru persoanele cu handicap, Situații financiare octombrie 2025 și Situație statistică noiembrie 2025.
În cadrul ședinței au fost abordate problemele de actualitate, insistându-se în special pe următoarele aspecte:
1. Impactul măsurilor adoptate prin Legea nr. 114/2025 în sistemul educațional – dincolo de reducerile bugetare, impactul măsurilor adoptate este unul general negativ și în județul Hunedoara, atât în ceea ce privește reducerea consistentă a veniturilor salariaților din educație, în condițiile unui volum de muncă mai mare, cât și în ceea ce privește calitatea educației furnizate.
2. Adoptarea unor noi măsuri de austeritate în educație – ideile vehiculate în mass-media sau aflate „pe surse” au fost respinse până în prezent atât de primul ministru, cât și de ministrul educației, apreciindu-se că măsurile necesare au fost adoptate deja în acest domeniu.
3. Nemulțumirile legate de derularea programului „Laptele și cornul”, prin prisma solicitărilor venite dinspre administratorii acestui program, în special în ceea ce privește încărcătura birocratică a cadrelor didactice, care se accentuează de la o lună la alta, în ultimele luni cerându-se o asumare zilnică, sub semnătură, din partea fiecărui diriginte a prezenței la orele de curs, după cum responsabililor din școli li se cere asumarea unei estimări anticipate a prezenței elevilor.
4. Formele de protest organizate de federațiile sindicale împotriva măsurilor adoptate prin Legea nr. 114/2025 au continuat, în special prin pichetări ale Ministerului Educației și Cercetării, dar și prin participarea la mitingul de protest din 26 octombrie, organizat acesta de confederațiile sindicale, în perioada următoare urmând a se lansa consultarea membrilor de sindicat în privința trecerii la forme de protest mai dure, mergând până la organizarea și declanșarea grevei generale, perfect posibilă în pofida „zvonisticii” vehiculate în spațiul public.
5. Problemele apărute în decontarea cheltuielilor de transport la și de la locul de muncă – pe fondul măsurilor de austeritate, se înmulțesc administrațiile locale care nu realizează acest decont, în acest sens fiind retransmise în teritoriu documentele necesare pentru declanșarea unei acțiuni în instanță (nu va fi organizată o campanie de procese, ci acțiunile vor fi declanșate acolo unde este cazul potrivit situației din teritoriu).
6. Sporul de 15% din salariul de bază pentru persoanele cu handicap – având în vedere că până la 1 septembrie 2025 acest spor a fost calculat la salariul de bază din decembrie 2020 și nu la salariul de bază aflat în plată, S.I.P. Județul Hunedoara declanșează o campanie de acțiuni în instanță pentru recuperarea diferențelor salariale aferente (Atenție! „Încadrarea în grad de handicap” este o noțiune mai largă decât ar putea să pară la o primă vedere, de exemplu fiind posibilă o astfel de încadrare și în cazul afecțiunilor oncologice sau al altor afecțiuni grave).
7. S-a reiterat nevoia ca informațiile vehiculate de membrii de sindicat să fie obținute din surse sigure, riscurile dezinformării și manipulării fiind tot mai mari.
Toate materialele folosite în cadrul ședinței sunt postate aici:
- https://nou.siphd.ro/?a=3121&t=2025 .
Gubernationem habemus! Într-adevăr, după lungi străduințe, absolut nejustificate în raport cu ceea ce a ieșit ar spune cârtitorii, prin mila cine știe cui, am fost „fericiți” cu un nou guvern. Nu ne vom întreba „Și la ce bun?”, ținând cont că prin măsurile anunțate pare să existe o inexorabilă voință de a da lucrurile în urmă cu ceva mai bine de 15 ani (fără să fie o surpriză faptul că multe dintre ideile de acum reprezintă o reșapare a celor de atunci, având în vedere că multe dintre figurile actuale aflate în prim plan acum s-au format la „școala” de atunci), ci, într-o abordare pozitivă vom încerca doar să aducem în discuție unele dintre ideile cu care noii decidenți și-au asumat să plece la drum. Iar mai precis ne vom referi la două dintre acestea, unele care privesc în mod direct educația...
Norma didactică și timpul de lucru de 40 de ore
Problemă aflată aproape pe buzele tuturor, cei din învățământ speriați de reducerea unor venituri și așa departe de a sublinia importanța permanent clamată a educației, ceilalți bucuroși că indivizii aceia care muncesc doar 18 ore pe săptămână vor fi puși în sfârșit la treabă (puteți acompania aici cu hăhăitul din acele vremuri mai de demult, scos de un celebru politician, „tătucă” pentru o parte dintre cei de acum) și vor munci și ei 40 de ore ca toată lumea.
Capacitatea redusă de înțelegere aici (în primul rând dacă luăm în calcul titlurile din presă și declarațiile politicienilor) pare împinsă la extrem. Da, norma de predare la profesori este de 18 ore/săptămână (excluzând educatorii și învățătorii, care sunt normați pe post), dar acestea sunt doar activitățile didactice, ceea ce ne plasează undeva în medie, sistemele educaționale europene fiind deosebit de diverse (minimul ar fi de 14 ore, iar maximul de 24 de ore).
De fapt, întrebarea decisivă (evitată însă atât de politicieni, cât și de „marii specialiști” în educație) aici ar fi dacă aceste ore se cer a fi pregătite, cu atât mai mult cu cât educația românească suferă în continuare de o penurie cruntă de resurse educaționale. Probabil am mobilat școlile, am înghesuit, cu sau fără cap, și aparatură din cea mai diversă prin sălile de clasă, dar dacă cineva crede că predatul se rezumă doar la atât este cel puțin... știți dumneavoastră cum. Lecțiile se cer proiectate și pregătite, testele se cer create și apoi corectate, materialele didactice ce urmează a fi utilizate se cer inventate sau măcar identificate etc. Ceea ce înseamnă timp. Mai puțin la un cadru didactic cu experiență, dar destul de mult la un debutant. Care ar fi acel timp? Cel puțin o jumătate de oră pentru fiecare oră de curs, fără să mai aducem în discuție numărul tot mai mare al copiilor cu cerințe educative speciale, caz în care am vorbi despre minim o jumătate de oră/copil.
Mergem mai departe... Dirigenție și consiliere, elevi și părinți, sunt activități derulate curent, mari consumatoare de timp, pornind de la un minim, am aprecia, de două ore pe săptămână și oprindu-ne, după caz, cine știe unde... Intermezzo: „Dragi părinți, directori, inspectori, primari și tot ceea se mai nimerește, nu mai sunați și nu mai înroșiți WhatsApp-ul până târziu în noapte!”
Activități de formare? Sunt obligatorii, iar un calcul elementar, deși lipsa competențelor în matematică se vede mai la tot pasul (ilustrativă în acest sens fiind ideea școlii de la 8 la 17, o simplă scădere arătând că ar fi vorba de 9 ore/zi și de 48 de ore/săptămână - dar gura păcătosului adevăr grăiește, cam acolo fiind în prezent timpul real de lucru al unui cadru didactic), ar arăta că înseamnă minim 1,5-2 ore pe săptămână.
Activități administrative? Fără număr, constatăm imediat, pornind de la zecile de comisii din fiecare școală (sunt necesare ore întregi numai pentru enumerarea tuturor hârtiilor care trebuie realizate), trecând prin raportările pentru orișice, solicitate de orișicine, și ajungând la cam tot ceea ce vă trece prin cap, inclusiv distribuția de lapte, cornuri, mere, mese calde, până într-acolo că un minim de 3-4 ore/săptămână ar ține de o abordare deosebit de lejeră.
Activități metodice, activități remediale, activități de pregătire pentru performanță, activități extrașcolare, activități extracurriculare, activități de reprezentare, activități festive etc. etc. etc. Pe toate acestea cine le mai numără?
Facem o adunare (pe un minim)? 18 ore (norma didactică) + 9 ore (pregătire activități de predare) + 2 ore (formare continuă și activități metodice) + 3 ore (activități de dirigenție și consiliere) + 4 ore (activități administrative) + 4 ore (activități educative complementare)... și s-au cam terminat cele 40 de ore, fiind departe de a acoperi întreaga activitate a unui cadru didactic.
Urâtă treabă! Parcă munceam pe cât se poate de puțin, până într-acolo că dacă am sta să calculăm cu sinceritate, ar cam trebui să tot fim plătiți suplimentar (iar o ponderare din acest punct de vedere a lucrurilor, îndepărtează repede și acuzele legate de faptul că numărul zilelor de școală este mic în România: în ansamblu, cadrele didactice din România nu muncesc nici pe departe mai puțin decât colegii lor europeni, ba cel mai probabil lucrurile stau exact pe dos ).
Și am putea continua cu toate aceste aspecte, dar ați înțeles esențialul: optați pentru ce credeți dintre expresiile din prima parte a titlului, deși, după mintea noastră, ar trebui luate cum omnibus (să sperăm că ne mai amintim în mod corect ceva latină).
Plata cu ora
În această privință, prima ideea care ne-a trecut prin cap se leagă de o disciplină încă inexistentă, dar poate de dezvoltat ținând seama de brambureala care caracterizează unele minți, și anume matematica ignoranței. Având în minte confuzia sistematică dintre plata cu ora pentru orele de curs realizate peste norma obligatorie de predare și personalul didactic încadrat la plata cu ora, cei care nu au în spate o normă de bază, am face tot câteva calcule elementare...
La ora actuală, o oră de curs plătită în regim la plata cu ora se determină prin raportarea salariului la numărul de ore aferent normei de predare. Adică, pentru a lua un exemplu, un salariu de 8000 lei brut se va împărți la 72 în cazul profesorilor (18 ore/săptămână x 4 săptămâni), ceea ce revine la aproximativ 110 lei/oră de curs. Corect am spune, fiind vorba despre o aceeași activitate. Apelând însă la habarnismul devenit politică de stat, vom împărți la 160 (40 ore/săptămână x 4 săptămâni), ceea ce înseamnă fix 50 de lei.
Și poate unele cadre didactice vor accepta că munca lor nu valorează nici măcar cât cea a unui necalificat sau a unui pierde vară care mai mișcă și el câte ceva când și când (deși, dacă vor lua în calcul propria demnitate, este drept că terfelită atât de politicieni, cât și de mai întreaga societate, refuzul în a mai realiza vreo oră dincolo de norma de predare ar trebui să fie unanim), dar este evident că nu va mai veni nimeni să predea toate acele ore care nu pot fi acoperite nici măcar la plata cu ora peste norma de predare. În definitiv, de ce ar accepta cineva să fie plătit cu mai puțin de salariul minim pe economie (50 lei x 72 ore maxim înseamnă „fantastica” sumă de 3600 lei brut). Dur, probabil va face trimitere la anumite operațiuni de introducere a ceva în diverse locuri mai sensibile...
V-ați cam lămurit? Cu certitudine, fără să mai insistăm și asupra altor măsuri preconizate (deși nu ne putem abține din a aduce în discuție una de-a dreptul hilară: cine Scaraoțchi va mai conduce școlile dacă directorii vor fi degrevați nu din norma de predare ci din restul programului lucru?). De unde și a doua parte a titlului, un sofism evident (amfibolie), care ne permite să cam încheiem aici. Urâta educație…