Comitetul de supraveghere al Casei de Ajutor Reciproc (Instituție Financiar Nebancară) a Salariaților din Învățământul Preuniversitar Județul Hunedoara, întrunit în ședința din data de 04 februarie 2026, convocă Conferința de Alegeri a organizației pentru data de miercuri, 25 martie 2026.
Conferința se va desfășura la I.S.J. Hunedoara - Sala „Spiru Haret” începând cu ora 13:00.
Pe agenda de lucru a Conferinței sunt înscrise următoarele puncte:
- Raportul Comitetului de supraveghere;
- Raportul financiar contabil;
- Raportul Comisiei de cenzori;
- Propuneri de modificare a dobânzilor;
- Dezbateri;
- Aprobarea materialelor prezentate;
- Alegerea Președintelui, Comitetului de supraveghere și a Comisiei de cenzori.
Toate materialele supuse dezbaterii membrilor CAR vor fi postate pe site, pe măsură ce vor fi elaborate:
Convocator Conferință CAR (IFN) SIP Hunedoara
Agenda de lucru
Regulamentul de organizare a conferinței
Comisiile de lucru
În lucru:
Raportul Comitetului de supraveghere
Raportul financiar contabil
Bilanțul
Raportul Comisiei de cenzori
Materiale atașate: (click pe fiecare)
Convocator Conferință CAR (IFN) SIP Hunedoara
Agenda de lucru
Regulament organizare conferință
Comisiile de lucru
Stimați colegi,
Așa cum bine știți, încă din luna februarie, FSE „SPIRU HARET” și FSLI au declanșat un amplu referendum în rândul membrilor, având ca principal obiectiv consultarea privind neparticiparea la simularea examenelor naționale și/sau declanșarea grevei în perioada acestora. Înțelegem perfect presiunea sub care vă desfășurați activitatea, iar acest demers este tocmai pentru a ne asigura că vocea dumneavoastră este auzită și respectată.
În mod regretabil – dar previzibil – Ministerul Educației și Cercetării și inspectoratele școlare au ignorat semnalul nostru de alarmă și încearcă să forțeze organizarea acestor simulări.
Atragem atenția asupra faptului că Ministerul Educației și Cercetării a emis Procedura nr. 25350/03.03.2026 privind organizarea și desfășurarea simulării examenelor naționale. Imediat după aceea, asupra conducerilor unităților de învățământ au început presiunile din partea inspectoratelor școlare, care:
• solicită propuneri de cadre didactice pentru comisiile de organizare;
• somează școlile să trimită macheta cu comisia centrului de examen de la nivelul unității de învățământ
• semnarea de declarații pe proprie răspundere în care își asumă îndeplinirea sarcinilor asumate, respectarea termenelor stabilite, păstrarea confidențialității privind activitatea în cadrul procesului de scanare/încărcare/transfer/evaluare a lucrărilor scrise.
Mai mult, se cere nominalizarea unui număr de asistenți mai mare cu 10% față de necesar.
Dragi colegi, NU SEMNAȚI!
Având în vedere referendumul în curs de desfășurare și
decizia noastră comună de a protesta față de condițiile actuale din sistem,
VĂ SOLICITĂM FERM să NU semnați niciun document (cerere, declarație etc.) prin care să vă asumați participarea la simulările examenelor naționale din luna martie.
NU CEDAȚI presiunilor de a fi incluși în organizarea simulărilor. Validitatea demersului nostru depinde de solidaritatea și unitatea noastră. Nu putem accepta să fim tratați ca simpli executanți, în timp ce revendicările noastre legitime sunt ignorate.
Dacă nici acum, în al doisprezecelea ceas, nu dăm dovadă de unitate și nu blocăm organizarea simulărilor examenelor naționale, riscăm ca veniturile să ne fie afectate și mai mult, în urma măsurilor de austeritate ale Guvernului.
Astăzi, de la ora 12:00, ne-am întors în stradă!
De data aceasta în fața Palatului Cotroceni.
De peste 4 luni așteptăm ca Președintele României să ne invite la discuții pentru a analiza împreună efectele Legii 141/2025 asupra sistemului de învățământ.
Asta după ce pe 8 septembrie 2025, la finalul marșului de protest la care au participat peste 30.000 de angajați din educație, ni s-a promis că în două luni ne vom revedea cu analizele gata făcute. Termenul a expirat de mult, iar promisiunile au rămas, din nou, doar pe hârtie.
Astăzi am vrut să vedem ce mai face domnul Președinte.
Să-i amintim că educația nu poate fi pusă pe pauză!
Imagini pe contul de Facebook, aici:
https://www.facebook.com/sip.hunedoara/
sau aici:
https://www.facebook.com/reel/3906007976368324
Motivația articolului de față, pe care nu ne-am fi dorit să-l scriem, privește un curent de opinie care, în pofida succesului mișcărilor sindicale de anul trecut, oricât de paradoxal pare acest lucru, iese tot mai mult la iveală. Principalele idei vehiculate țin de comparația salarizării din educație cu cea existentă în alte domenii, cele mai frecvent aduse în discuție fiind sănătatea (cu precădere de colegi profesori) și justiția (cu precădere de colegi din rândul personalului didactic auxiliar, în special ocupanți ai unor posturi care au legătură cu informatica), deși nu ar fi de ignorat nici „reproșurile” care compară între ele categoriile de personal din educație.
Fără să aducem în discuție o anumită „prestanță” pe care profesia, pe de o parte, domeniul pe de altă parte, le pretind din partea noastră (dar la care se renunță adesea foarte ușor, cu precădere pe rețelele sociale), fără să luăm în calcul numărul de salariați (în sănătate și asistență socială mai mare ca în educație cu aproximativ 100.000, deși din numărul total doar aproximativ 70.000 dintre aceștia sunt medici; în justiție aproximativ 20.000 salariați, din care aproximativ 7.000 de judecători și procurori, respectiv aproximativ 700 de specialiști în informatică), dar și fără să luăm în calcul sporurile și drepturile specifice fiecărui domeniu (deși aici ar fi marea problemă a sistemului de salarizare din România, dar fără să existe posibilitatea comparării condițiilor specifice de muncă), vom aduce în discuție câteva exemple (încercarea fiind de a compara poziții relativ asemănătoare, dar fiind totodată conștienți că sunt numeroase alte condiții care induc anumite diferențe).
Astfel, bazându-ne pe Legea nr. 153/2017 a salarizării personalului plătit din fonduri publice, indemnizația de încadrare a unui judecător cu grad de judecătorie și vechime de peste 20 de ani (nivelul maxim pe acest grad) este de 17.250 (coeficient 6.90), salariul de bază al unui medic specialist este de aproximativ 12.300 lei la gradația 5, iar un cadru didactic cu studii superioare, gradul I, gradația 5 va atinge în acest an un salariu de bază de 10.410 lei, urmând ca nivelul maxim potrivit negocierilor de anul trecut să fie de 12.300 lei (în anul 2024 se primește 50% din diferența dintre salariile de bază din decembrie 2023 și nivelul de salarizare negociat).
Oprindu-ne și asupra altor categorii de personal din cadrul fiecărui sistem, am aduce în discuție poziția de specialist IT în cadrul instanțelor și parchetelor, gradul I, peste 20 de ani vechime, cu un salariu de bază, gradația 5, de aproximativ 8.900 lei, un informatician gradul IA, gradația 5, din sistemul educațional are un salariu de încadrare de 8.702 lei (cel mai mare salariu de bază din cadrul personalului didactic auxiliar, funcții de execuție), iar un asistent medical, servicii de urgență, cu studii superioare, gradația 5, are un salariu de bază de aproximativ 5.700 lei.
Ce putem constata, fiind evident că proporțiile se păstrează și în ceea ce privește celelalte funcții? Foarte repede, cel puțin două concluzii...
Faptul că diferențele de salarizare între personalul specialist (potrivit domeniului) și cel auxiliar (subliniind că în cazul justiției ar fi trebuit să luăm în calcul probabil funcția de grefier, dar salarizarea acestora este inferioară celei a informaticienilor) sunt evidente și normale, în sistemul educațional înregistrându-se cea mai mică dintre acestea.
Faptul că salarizarea din sistemul educațional este la nivel particular comparabilă cu salarizarea din sănătate (la nivel general, salarizarea medie din educație depășește net salarizarea din sănătate, ponderea personalului specialist fiind mult mai mare), nefiind realistă, oricât de cinic ar suna o astfel de afirmație, o comparație cu sistemul juridic (după cum ține de utopic și aspirația la o egalizare a salarizării între personalul de specialitate și cel auxiliar sau între cel auxiliar și cel administrativ).
Dincolo de acestea rămân desigur situațiile particulare, aspirațiile personale și nivelul general al veniturilor din fiecare domeniu (motivate, după cum precizam, de condiții specifice) care, fiecare sau toate laolaltă, pot conduce la instalarea unei stări de nemulțumire. Dar parțiala justificare pe care am putea-o recunoaște nu întemeiază în niciun fel respingerea fără drept de apel și mai ales devalorizarea a ceea ce am reușit împreună.