În data de 28 mai 2026, au avut loc consultări legate de proiectul Legii privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, între reprezentanții federațiilor reprezentative din învățământ și cei ai Ministerului Muncii, inclusiv domnul ministru Dragoș Pîslaru (precedate de întâlnirea reprezentanților Ministerului Educației și Cercetării cu cei ai Ministerului Muncii).
Partea sindicală a propus următoarele:
1. Modificarea coeficientului de ierarhizare astfel încât să se respecte principiile stabilite în anul 2024, la negocierile cu Ministerul Muncii și reprezentanții Băncii Mondiale. Astfel, grila propusă trebuie să fie construită pornind de la principiul că salariul profesorului debutant S trebuie să fie echivalent cu salariul mediu brut pe economie, iar evoluția salarială, în carieră, trebuie să fie motivantă.
Răspuns: Se va analiza propunerea și se va face un studiu de impact, fără a se garanta că se acceptă.
2. Păstrarea majorării salariale de 10% pentru profesorii diriginți, profesori pentru învățământ primar și preșcolar, învățători și educatoare.
Răspuns: Se acceptă această propunere, dar schimbându-se modul de calcul, în sensul că această activitate trebuie remunerată, ca sumă fixă (având în vedere că atribuțiile celor care ocupă această funcție sunt identice), fără a se depăși cuantumul actual.
3. Păstrarea procentului maxim de 20% al sporului acordat personalului didactic din zonele izolate.
Răspuns: Se va analiza această propunere.
4. Păstrarea actualelor procente ale sporului pentru predarea simultană.
Răspuns: Se va analiza această propunere, fiind posibil să se accepte.
5. Păstrarea actualelor procente ale sporului pentru practică pedagogică.
Răspuns: Se va analiza această propunere, fiind posibil să se accepte.
6. Acordarea, în continuare, a majorării salariale de 15% pentru învățământ special, sub formă de spor, inclusiv pentru personalul didactic din cadrul CJRAE/CMBRAE.
Răspuns: Propunerea se acceptă.
7. Acordarea, în continuare, a indemnizației pentru titlul științific de doctor.
Răspuns: Se analizează propunerea, dar, în principiu Ministerul Muncii dorește eliminarea acestui drept.
8. Eliminarea anomaliilor legate de neconcordanța dintre indemnizațiile secretarilor șefi și contabililor șefi din învățământul preuniversitar și salariile celor care ocupă funcțiile de execuție de secretar și administrator financiar.
Răspuns: Propunerea se acceptă.
10. Acordarea premiului de performanță personalului din sistemul de învățământ, în cuantum de 10% - 20% din salariu, pentru o perioadă de 1-2 ani, pentru 30% din personalul angajat la nivel de unitate/instituție, fără a afecta drepturile celor are au gradația de merit în plată sau care participă anul acesta la concurs.
Răspuns: Prin hotărâre de Guvern se va stabili procedura de acordare.
11. Reglementarea în lege a transferului personalului din sectorul bugetar.
Răspuns: Se va analiza această propunere; în principiu sunt de acord.
12. Calculul sporului de handicap prin raportare la salariul de bază deținut, nu la salariul de referință.
Răspuns: Se va analiza această propunere; în principiu sunt de acord.
13. Completarea Anexei I, Cap. I lit. A, pct. 3b) cu poz. 23, cu funcția de administrator patrimoniu-șef.
Răspuns: Se va analiza această propunere.
Simion HANCESCU, Președinte F.S.L.I.,
Marius Ovidiu NISTOR, Președinte F.S.E. „SPIRU HARET”
Federația Sindicatelor Libere din Învățământ, Federația Sindicatelor din Educație „SPIRU HARET” și Federația Națională Sindicală „ALMA MATER” – organizații sindicale reprezentative la nivelul sectoarelor de negociere colectivă învățământ preuniversitar, universitar și cercetare, reunind interesele a peste 300.000 de salariați – vor picheta joi, 25 iunie 2026, începând cu ora 11:00, Palatul Parlamentului.
Cu această ocazie, reprezentanții angajaților din învățământ vor depune la Registratura Parlamentului cele peste 160.000 de semnături strânse pentru susținerea inițiativei cetățenești care are ca scop modificarea și completarea Legilor Educației (Legea nr. 198/2023 și Legea nr. 199/2023).
Prin acest demers legislativ solicităm anularea prevederilor anti-educație distructive impuse prin Legea nr. 141/2025.
Proiectul de lege vine să corecteze derapajele legislative din ultimii ani și să asigure un act educațional de calitate, stipulând mai multe măsuri esențiale, printre care:
- Combaterea supraaglomerării școlare: Susținem reducerea și reglementarea strictă a numărului de beneficiari la clasă/grupă. De exemplu, în învățământul primar, o clasă trebuie să aibă, maximum 22 de elevi, în cel gimnazial maximum 26 de elevi, iar în cel liceal maximum 26 de elevi.
- Calculul corect pentru tarifele la orele în regim de plata cu ora: susținem revenirea la modul de calcul de dinainte de Legea nr. 141/2025.
- Respect pentru experiența la catedră: Solicităm revenirea la norma didactică de dinainte de Legea nr. 141/2025 și reducerea acesteia cu două ore pentru profesorii cu gradul I și peste 25 de ani vechime.
- Stimularea predării în zone defavorizate: Susținem acordarea, începând cu anul școlar 2026-2027, a unei prime de instalare neimpozabile echivalentă cu 3 salarii de bază cadrelor didactice care se titularizează în zone izolate sau defavorizate, cu condiția rămânerii pe post timp de 5 ani.
- Fără învățământ simultan în clasa a VIII-a: Susținem organizarea separată a clasei a VIII-a, indiferent de numărul de elevi. Șanse egale pentru toți!
- Susținerea tinerilor și a excelenței (Învățământul Superior): Studenții de la licență didactică cu dublă specializare sau masterat didactic vor primi burse egale cu salariul net al unui profesor debutant. De asemenea, liceenii medaliați la olimpiadele internaționale își vor păstra bursa de excelență pe toată durata studiilor universitare de licență în România, dacă își mențin performanța.
Cu această ocazie, facem un apel către parlamentarii din Parlamentul României, solicitându-le discutarea în regim de urgență a acestei inițiative legislative, astfel încât anul școlar 2026-2027 să înceapă în condiții optime, atât pentru angajații din învățământ, cât și pentru beneficiarii direcți ai sistemului educațional.
Luni, 25 mai a.c., a avut loc ședința de lucru a Consiliului de Administrație al Inspectoratului Școlar Județean Hunedoara.
Pe ordinea de zi au fost înscrise următoarele probleme:
I. Aprobarea numărului de locuri, pe categorii de personal, pentru concursul de acordare a gradațiilor de merit
II. Solicitări de la unități de învățământ
III. Diverse
În cadrul ședinței au fost discutate următoarele aspecte:
I. Se aprobă numărul de locuri pe domenii, conform hotărârii Comisiei paritare, în cadrul concursului de acordarea a gradației de merit, sesiunea 2026, astfel: 93 locuri personal didactic, 3 locuri personal de conducere, îndrumare și control, 15 locuri personal didactic auxiliar, conform Anexei 1.
II. Se aprobă solicitările unităților de învățământ, conform Anexei 2.
III. Diverse
1. Se aprobă Procedura operațională referitor la acordarea gradației de merit pentru personalul didactic și didactic auxiliar, sesiunea 2026, conform Anexei 3.
2. Se aprobă desemnarea centrelor de examen pentru titularizare 2026 la Liceul cu program Sportiv „Cetate” Deva și Liceul Tehnologic Energetic „Dragomir Hurmuzescu” Deva.
3. Se informează despre primirea raportului de audit. Se va întocmi un plan de măsuri.
4. Se informează despre organizarea paradei absolvenților de liceu, promoția 2026, în data de 04.06.2026.
5. Se informează despre organizarea maratonului meseriilor în data de 28.05.2026.
6. Președintele S.I.P. Județul Hunedoara informează că a apărut proiectul metodologiei referitor la concursul pentru directorii unităților de învățământ.
7. Președintele S.I.P. Județul Hunedoara solicită precizări referitor la punctajul necesar pentru fișele de evaluare pentru gradațiile de merit pentru personalul didactic auxiliar.
8. Președintele S.I.P. Județul Hunedoara solicită precizări referitor la raportul de audit, dacă este document public.
9. Președintele S.I.P. Județul Hunedoara precizează că nu a primit fișele de evaluare pentru gradațiile de merit, Procedura operațională de acordare a gradațiilor de merit și raportul de audit.
Anexele (Anexa 2) la care se face referire în articol sunt postate la rubrica ISJ HUNEDOARA–CONSILIUL DE ADMINISTRATIE.
(https://nou.siphd.ro/?a=3420&e=2026)
Anexele 1 și 3 sunt postate la JURIDIC – LEGISLAȚIE – RAPORTURI DE MUNCĂ – GRADAȚIIE MERIT
(https://nou.siphd.ro/?a=2433&q=3&r=47&e=2026)
Motivația articolului de față, pe care nu ne-am fi dorit să-l scriem, privește un curent de opinie care, în pofida succesului mișcărilor sindicale de anul trecut, oricât de paradoxal pare acest lucru, iese tot mai mult la iveală. Principalele idei vehiculate țin de comparația salarizării din educație cu cea existentă în alte domenii, cele mai frecvent aduse în discuție fiind sănătatea (cu precădere de colegi profesori) și justiția (cu precădere de colegi din rândul personalului didactic auxiliar, în special ocupanți ai unor posturi care au legătură cu informatica), deși nu ar fi de ignorat nici „reproșurile” care compară între ele categoriile de personal din educație.
Fără să aducem în discuție o anumită „prestanță” pe care profesia, pe de o parte, domeniul pe de altă parte, le pretind din partea noastră (dar la care se renunță adesea foarte ușor, cu precădere pe rețelele sociale), fără să luăm în calcul numărul de salariați (în sănătate și asistență socială mai mare ca în educație cu aproximativ 100.000, deși din numărul total doar aproximativ 70.000 dintre aceștia sunt medici; în justiție aproximativ 20.000 salariați, din care aproximativ 7.000 de judecători și procurori, respectiv aproximativ 700 de specialiști în informatică), dar și fără să luăm în calcul sporurile și drepturile specifice fiecărui domeniu (deși aici ar fi marea problemă a sistemului de salarizare din România, dar fără să existe posibilitatea comparării condițiilor specifice de muncă), vom aduce în discuție câteva exemple (încercarea fiind de a compara poziții relativ asemănătoare, dar fiind totodată conștienți că sunt numeroase alte condiții care induc anumite diferențe).
Astfel, bazându-ne pe Legea nr. 153/2017 a salarizării personalului plătit din fonduri publice, indemnizația de încadrare a unui judecător cu grad de judecătorie și vechime de peste 20 de ani (nivelul maxim pe acest grad) este de 17.250 (coeficient 6.90), salariul de bază al unui medic specialist este de aproximativ 12.300 lei la gradația 5, iar un cadru didactic cu studii superioare, gradul I, gradația 5 va atinge în acest an un salariu de bază de 10.410 lei, urmând ca nivelul maxim potrivit negocierilor de anul trecut să fie de 12.300 lei (în anul 2024 se primește 50% din diferența dintre salariile de bază din decembrie 2023 și nivelul de salarizare negociat).
Oprindu-ne și asupra altor categorii de personal din cadrul fiecărui sistem, am aduce în discuție poziția de specialist IT în cadrul instanțelor și parchetelor, gradul I, peste 20 de ani vechime, cu un salariu de bază, gradația 5, de aproximativ 8.900 lei, un informatician gradul IA, gradația 5, din sistemul educațional are un salariu de încadrare de 8.702 lei (cel mai mare salariu de bază din cadrul personalului didactic auxiliar, funcții de execuție), iar un asistent medical, servicii de urgență, cu studii superioare, gradația 5, are un salariu de bază de aproximativ 5.700 lei.
Ce putem constata, fiind evident că proporțiile se păstrează și în ceea ce privește celelalte funcții? Foarte repede, cel puțin două concluzii...
Faptul că diferențele de salarizare între personalul specialist (potrivit domeniului) și cel auxiliar (subliniind că în cazul justiției ar fi trebuit să luăm în calcul probabil funcția de grefier, dar salarizarea acestora este inferioară celei a informaticienilor) sunt evidente și normale, în sistemul educațional înregistrându-se cea mai mică dintre acestea.
Faptul că salarizarea din sistemul educațional este la nivel particular comparabilă cu salarizarea din sănătate (la nivel general, salarizarea medie din educație depășește net salarizarea din sănătate, ponderea personalului specialist fiind mult mai mare), nefiind realistă, oricât de cinic ar suna o astfel de afirmație, o comparație cu sistemul juridic (după cum ține de utopic și aspirația la o egalizare a salarizării între personalul de specialitate și cel auxiliar sau între cel auxiliar și cel administrativ).
Dincolo de acestea rămân desigur situațiile particulare, aspirațiile personale și nivelul general al veniturilor din fiecare domeniu (motivate, după cum precizam, de condiții specifice) care, fiecare sau toate laolaltă, pot conduce la instalarea unei stări de nemulțumire. Dar parțiala justificare pe care am putea-o recunoaște nu întemeiază în niciun fel respingerea fără drept de apel și mai ales devalorizarea a ceea ce am reușit împreună.