Motto
„Circulă dezinformările... ca muștele.
Năsui și useriștii cred că suntem toți copii de bani gata și propun să vindem tot și să trăim din dividende, trupa Bolojan n-are decât visuri sadice cu bugetari, iar PSD nici el nu mai știe ce e, partid sau asociație de funcționari de lux.”
Concediatorul
Bolojan are o obsesie: să micșoreze un aparat de stat oricum aflat printre cele mai mici din Europa.
Nicușor Dan tocmai a anunțat că vrem să ne facem o mică Polonie, dar Polonia a făcut o mișcare inversă, și-a întărit statul.
Bolojan, în schimb, vrea concedieri, iar cu banii obținuți vrea să arunce în antreprenori.
Este o strategie care ar face să râdă orice economist care nu e din România – la noi, mai toți „analiștii pă economic” sunt spălați pe creier cu șampon neoliberal.
Însă ce enervează e continua instigare la ură față de profesori, exercitată nu doar de David, ci și de Bolojan care umblă cu jumătăți de adevăr și fake news: norma de lucru nu este doar timpul efectiv la școală, predare în fața clasei, ci munca pe care o depui cu totul, adică, pentru 20 de ore de predare mai muncești vreo 10-20, dar cui să-i explici?
„În acești ani ne-am setat niște lucruri care nu pot fi suportate. A fost discuția de norma didactică. Dacă în Germania se predau 24 de ore, atunci și în România se pot preda 20, și nu 16 sau 18. Lumea politică le-a creat niște așteptări că dacă îi votează totul va fi gratis și nelimitat. Amanetăm viitorul și nu mai putem face acest lucru.”
(Autor: Costi Rogozanu, critic literar, eseist, ziarist...)
Avocatul Alexandru Bajdechi, specialist în dreptul muncii și legislației educaționale, a declarat la un post TV că „sindicatele din educație nu vor putea declanșa grevă în următorii doi ani pentru că nu le-ar permite contractul colectiv de muncă semnat în această toamnă”.
Trecând peste întrebările legitime pe care ni le punem, puțin nedumeriți, („ce interese are domnul avocat în această speță?”, „de ce oare această problemă este reluată în anumite momente?”), dar și peste inexactitatea cu contractul colectiv de muncă (care a fost semnat în iulie și nu în această toamnă), încercăm să oferim răspunsuri la mai multe probleme de actualitate.
Putem declanșa greva generală
„Legea Dialogului Social ne permite să declanșăm acțiuni de protest chiar dacă s-a semnat contractul colectiv de muncă. Atâta vreme cât oamenii noștri își dau acordul, această acțiune poate să aibă loc. Avocatul care a făcut acele afirmații se află într-o gravă eroare. Ar trebui să citească mai bine Legea Dialogului Social, care ne interzice să declanșăm acțiune de protest pe drepturi de natură salarială, însă ne permite să facem grevă împotriva politicilor Guvernului. Ceea ce, probabil, se va și întâmpla”.
„Noi, dacă vom declanșa grevă generală, vom avea o acțiune împotriva politicilor sociale adoptate de Guvern, vom protesta pe ceea ce prevede Legea Dialogului Social. Contractul colectiv de muncă nu are nicio legătură. Și vă spunem și motivul: acesta se referă la condițiile de muncă, nu la creșteri salariale și nici la politicile de austeritate ale Legii Bolojan, politici îndreptate împotriva salariaților din învățământ”.
„Avocații aceștia care apar așa, din meandrele concretului, nici nu știm dacă sunt avocați. Și nici nu ne interesează. Discuția întreagă este o ciorbă reîncălzită, iar noi ne-am cam săturat de gargarisme de genul ăsta”.
Imaginea actuală a educației în România indusă și de comentariile politicienilor
„Suntem înjurați de toată lumea pentru că ne cerem drepturile stabilite prin lege. Interesul care se ascunde în spatele unor astfel de declarații rostogolite în presă este să se sădească neîncredere în organizațiile sindicale. Și așa suntem înjurați de toată lumea. Suveraniștii dau în noi pentru că nu ieșim în stradă la comanda lor, pesediștii sunt supărați pe noi pentru că nu le-a ieșit pasența la alegeri, liberalii vor avea și ei motivele lor de nemulțumire, că nu li se cântă-n strună. Nu ne interesează ce gândesc unii și alții, de stânga, de dreapta sau de centru”.
„În perioada în care pichetam Ministerul Educației profesorii erau apostrofați de trecători, jigniți și arătați cu degetul. Treceau pe lângă noi în mașini luxoase și ne strigau: «Așa vă trebuie, că l-ați votat pe Nicușor». Ăștia erau Suveraniștii. Apoi, veneau alții: «Mai duceți-vă la muncă, Domnule, că aveți vacanță prea mare și prea puține zile de activitate». Cam asta este părerea unei părți a societății civile, o părere care este indusă de ceea ce au comentat politicienii de fiecare dată la adresa corpului profesoral. Că avem vacanțe prea mari, că nu muncim 8 ore pe zi... Dar noi nu muncim în fabrică, la șaibă. Noi muncim cu creierul și muncim cu câte 20 de copii deodată”.
„Cei care, în 2023, erau în opoziție și aveau tot interesul ca greva profesorilor să continue la nesfârșit, acum, când au ajuns la putere, spun cu totul altceva: «Dom’le, știți, vi s-a dat prea mult atunci și uite, creșterile salariale nu sunt sustenabile». Când au fost corecți? În 2023 sau în 2025? Deci, ne-am cam săturat de altfel de indivizi. Politica se face după cum bate vântul. Dar avem o veste pentru domniile lor: noi nu facem politică. Nu ne interesează așa ceva. Ne interesează să menținem drepturile câștigate pentru colegii noștri și, dacă se poate, să obținem condiții mult mai bune pentru ei”.
Referendum pentru grevă generală
„O eventuală grevă va fi programată nu acum, ci atunci când va fi cazul. Adică, într-un moment sensibil pentru guvernanți. Dacă am declanșa-o acum, domnul Bolojan ar spune mersi, căci ar mai face niște economii la fondul de salarii. Prin urmare, greva se va declanșa atunci când îi va durea cel mai rău”.
„Când i-a durut cel mai rău în 2023? Înainte de examene! Scenariul este foarte posibil să se repete la anul, în prag de Evaluare Națională și Bacalaureat. Tot ce este posibil. Pentru că nu au făcut niciun pas înapoi. Toate măsurile care sunt dispuse în momentul de față nu fac decât să amplifice nemulțumirea colegilor noștri”.
„Colegii din teritoriu vor decide dacă ieșim sau nu în stradă. Oamenii trebuie să voteze dacă sunt de acord sau nu. Apoi, datele se centralizează: dacă numărul voturilor pentru organizarea grevei depășește procentul de 50% plus unu, declanșăm protestele. Nimic nu ne mai poate sta în cale”.
Manipularea, reaua voință și reaua credință complică lucrurile
„Recomandăm tuturor cadrelor didactice să nu mai plece urechea la ce se discută în online, pe rețelele de socializare, iar dacă au întrebări, nelămuriri să le adreseze sindicatelor. Este vorba de așa zisele grupuri de pe Facebook ale profesorilor, dar care nu prea au legătură cu profesorii. Aici sunt înscriși și părinți, și elevi, și persoane răuvoitoare infiltrate chiar de partidele politice pentru a agita apele, pentru a manipula”.
„Nu vă lăsați manipulați! Este dezamăgitor când vedem cât de ușor să lasă păcăliți oamenii din sistem, oameni cu studii superioare, oameni care ar trebui să recunoască manipularea și să nu-i cadă pradă. Vine cineva și spune că nu avem voie, legal, să facem grevă, iar lumea îl crede. Aici e problema. Că nu trebuie să mai credem tot ce spun unii și alții, oameni care nu fac parte din sistem și care, unii, chiar au interese să semene neîncredere și zâzanie”.
„Ceri și alte păreri, te interesezi, eventual, cine e omul care le emite? Îl cunoști? Ce-l califică să spună ceea ce spune? Mulți încearcă să manipuleze grosolan urmărind, de fapt, propriile interese. Au anumite scopuri, au anumite orientări politice. Colegii noștri ar trebui să discearnă, să observe ce este și ce nu este în regulă.
Nici Facebook-ul, nici Instagram-ul, nici TikTok-ul nu ne vor rezolva problemele. Doar noi suntem în măsură să facem asta”.
Cel mai rău ministru al Educației
„Pe el nu-l interesează că-i cer sindicatele demisia. A spus clar: a fost numit ministru de către o coaliție de partide și numai premierul îi poate demite, în nici un caz sindicatele. Nu-l interesează nici că în momentul de față toată lumea este nemulțumită de sistemul de învățământ preuniversitar. V-o spun cu toată sinceritatea, deși n-am folosit niciodată această expresie: este cel mai urât ministru al educației. Un ministru care fuge de profesori, care refuză să discute cu ei, care îi evită”.
„Efectele legii austerității îndreptate împotriva învățământului preuniversitar se vor simți din plin peste un an sau doi, când vom avea o problemă majoră în ceea ce privește deficitul de resursă umană”.
„Au tăiat din plata cu ora. Și au constatat că le-au plecat profesorii. Când le-am spus noi atunci nu au crezut. Când de la 100 și ceva de lei la plata cu ora cobori la 33, maximum 40 de lei, care crezi că va fi reacția oamenilor? Când plătești dascălul ca pe un zilier, ce reacție poate exista?”.
Promisiunea Președintelui
„Președintele să-și țină promisiunea! Așteptăm un semn și din partea președintelui țării, Nicușor Dan, care ne-a promis (în timpul mitingului din 08 septembrie, că după două luni de la implementarea Legii Bolojan se va întâlni cu sindicatele și va analiza efectele aplicării legii 141. Noi așteptăm invitația domniei sale. Până acum nu am primit nici un semn, deși cele două luni au trecut. Sper să nu fi uitat. Dar, dacă a uitat, o să avem grijă să-i amintim noi”.
(Sursa: https://www.libertatea.ro
Citatele aparțin domnului Marius Nistor, președintele Federației Sindicatelor din Educație „Spiru Haret”, și au fost extrase din articolul publicat în data de 11.11.2025:
Autor: Laura Macavei)
Miercuri, 26 noiembrie 2025, a avut loc ședința Biroului Executiv S.I.P. Județul Hunedoara. La ședință au participat cei 13 lideri de zonă, președintele și consilierul juridic al organizației.
Ordinea de zi a ședinței a cuprins următoarea problematică: informare privind probleme profesionale și sindicale; probleme organizatorice; probleme diverse ridicate de liderii de sindicat prezenți.
Materialele suport folosite în cadrul ședinței au fost: Informare, „Concediatorul”- pamflet, Efecte aplicare Legea nr. 114/2025, Adresa CNCE privind lansarea în transparență decizională a programelor școlare pentru clasa a IX-a de liceu, Adeverință/Împuternicire acțiune decontarea cheltuielilor de transport la și de la locul de muncă, Adeverință/Împuternicire acțiune privind sporul de 15% din salariul de bază pentru persoanele cu handicap, Situații financiare octombrie 2025 și Situație statistică noiembrie 2025.
În cadrul ședinței au fost abordate problemele de actualitate, insistându-se în special pe următoarele aspecte:
1. Impactul măsurilor adoptate prin Legea nr. 114/2025 în sistemul educațional – dincolo de reducerile bugetare, impactul măsurilor adoptate este unul general negativ și în județul Hunedoara, atât în ceea ce privește reducerea consistentă a veniturilor salariaților din educație, în condițiile unui volum de muncă mai mare, cât și în ceea ce privește calitatea educației furnizate.
2. Adoptarea unor noi măsuri de austeritate în educație – ideile vehiculate în mass-media sau aflate „pe surse” au fost respinse până în prezent atât de primul ministru, cât și de ministrul educației, apreciindu-se că măsurile necesare au fost adoptate deja în acest domeniu.
3. Nemulțumirile legate de derularea programului „Laptele și cornul”, prin prisma solicitărilor venite dinspre administratorii acestui program, în special în ceea ce privește încărcătura birocratică a cadrelor didactice, care se accentuează de la o lună la alta, în ultimele luni cerându-se o asumare zilnică, sub semnătură, din partea fiecărui diriginte a prezenței la orele de curs, după cum responsabililor din școli li se cere asumarea unei estimări anticipate a prezenței elevilor.
4. Formele de protest organizate de federațiile sindicale împotriva măsurilor adoptate prin Legea nr. 114/2025 au continuat, în special prin pichetări ale Ministerului Educației și Cercetării, dar și prin participarea la mitingul de protest din 26 octombrie, organizat acesta de confederațiile sindicale, în perioada următoare urmând a se lansa consultarea membrilor de sindicat în privința trecerii la forme de protest mai dure, mergând până la organizarea și declanșarea grevei generale, perfect posibilă în pofida „zvonisticii” vehiculate în spațiul public.
5. Problemele apărute în decontarea cheltuielilor de transport la și de la locul de muncă – pe fondul măsurilor de austeritate, se înmulțesc administrațiile locale care nu realizează acest decont, în acest sens fiind retransmise în teritoriu documentele necesare pentru declanșarea unei acțiuni în instanță (nu va fi organizată o campanie de procese, ci acțiunile vor fi declanșate acolo unde este cazul potrivit situației din teritoriu).
6. Sporul de 15% din salariul de bază pentru persoanele cu handicap – având în vedere că până la 1 septembrie 2025 acest spor a fost calculat la salariul de bază din decembrie 2020 și nu la salariul de bază aflat în plată, S.I.P. Județul Hunedoara declanșează o campanie de acțiuni în instanță pentru recuperarea diferențelor salariale aferente (Atenție! „Încadrarea în grad de handicap” este o noțiune mai largă decât ar putea să pară la o primă vedere, de exemplu fiind posibilă o astfel de încadrare și în cazul afecțiunilor oncologice sau al altor afecțiuni grave).
7. S-a reiterat nevoia ca informațiile vehiculate de membrii de sindicat să fie obținute din surse sigure, riscurile dezinformării și manipulării fiind tot mai mari.
Toate materialele folosite în cadrul ședinței sunt postate aici:
- https://nou.siphd.ro/?a=3121&t=2025 .
Revenim asupra conținutului acestui articol, care pare să fi tulburat apele până la cele mai înalte nivele...
Mai precis, este vorba de informația potrivit căreia „din cele 51 de școli din mediul rural din județul Hunedoara, în noile condiții 49 dintre acestea își pierd personalitatea juridică”. Afirmația, motivată de prevederile art. LIII din Legea privind unele măsuri fiscal-bugetare („Unitățile de învățământ de stat au personalitate juridică, dacă se organizează și funcționează, după caz, astfel: a) cu minimum 500 de elevi; b) cu minimum 500 de elevi, preșcolari și/sau antepreșcolari; c) cu minimum 250 de preșcolari și/sau antepreșcolari; d) cu minimum 200 de antepreșcolari; e) cu minimum 300 de elevi, în cazul unităților de învățământ postliceal f) cu minimum 50 de elevi sau minimum 50 de elevi și/sau preșcolari, în cazul unităților de învățământ special.”), este departe de a justifica o interpretare potrivit căreia aceste unități de învățământ s-ar desființa.
Evident totodată, cunoaștem prevederile Legii nr. 198/2023 a învățământului preuniversitar, potrivit cărora „prin excepție (...) în unitățile administrativ-teritoriale în care numărul total al beneficiarilor primari nu se încadrează în prevederile alin. (1), se organizează o singură unitate de învățământ cu personalitate juridică” (art. 16), de unde și o anumită mirare privind anumite reacții relativ disproporționate, cu atât mai mult în contextul în care educația cunoaște un „asalt” care pune sub semnul întrebării locurile de muncă și veniturile salariaților.
Oricum, o afirmăm în mod explicit, actualele măsuri nu conduc la desființarea respectivelor unități de învățământ, ele urmând să continue a funcționa (ceea ce nu înseamnă că nu poate urma o reorganizare care să pună sub semnul întrebării structurile acestor unități de învățământ) cu personalitate juridică, deocamdată... Fiindcă, pe de altă parte, „amenințarea” unei viitoare reorganizări administrative revine periodic, fără a fi de îndepărtat nici unele „gânduri” legate de o eventuală organizare a unităților de învățământ fără o dependență strictă de administrațiile teritoriale.
Vineri, 11 iulie, începând cu orele 11:00, s-a derulat la sediul Instituției Prefectului – Județul Hunedoara o discuție informală având ca temă impactul măsurilor fiscal-bugetare preconizate de Guvernul României în domeniul educației.
La întâlnire, organizată la solicitarea S.I.P. Județul Hunedoara, alături de reprezentanții din partea sindicatului au participat:
- domnul Constantin Fulga (prefectul județului Hunedoara) și domnul Marius Muntean (secretar general al Instituției Prefectului – Județul Hunedoara), din partea Instituției Prefectului;
- domnul Alin Țambă (vicepreședinte al Consiliului Județean Hunedoara), din partea Consiliului Județean;
- doamna Maria Ștefănie (inspector școlar general), doamna Zsofia Szasz-Barra (inspector școlar general adjunct) și doamna Camelia Beșleagă (inspector școlar), din partea Inspectoratului Școlar Județean Hunedoara;
- domnul Cristian Resmeriță (Senatul României), doamna Natalia Intotero (Camera Deputaților), doamna Vetuța Stănescu (Camera Deputaților), doamna Ana-Maria Gavrilă (Camera Deputaților), domnul Puiu Toma (Camera Deputaților) și domnul Tiberiu Claudiu Bârstan (Camera Deputaților).
Discuțiile purtate, în baza materialului propus de S.I.P. Județul Hunedoara (atașat acestui articol) au subliniat, dincolo de fricțiunile și așteptările politice, abordarea strict contabilă și nestudiată a educației, măsurile aflate în curs de adoptare având darul de a afecta exclusiv negativ învățământul preuniversitar românesc.
Fără a insista asupra acestor consecințe în acest articol (sintetic ele se regăsesc în materialul atașat – la informațiile furnizate acolo s-ar putea adăuga, de exemplu, faptul că din cele 51 de școli din mediul rural din județul Hunedoara, în noile condiții 49 dintre acestea își pierd personalitatea juridică), concluzia pe care ne încumetăm să o desprindem (și în baza informațiilor dobândite în cursul discuțiilor) este că situația reală din sistemul educațional nu este cunoscută, iar măsurile adoptate în ceea ce privește învățământul sunt nefundamentate, lipsind orice studiu de impact al acestora (nici măcar instituțiile abilitate să furnizeze date reale asupra învățământului preuniversitar, precum inspectoratele școlare, nu au fost consultate).
De asemenea, estimăm că aceeași absență a oricărei consultări în adoptarea măsurilor fiscal-bugetare a caracterizat și relația Guvernului României cu parlamentarii din coaliția guvernamentală. Totuși, parlamentarii prezenți au asumat comunicarea pe canelele politice proprii a aspectelor semnalate de S.I.P. Județul Hunedoara, fiind enunțată chiar ideea unei scrisori deschise asumate politic care să vină în sprijinul educației, învățământului preuniversitar românesc.
|
Numărul
curent |
Titlul
documentului |
Dimensiune
(octeți) |
Extensia
documentului |
Data
atașării |
| 1 | Impactul măsurilor fiscal-bugetare în educație | 1.105.725 | APPLICATION/PDF | 2025-07-11 15:38:37 |