Un ministru care vrea sindicate „restartate” și reduse la tăcere
nu are ce căuta într-un guvern democratic!
SOLICITĂM DEMITEREA IMEDIATĂ A MINISTRULUI DANIEL DAVID!
Federația Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI) și Federația Sindicatelor din Educație „SPIRU HARET” reacționează ferm la atacul fără precedent lansat de ministrul educației, Daniel David, împotriva reprezentanților salariaților din învățământ. Într-un recent podcast, demnitarul a afirmat: „în timp, sindicatele vor înțelege că nu mai pot avea un rol important într-un sistem așa cum îl avem acum” și că este nevoie de un „restart pentru a construi alte paradigme în educație, inclusiv pentru ei ca sindicate”.
Aceste declarații nu sunt simple opinii, ci reprezintă un manifest pentru autoritarism. Ele trădează intenția clară de a elimina singurul obstacol rămas în calea unor reforme făcute „din pix”, fără consultare și fără contact cu realitatea din clase: dialogul social.
Domnul ministru David confundă Ministerul Educației și Cercetării cu un laborator personal de psihologie experimentală. Într-o democrație funcțională, sindicatelor nu li se dictează „paradigmele” de funcționare; ele nu se „restartează” la comanda puterii politice. Rolul nostru, al sindicatelor, este garantat constituțional tocmai pentru a proteja sistemul de abuzurile puterii executive. A dori sindicate care să nu mai aibă un rol important înseamnă a dori angajați fără drepturi și un sistem educațional obedient. În ultimele decenii, sindicatele au fost singurele organizații care au apărat consecvent drepturile cadrelor didactice, au semnalat abuzurile administrative, au intervenit ori de câte ori politicile educaționale au pus în pericol integritatea profesiei și șansele elevilor la un învățământ de calitate și s-au implicat constant în îmbunătățirea actelor normative care vizează sistemul de învățământ.
Încercarea ministrului de a lega existența sindicatelor și activitatea profesorilor de rata analfabetismului funcțional reprezintă o manipulare ieftină. Domnule ministru, analfabetismul funcțional nu este produs de sindicate! Este rezultatul zecilor de ani de subfinanțare cronică, de programe școlare neadaptate, de lipsă a resurselor și de instabilitatea legislativă generată de politicieni, nu de dascăli și de organizațiile sindicale. Profesorii sunt cei care au ținut școala românească în viață, adesea în condiții umilitoare, în timp ce miniștrii experimentau „reforme” eșuate.
Avertizăm partidele din coaliția de guvernare, pe prim-ministrul Ilie Bolojan și pe Președintele României Nicușor Dan că nu au voie să tacă, după o astfel de declarație.
Tăcerea în fața acestui derapaj înseamnă complicitate.
Dacă viziunea României Educate include reducerea la tăcere a partenerilor sociali, atunci România a părăsit valorile europene.
Un ministru care vede în sindicate o piedică ce trebuie eliminată este incompatibil cu funcția publică. Deciziile în educație se iau prin dialog, nu se impun prin dictat.
În consecință, solicităm public demiterea domnului Daniel David din funcția de ministru al educației.
Nu putem accepta un „partener” de dialog care planifică reformarea mișcării sindicale pentru a o transforma într-o structură obedientă.
5 Decembrie 2025
Protestele nu sunt expresia unor simple „supărări”, ci simptomul colapsului provocat de „Legea Bolojan”
Federația Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI) și Federația Sindicatelor din Educație „SPIRU HARET” (FSE „SPIRU HARET“) își exprimă dezaprobarea față de declarațiile recente ale ministrului educației și cercetării, Daniel David.
În cadrul unui podcast, domnia sa a ales să minimalizeze amploarea protestelor din educație, reducând nemulțumirile legitime ale angajaților din învățământ la simple și trecătoare „stări de supărare”, limitate, în opinia sa, strict la „zona sindicală”.
Acest mod de a descrie situația actuală din învățământ denotă nu doar o lipsă gravă de înțelegere a realității școlii românești, ci și o încercare periculoasă de a discredita vocea celor care avertizează asupra efectelor dezastruoase ale Legii nr. 141/2025 („Legea Bolojan”).
Prin acest act normativ, Guvernul și Ministerul Educației și Cercetării au destabilizat un sistem deja fragil, transformându-l într-o improvizație ale cărei victime sigure sunt elevii și profesorii.
Ceea ce ministrul numește simplist „supărare” este manifestarea unei frustrări acumulate. Măsurile recente au lovit direct în fundamentul sistemului, prin:
S-a creat o situație imposibilă. Vorbim despre o suprasolicitare reală, despre scăderea vizibilă a atractivității profesiei didactice și despre pierderea condițiilor minime pentru un act educațional de calitate. A afirma că „le va trece supărarea” înseamnă a trata cu superioritate și cinism o categorie profesională deja împovărată și umilită.
În plus, declarația conform căreia doar „zona sindicală este afectată“ este o manipulare. Realitatea demonstrează contrariul:
Prezentarea sindicatelor ca un grup izolat contravine misiunii unui ministru al educației, care ar trebui să valorizeze dialogul social, nu să îl antagonizeze.
Constatăm că domnul ministru a ales să folosească expertiza de psiholog și a transformat-o într-o armă politică de tip „dezbină și cucerește”. Încercarea domniei sale de a reduce criza sistemică la o simplă „stare emoțională” sau „supărare” trecătoare, nu este altceva decât o tehnică manipulatoare menită să fragmenteze solidaritatea corpului didactic și să inducă ideea falsă că problemele sunt doar în mintea liderilor sindicali. Domnule ministru, vedeți că, după atâta dezbinare, s-ar putea să nu mai aveți ce să cuceriți!...
În continuare ministrul încearcă să se războiască cu corpul profesoral, făcând referire la analfabetismul funcțional, însă chiar politicile aplicate de acesta în 2025 contrazic flagrant soluțiile dovedite științific. În timp ce Europa reduce numărul de elevi la clasă pentru a combate decalajele, România aglomerează clasele și reduce timpul alocat elevului.
Învățământul românesc de astăzi este oglinda nepăsării tuturor guvernelor post-decembriste, însă actualul Executiv atinge apogeul operei de colapsare a sistemului. Invocarea analfabetismului funcțional în acest context este doar o metodă de a eluda responsabilitatea politică pentru dezastrul creat.
Cu toții cunoaștem că educația nu se poate reforma prin negarea problemelor. Însă, reformele durabile se construiesc împreună cu profesioniștii din sistem, nu împotriva lor.
Solicităm ministrul educației să facă un „efort“ și să înceteze minimalizarea efectelor dezastruoase ale măsurilor dispuse împotriva sistemului de învățământ prin Legea nr. 141/2025, iar Guvernului să se angajeze în procesul de corectare a acestora.
FSLI și FSE „SPIRU HARET” vor continua să apere drepturile angajaților din educație și să susțină, prin toate mijloacele legale, o școală publică puternică, stabilă și orientată spre elev.
Marți, 2 decembrie a.c., a avut loc ședința de lucru a Consiliului de Administrație al Inspectoratului Școlar Județean Hunedoara.
Pe ordinea de zi au fost înscrise următoarele probleme:
I. Solicitări de la unități de învățământ
II. Diverse
În cadrul ședinței au fost luate următoarele hotărâri:
I. Se aprobă solicitările unităților de învățământ, conform Anexei 1.
II. Diverse:
1. Se aprobă diminuarea unor fracțiuni de posturi pentru școlarizări la domiciliu, conform Anexei 2.
2. Se prezintă raportul de la Arhivele Naționale, termenele, constatările și măsurile.
3. Se prezintă apelul de proiecte pentru unitățile de învățământ din mediul rural. Se va posta pe grupul de directori.
4. Se aprobă Procedura Operațională referitor la calculul drepturilor salariale conform OUG nr. 48/2022 și Hotărârea nr. 875/2022.
Anexele la care se face referire în articol sunt postate la rubrica ISJ HUNEDOARA - CONSILIUL DE ADMINISTRAȚIE.
Revenim asupra conținutului acestui articol, care pare să fi tulburat apele până la cele mai înalte nivele...
Mai precis, este vorba de informația potrivit căreia „din cele 51 de școli din mediul rural din județul Hunedoara, în noile condiții 49 dintre acestea își pierd personalitatea juridică”. Afirmația, motivată de prevederile art. LIII din Legea privind unele măsuri fiscal-bugetare („Unitățile de învățământ de stat au personalitate juridică, dacă se organizează și funcționează, după caz, astfel: a) cu minimum 500 de elevi; b) cu minimum 500 de elevi, preșcolari și/sau antepreșcolari; c) cu minimum 250 de preșcolari și/sau antepreșcolari; d) cu minimum 200 de antepreșcolari; e) cu minimum 300 de elevi, în cazul unităților de învățământ postliceal f) cu minimum 50 de elevi sau minimum 50 de elevi și/sau preșcolari, în cazul unităților de învățământ special.”), este departe de a justifica o interpretare potrivit căreia aceste unități de învățământ s-ar desființa.
Evident totodată, cunoaștem prevederile Legii nr. 198/2023 a învățământului preuniversitar, potrivit cărora „prin excepție (...) în unitățile administrativ-teritoriale în care numărul total al beneficiarilor primari nu se încadrează în prevederile alin. (1), se organizează o singură unitate de învățământ cu personalitate juridică” (art. 16), de unde și o anumită mirare privind anumite reacții relativ disproporționate, cu atât mai mult în contextul în care educația cunoaște un „asalt” care pune sub semnul întrebării locurile de muncă și veniturile salariaților.
Oricum, o afirmăm în mod explicit, actualele măsuri nu conduc la desființarea respectivelor unități de învățământ, ele urmând să continue a funcționa (ceea ce nu înseamnă că nu poate urma o reorganizare care să pună sub semnul întrebării structurile acestor unități de învățământ) cu personalitate juridică, deocamdată... Fiindcă, pe de altă parte, „amenințarea” unei viitoare reorganizări administrative revine periodic, fără a fi de îndepărtat nici unele „gânduri” legate de o eventuală organizare a unităților de învățământ fără o dependență strictă de administrațiile teritoriale.
Vineri, 11 iulie, începând cu orele 11:00, s-a derulat la sediul Instituției Prefectului – Județul Hunedoara o discuție informală având ca temă impactul măsurilor fiscal-bugetare preconizate de Guvernul României în domeniul educației.
La întâlnire, organizată la solicitarea S.I.P. Județul Hunedoara, alături de reprezentanții din partea sindicatului au participat:
- domnul Constantin Fulga (prefectul județului Hunedoara) și domnul Marius Muntean (secretar general al Instituției Prefectului – Județul Hunedoara), din partea Instituției Prefectului;
- domnul Alin Țambă (vicepreședinte al Consiliului Județean Hunedoara), din partea Consiliului Județean;
- doamna Maria Ștefănie (inspector școlar general), doamna Zsofia Szasz-Barra (inspector școlar general adjunct) și doamna Camelia Beșleagă (inspector școlar), din partea Inspectoratului Școlar Județean Hunedoara;
- domnul Cristian Resmeriță (Senatul României), doamna Natalia Intotero (Camera Deputaților), doamna Vetuța Stănescu (Camera Deputaților), doamna Ana-Maria Gavrilă (Camera Deputaților), domnul Puiu Toma (Camera Deputaților) și domnul Tiberiu Claudiu Bârstan (Camera Deputaților).
Discuțiile purtate, în baza materialului propus de S.I.P. Județul Hunedoara (atașat acestui articol) au subliniat, dincolo de fricțiunile și așteptările politice, abordarea strict contabilă și nestudiată a educației, măsurile aflate în curs de adoptare având darul de a afecta exclusiv negativ învățământul preuniversitar românesc.
Fără a insista asupra acestor consecințe în acest articol (sintetic ele se regăsesc în materialul atașat – la informațiile furnizate acolo s-ar putea adăuga, de exemplu, faptul că din cele 51 de școli din mediul rural din județul Hunedoara, în noile condiții 49 dintre acestea își pierd personalitatea juridică), concluzia pe care ne încumetăm să o desprindem (și în baza informațiilor dobândite în cursul discuțiilor) este că situația reală din sistemul educațional nu este cunoscută, iar măsurile adoptate în ceea ce privește învățământul sunt nefundamentate, lipsind orice studiu de impact al acestora (nici măcar instituțiile abilitate să furnizeze date reale asupra învățământului preuniversitar, precum inspectoratele școlare, nu au fost consultate).
De asemenea, estimăm că aceeași absență a oricărei consultări în adoptarea măsurilor fiscal-bugetare a caracterizat și relația Guvernului României cu parlamentarii din coaliția guvernamentală. Totuși, parlamentarii prezenți au asumat comunicarea pe canelele politice proprii a aspectelor semnalate de S.I.P. Județul Hunedoara, fiind enunțată chiar ideea unei scrisori deschise asumate politic care să vină în sprijinul educației, învățământului preuniversitar românesc.
|
Numărul
curent |
Titlul
documentului |
Dimensiune
(octeți) |
Extensia
documentului |
Data
atașării |
| 1 | Impactul măsurilor fiscal-bugetare în educație | 1.105.725 | APPLICATION/PDF | 2025-07-11 15:38:37 |