CURTEA CONSTITUȚIONALĂ CONFIRMĂ CONSTITUȚIONALITATEA
INIȚIATIVEI LEGISLATIVE CETĂȚENEȘTI PRIVIND LEGILE EDUCAȚIEI
Federația Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI) și Federația Sindicatelor din Educație „SPIRU HARET” – organizații sindicale reprezentative la nivel de sector de negociere colectivă învățământ preuniversitar, reunind interesele a peste 280.000 de salariați – salută Hotărârea Curții Constituționale a României nr. 1 din 15 iulie 2026, prin care s-a constatat că inițiativa legislativă cetățenească pentru modificarea și completarea Legii învățământului preuniversitar nr. 198/2023 și a Legii învățământului superior nr. 199/2023, precum și pentru modificarea altor acte normative îndeplinește condițiile prevăzute de Constituție pentru a-și continua parcursul legislativ în Parlament.
Prin această hotărâre, Curtea Constituțională a stabilit că inițiativa respectă cerințele constituționale privind numărul minim de susținători și reprezentativitatea teritorială. Din cele 185.568 de semnături depuse, 150.643 au fost validate ca fiind legal atestate, depășind cu mult pragul constituțional de 100.000 de semnături, iar condiția referitoare la dispersia teritorială a fost, de asemenea, îndeplinită.
Mulțumim tuturor organizațiilor sindicale, liderilor, membrilor de sindicat, cetățenilor cu drept de vot care au susținut această inițiativă prin semnătura lor, precum și celor care au desfășurat o amplă și riguroasă activitate de verificare și centralizare a listelor de susținători.
Pe de altă parte, am luat act de faptul că, prin aceeași hotărâre, Curtea Constituțională a constatat că o parte dintre prevederile inițiativei legislative, între care cele referitoare la plata cu ora și la bursele studenților, nu pot face obiectul unei inițiative legislative cetățenești, apreciind că acestea au un impact major asupra bugetului de stat și, deci, sunt norme cu caracter fiscal.
Ne exprimăm surprinderea față de această soluție și nu împărtășim această interpretare, întrucât prevederile respective reglementează drepturi și măsuri specifice, destinate asigurării bunei funcționări a procesului educațional și nu sunt măsuri cu caracter fiscal care nu pot constitui obiectul unei inițiative legislative cetățenești.
Adresăm un apel ferm tuturor parlamentarilor să dezbată și să adopte, în regim de urgență, această inițiativă legislativă cetățenească. În acest moment, proiectul de lege susținut de cei peste 150.000 de semnatari validați de C.C.R. va intra în dezbatere parlamentară, iar legislativul trebuie să dea dovadă de seriozitate și responsabilitate, astfel încât acest demers cetățenesc să devină lege.
Anul școlar 2026-2027 trebuie să înceapă în condiții optime pentru elevi, studenți și întregul personal din învățământ.
Corectarea măsurilor de austeritate impuse învățământului în anul 2025 nu mai poate fi amânată!
Educația are nevoie de soluții legislative rapide și responsabile, care trebuie adoptate înainte de debutul noului an școlar!
PREȘEDINTE PREȘEDINTE
F.S.L.I. F.S.E. „SPIRU HARET”
Simion HANCESCU Marius Ovidiu NISTOR
București
15 iulie 2026
Federațiile din educație refuză negocierile formale!
Federația Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI), Federația Sindicatelor din Educație „SPIRU HARET” și Federația Națională Sindicală „ALMA MATER” – organizații sindicale reprezentative la nivelul sectoarelor de activitate învățământ preuniversitar și universitar, reunind interesele a peste 300.000 de salariați – anunță public că nu vor participa la așa-zisele discuții pe tema legii salarizării, programate pentru astăzi la Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale.
Nu vom gira cu prezența noastră un simplu exercițiu de imagine. Cele trei federații și-au transmis deja punctul de vedere comun, fundamentat și detaliat, în cadrul discuțiilor anterioare. Nu putem valida soluții conjuncturale sau ajustări minimale care nu răspund în mod real problemelor semnalate. În contextul în care Guvernul și ministrul Muncii ne-au transmis deja, sec și cinic, că „mai mult de atât nu se poate”, participarea noastră la întâlnirea de astăzi ar fi complet inutilă, servind strict intereselor de imagine publică ale guvernanților.
Atragem atenția că actualul proiect de lege încalcă flagrant tocmai actele normative adoptate de Executiv odată cu finalizarea grevei generale din anul 2023. Este o dovadă de ipocrizie și o desconsiderare totală a angajamentelor luate în fața societății. Ceea ce face Guvernul astăzi nu este doar o încălcare a legii, ci o abandonare directă a întregului sistem educațional, dovedind încă o dată că pentru actualul Executiv educația nu reprezintă o prioritate.
Nu putem sta la masa unor negocieri false, menite doar să bifeze o acțiune pe agenda publică a Ministerului. Mimarea consultării publice nu va diminua revolta legitimă a colegilor și nu poate substitui responsabilitatea reală pe care autoritățile trebuie să o manifeste față de educație.
Amintim poziția fermă a celor trei federații din învățământ și anume aceea că parlamentarii României trebuie să opteze între două variante: să refuze inițierea acestui pseudo-proiect al legii salarizării sau să promoveze o lege sănătoasă, în care salariații din învățământ să fie poziționați conform importanței muncii depuse, așa cum a fost proiectul lucrat la Ministerul Muncii împreună cu reprezentanții Băncii Mondiale în anul 2024.
Educația cere respect!
PREȘEDINTE, PREȘEDINTE, PREȘEDINTE,
Simion HANCESCU Marius Ovidiu NISTOR Anton HADĂR
23 iulie 2026
Luni, 20 iulie a.c., a avut loc ședința de lucru a Consiliului de Administrație al Inspectoratului Școlar Județean Hunedoara.
Pe ordinea de zi au fost înscrise următoarele probleme:
I. Solicitări de la unități de învățământ
II. Diverse
În cadrul ședinței au fost discutate următoarele aspecte:
I. Se aprobă solicitările unităților de învățământ, conform Anexei 1.
II.
1. Se aprobă 4 cereri de pensionare a cadrelor didactice la limită de vârstă, începând cu data de 01.09.2026.
2. Se respinge solicitarea/plângerea prealabilă a unui cadru didactic privind rezultatele concursului pentru obținerea gradației de merit în urma contestațiilor.
3. Se aprobă raportul privind cheltuielile de personal pentru perioada ianuarie – iunie 2026, cu o depășire de 13,31% raportat la costul standard per elev calculat, conform Anexei 2.
Revenim asupra conținutului acestui articol, care pare să fi tulburat apele până la cele mai înalte nivele...
Mai precis, este vorba de informația potrivit căreia „din cele 51 de școli din mediul rural din județul Hunedoara, în noile condiții 49 dintre acestea își pierd personalitatea juridică”. Afirmația, motivată de prevederile art. LIII din Legea privind unele măsuri fiscal-bugetare („Unitățile de învățământ de stat au personalitate juridică, dacă se organizează și funcționează, după caz, astfel: a) cu minimum 500 de elevi; b) cu minimum 500 de elevi, preșcolari și/sau antepreșcolari; c) cu minimum 250 de preșcolari și/sau antepreșcolari; d) cu minimum 200 de antepreșcolari; e) cu minimum 300 de elevi, în cazul unităților de învățământ postliceal f) cu minimum 50 de elevi sau minimum 50 de elevi și/sau preșcolari, în cazul unităților de învățământ special.”), este departe de a justifica o interpretare potrivit căreia aceste unități de învățământ s-ar desființa.
Evident totodată, cunoaștem prevederile Legii nr. 198/2023 a învățământului preuniversitar, potrivit cărora „prin excepție (...) în unitățile administrativ-teritoriale în care numărul total al beneficiarilor primari nu se încadrează în prevederile alin. (1), se organizează o singură unitate de învățământ cu personalitate juridică” (art. 16), de unde și o anumită mirare privind anumite reacții relativ disproporționate, cu atât mai mult în contextul în care educația cunoaște un „asalt” care pune sub semnul întrebării locurile de muncă și veniturile salariaților.
Oricum, o afirmăm în mod explicit, actualele măsuri nu conduc la desființarea respectivelor unități de învățământ, ele urmând să continue a funcționa (ceea ce nu înseamnă că nu poate urma o reorganizare care să pună sub semnul întrebării structurile acestor unități de învățământ) cu personalitate juridică, deocamdată... Fiindcă, pe de altă parte, „amenințarea” unei viitoare reorganizări administrative revine periodic, fără a fi de îndepărtat nici unele „gânduri” legate de o eventuală organizare a unităților de învățământ fără o dependență strictă de administrațiile teritoriale.
Vineri, 11 iulie, începând cu orele 11:00, s-a derulat la sediul Instituției Prefectului – Județul Hunedoara o discuție informală având ca temă impactul măsurilor fiscal-bugetare preconizate de Guvernul României în domeniul educației.
La întâlnire, organizată la solicitarea S.I.P. Județul Hunedoara, alături de reprezentanții din partea sindicatului au participat:
- domnul Constantin Fulga (prefectul județului Hunedoara) și domnul Marius Muntean (secretar general al Instituției Prefectului – Județul Hunedoara), din partea Instituției Prefectului;
- domnul Alin Țambă (vicepreședinte al Consiliului Județean Hunedoara), din partea Consiliului Județean;
- doamna Maria Ștefănie (inspector școlar general), doamna Zsofia Szasz-Barra (inspector școlar general adjunct) și doamna Camelia Beșleagă (inspector școlar), din partea Inspectoratului Școlar Județean Hunedoara;
- domnul Cristian Resmeriță (Senatul României), doamna Natalia Intotero (Camera Deputaților), doamna Vetuța Stănescu (Camera Deputaților), doamna Ana-Maria Gavrilă (Camera Deputaților), domnul Puiu Toma (Camera Deputaților) și domnul Tiberiu Claudiu Bârstan (Camera Deputaților).
Discuțiile purtate, în baza materialului propus de S.I.P. Județul Hunedoara (atașat acestui articol) au subliniat, dincolo de fricțiunile și așteptările politice, abordarea strict contabilă și nestudiată a educației, măsurile aflate în curs de adoptare având darul de a afecta exclusiv negativ învățământul preuniversitar românesc.
Fără a insista asupra acestor consecințe în acest articol (sintetic ele se regăsesc în materialul atașat – la informațiile furnizate acolo s-ar putea adăuga, de exemplu, faptul că din cele 51 de școli din mediul rural din județul Hunedoara, în noile condiții 49 dintre acestea își pierd personalitatea juridică), concluzia pe care ne încumetăm să o desprindem (și în baza informațiilor dobândite în cursul discuțiilor) este că situația reală din sistemul educațional nu este cunoscută, iar măsurile adoptate în ceea ce privește învățământul sunt nefundamentate, lipsind orice studiu de impact al acestora (nici măcar instituțiile abilitate să furnizeze date reale asupra învățământului preuniversitar, precum inspectoratele școlare, nu au fost consultate).
De asemenea, estimăm că aceeași absență a oricărei consultări în adoptarea măsurilor fiscal-bugetare a caracterizat și relația Guvernului României cu parlamentarii din coaliția guvernamentală. Totuși, parlamentarii prezenți au asumat comunicarea pe canelele politice proprii a aspectelor semnalate de S.I.P. Județul Hunedoara, fiind enunțată chiar ideea unei scrisori deschise asumate politic care să vină în sprijinul educației, învățământului preuniversitar românesc.
|
Numărul
curent |
Titlul
documentului |
Dimensiune
(octeți) |
Extensia
documentului |
Data
atașării |
| 1 | Impactul măsurilor fiscal-bugetare în educație | 1.105.725 | APPLICATION/PDF | 2025-07-11 15:38:37 |