În perioada 2-13 octombrie 2024, în cadrul manifestărilor denumite generic ,,Săptămâna educației'', sub patronajul Sindicatului Învățământului Preuniversitar (S.I.P.) Județul Hunedoara, se desfășoară Salonul Județean „ProfArt”.
Tema ediției din acest an este „Eleganța culorii”, iar expoziția este organizată la Galeria Națională de Artă „Forma” din Deva. Programul Galeriei: luni-vineri între orele 10:00-18:00. După jumătatea lunii octombrie, expoziția se va muta și va putea fi vizionată până la finalul anului școlar 2024-2025, în spațiul expozițional aflat la sediul S.I.P. Județul Hunedoara.
Lansat ca idee în anul 2014, Salonul Județean „ProfArt”, ajuns la a XI ediție, și-a propus să aducă în atenția publicului colegii profesori care îmbină activitatea la catedră cu preocupările pentru artele vizuale.
Beneficiind de întregul sprijin al domnului profesor Robert Humel, curatorul expoziției, participarea a presupus înscrierea cu maxim trei lucrări, în tehnici și dimensiuni la alegerea creatorului.
Sunt expuse lucrări ale colegilor noștri: Dănuț BAN, Daniela BASA, Gabriel BASA, Marius Liviu BIJI, Eugen BENCAU, Daniel BOCȘE, Simonel BUCUR, Cristian CIOCAN, Cipriana Maria CHINȚA, Radu Dacian CHINȚA, Dan Ioan CÎRJOI, Cristina Claudia CRIȘAN, Rodica DIMULESCU, Catalin DRAGOMIR, Robert HUMEL, Cosmin CERTEJAN, Sanda ERCHEDI, Monteola GHERLAN, Luana GIUHAT, Natalia KOVACS, Mihaela MANOLEA, Anca MARIȘ, Alexandru MIHAILEANU, Paula NECHITA, Alina NEALCOȘ, Cristina POENAR-ALEXA, Remus POENAR-ALEXA, Ioana Liana POPA, Gilbert PLATINCA, Rodica PLEȘA, Dorina Maria PANTEA, Mihaela ROIBU, Grigore ROIBU, Andrei ROSETTI, Cosmin Gheorghe TĂMAȘ, Ana-Maria IANCU, Ioana LUCA-DRAGAN, Adriana POPA, Maria SÂNGEREAN, Florin SCURTU, Corina POPA.
Vernisajul Salonului Județean „ProfArt – Eleganța culorii”, sub patronajul S.I.P. Județul Hunedoara, a avut loc miercuri, 04 octombrie 2024, de la orele 15:00, în prezența a peste 50 de iubitori ai artei.
Deschiderea oficială a expoziție a fost urmată de lansarea albumului expoziției din anul precedent „Inspirație”. Realizat în condiții grafice deosebite, prin efortul colegului nostru Victor Bratu, albumul încearcă să aducă arta celor 33 de participanți mai aproape de dumneavoastră, chiar dacă nu ați fost prezenți la vernisajul din 2023.
O parte din lucrările care au fost expuse pot fi vizualizate pe site-ul organizației, la rubrica SĂPTĂMÂNA EDUCAȚIEI – SALONUL JUDEȚEAN PROFART.
Concursul de manuscrise „Magister”, parte a manifestărilor derulate în „Săptămâna Educației” de către Sindicatul Învățământului Preuniversitar Județul Hunedoara, a devenit deja tradiție.
Dedicat membrilor cu preocupări publicistice, acest concurs, ajuns la cea de-a XI-a ediție, s-a derulat în cadrul a trei secțiuni, respectiv: manuscrise cu tematică educațională (manuale, auxiliare didactice, lucrări de metodică, pedagogie, etc.), literatură de specialitate (cercetare științifică, tratate, studii, etc.) și literatură (poezie, proză).
Lansarea volumelor premiate în acest an s-a realizat vineri, 4 octombrie, la Galeria Națională de Artă „Forma” din Deva, începând cu orele 15:00, în prezența a peste 50 de iubitori de frumos.
Dintre manuscrisele depuse în acest an, au fost reținute și publicate, la Editura Karina, următoarele lucrări:
1. De la „Hainele cele noi ale împăratului” la hainele virtuale. Vestimentația personajelor din jocurile pe calculator – Ioana Liana Magda (cadru didactic la Palatul Copiilor Deva, absolventă a Liceului de arte „Sigismund Toduță” Deva și a Universității „Lucian Blaga” Sibiu, specializarea design, precum și a Universității de Vest, Facultatea de artă și Design, specializarea design vestimentar-design textile, doctorand la aceeași facultate din 2022).
Cartea doamnei Ioana Liana Magda este ingenios gândită și realizată, de la titlu la conținut, despre fascinanta lume virtuală, cu o temă de actualitate ce merita explorată în profunzime, ca suport al unei teze de doctorat, care va fi, cu siguranță, de mare interes pentru lectorul de specialitate, dar și pentru publicul larg, de toate vârstele. Cartea este bine documentată, cu o bibliografie generoasă și conține două capitole:
- Contextul și evoluția jocurilor pe calculator și a formelor de reprezentare
- Analiza tipurilor de personaje din jocurile pe calculator sub aspectul caracteristicilor vizuale ale vestimentației.
Volumul prezintă evoluția și clasificarea jocurilor pe calculator, un glosar de termeni în gaming, dar și moda și vestimentația personajelor din jocurile pe calculator, începând din anul 1980 până în prezent. „Această fuziune captivantă dintre gaming și modă a generat o subcultură unică care este într-o continuă expansiune, și care atrage atenția atât pe ecranele noastre, cât și în viața de zi cu zi” așa cum menționează autoarea în cartea sa. Vestimentația personajelor din cele mai cunoscute jocuri pe calculator, „The Sims”, „League of Legends”, „Fortnite”, „Mortal Kombat”, „Final Fantasy”, asigurată de celebrele case de modă: Dior, Prada, Louis Vuitton, Moschino, Balenciaga, este descrisă într-o paletă largă de imagini și texte bine documentate. Cartea doamnei Ioana Liana Magda evidențiază rolul spațiului virtual în viața omului contemporan, supus unei mari presiuni în epoca digitalizării, precum și modul cum progresul tehnologic a influențat arta dar și personalitatea umană, descoperind noi orizonturi de explorat, noi modalități de creație, un exemplu concludent fiind apariția colecțiilor de modă digitale.
2. Locuri natale: Comuna Gurasada - Camelia-Rita Bălășoiu (profesor pentru învățământ primar și director al Școlii Gimnaziale Gurasada, absolventă a Liceului Pedagogic din Deva și a Academiei de Studii Economice București, dar și a Universității „Vasile Goldiș” Arad, deține o licență în Pedagogia Învățământului Primar și Preșcolar și un master în Management Educațional).
Concepută ca un curs opțional de istorie locală, cartea doamnei profesoare Bălășoiu este mai mult de atât, este o monografie a satului natal, Gurasada, scrisă din perspectiva învățătorului care dorește să formeze elevii în spiritul dragostei pentru trecutul nostru istoric, pentru valorile și tradițiile moștenite din străbuni. Materialul istoric local îi pune pe elevi în contact nemijlocit cu izvorul cunoștințelor, ajutându-i să înțeleagă mai profund istoria și să își poată fixa mai ușor și mai temeinic faptele de istorie. În cele 3 capitole, „Date fizico-geografice ale comunei”, „Istoricul comunei” și „Tradiții și obiceiuri”, sunt ilustrate, prin date, descrieri și imagini, toate aspectele specifice comunei. Sunt descrise satele aparținătoare, monumentele istorice și bisericile de lemn, personalitățile istorice (Silviu Dragomir, profesor universitar, istoric, membru al Academiei române), tradițiile și obiceiurile zonei, portul popular, dar și activitățile extracurriculare desfășurate pe raza mai multor localități ale comunei: Gothatea, Câmpuri-Surduc, Gurasada.
Materialul istoric local îndeplinește atât o funcție instructivă, cât și una educativă, elevii dobândind nu numai cunoștințe, cât și deprinderi de studiu, de cercetare și investigare, de muncă în echipă.
3. Chipul din oglindă – Mihai Marc (profesor de geografie la Colegiul Tehnic „Transilvania” Deva, a publicat cărți de poezii în volum și în reviste literare).
Domnul profesor Mihai Marc, absolvent al Universității Babeș-Bolyai din Cluj, are peste 40 de volume de poezii publicate la editura Karina, cu care colaborează din anul 2019 și până în prezent, reușind, an de an, să ne surprindă prin prolifica activitate din domeniul literaturii, poezia fiind, pentru dumnealui, refugiu și terapie, mângâiere și alean. Întregul volum de poezii stă sub semnul nostalgiei, al tristeții duioase și resemnate, pe tema trecerii timpului și a condiției umane. Motivele dominante sunt singurătatea, întoarcerea la copilărie și atracția mării, chemarea naturii ca matcă a umanității, nostalgia timpului care trece, lăsând în urmă cuvinte nespuse și doruri nestinse, dar cu împăcarea și înțelepciunea celui care a învățat să își aline dorurile scriind.
Arhitectura tăcerii – Maria Sângerean-Sibioara (profesor pentru învățământul preșcolar la Liceul de Arte „Sigismund Toduță” Deva, absolventă a Liceului Pedagogic din Deva și a Universității „Vasile Goldiș” Arad, domeniul Pedagogie, specializarea institutor învățământ primar, licențiată în Științele Educației și cu un master în Management Educațional, s-a remarcat și în domeniul artelor, ca pictor și în domeniul literaturii, ca poet, fiind un artist deopotrivă al culorilor dar si al cuvântului.
Doamna profesoară Maria Sângerean, în lumea artistică, cunoscută și cu pseudonimul Sibioara, ce dezvăluie, cu mândrie, obârșia (Poiana Sibiului), scrie așa cum pictează, cu nedisimulată sinceritate, despre frumusețea vieții în ansamblul ei, meditând asupra timpului și a destinului, slăvind iubirea sub toate formele ei, în special iubirea față de locurile natale, față de tradiții și față de credința străbună. Poeziile celui mai recent volum cuprind meditații asupra timpului care trece implacabil, pasteluri ce surprind natura în culori diafane, ode închinate poeziei și marelui Eminescu, poezii ale cotidianului, impresionând prin intensitatea trăirilor, prin modul cum se raportează poeta la lumea cea mare, cu nostalgii, dureri și doruri, dar întotdeauna cu sinceritate și cu entuziasmul celui care iubește viața așa cum e ea, dar al lui Dumnezeu.
Felicitări tuturor pentru cărțile publicate, pentru preocupările literare ce presupun mari provocări dar și satisfacții, pentru că sunteți un model pentru tinerii pe care îi formați, care văd, dincolo de profesorul de la catedră, un om împlinit ca artist dedicat cuvântului.
Profesor Simona Țene
Inspector de specialitate
limba și literatura română
Inspectoratul Școlar Județean Hunedoara
Vineri, 18 octombrie, în cadrul manifestărilor „Săptămâna educației”, dedicate Zilei Mondiale a Educației, s-a desfășurat la complexul sportiv EuroSportCenter Hunedoara ediția 2024 a „Cupei Educatorului”.
Activitățile sportive, care au implicat participarea a peste 150 de membri de sindicat din întreg județul, s-au derulat în cadrul a două secțiuni: fotbal – băieți și demonstrații sportive și artistice – fete.
„Cupa Educatorului” – ediția 2024 la fotbal, competiție la care au participat 8 echipe dintre zonele județului (Deva, Hunedoara, Brad, Simeria, Hațeg, Călan, Orăștie și selecționata Lupeni-Vulcan-Uricani), a fost câștigată în acest an de echipa zonei Brad, după o finală disputată cu echipa zonei Orăștie, în timp ce pe locurile III-IV s-au clasat echipele din zonele Hațeg, respectiv Călan.
Competiția fetelor, în cadrul căreia au susținut reprezentații efective echipe din patru zone (Deva, Hunedoara, Petroșani, Lupeni) ale județului, a fost adjudecată de echipa din Deva, urmată de cele din zonele Lupeni, Petroșani și Hunedoara.
Pe lângă trofeele propriu-zise au fost acordate și alte premii, care au încercat să răsplătească implicarea colegelor și colegilor noștri.
Astfel, la băieți au fost acordate următoarele premii: „Cel mai bun portar” (Gavrilă Valentin – Zona Brad), „Cel mai tehnic jucător” (Gașpari Karoly – Zona Călan și Stoica Florin – Zona Orăștie), „Golgheter” (Fodor Cosmin – Zona Brad).
La fete s-au acordat următoarele premii: „Cea mai grațioasă execuție” (Mihaela Godeanu – Zona Deva), „Cea mai tehnică execuție” (Otilia Adriana Chiriliuc – Zona Deva), „Cea mai frumoasă poză” (Ana Maria Ungureanu - Zona Lupeni). De asemenea, au fost premiate și colegele noastre care au coordonat echipele din Lupeni (Larisa Scorțar), Petroșani (Ana Maria Băltărețu) și Hunedoara (Florina Simo).
Întreaga acțiune, inclusiv decernarea trofeelor și a premiilor, s-a finalizat, într-o notă festivă, la cantina Colegiului Economic „Emanuil Gojdu” Hunedoara. Toți participanți au primit diplome și medalii de participare.
Dincolo de caracterul competițional al activităților, a fost o zi plină de bună-dispoziție, precum în fiecare an.
Imagini surprinse în cadrul manifestării vor fi postate la rubrica GALERIA FOTO și pe contul de Facebook.
În curând, după cum bine cunoaștem, se va împlini un an de la adoptarea unei noi legi a învățământului preuniversitar, și anume Legea nr. 198/2023 (publicată în Monitorul Oficial la 5 iulie 2023 și intrată în vigoare începând cu 3 septembrie 2023).
Anunțată cu „surle și trâmbițe” la acel moment, subliniindu-se inclusiv că respectiva lege constituie un răspuns adecvat la problemele existente în educația românească, cele mai grave dintre acestea semnalate cu fără drept de apel și de greva generală derulată în învățământul preuniversitar, constatăm la ora actuală că respectiva lege este aproape „degeaba”.
Pornind din start cu decalaje mari în ceea ce privește implementarea unora dintre măsuri, ineficacitatea sa a fost accentuată de seria de măsuri economico-financiare adoptate la finalul anului trecut, majoritatea prevederilor implicând creșterea bugetului educației, cu excepția salarizării, fiind amânate pentru anul școlar 2025-2026 (inclusiv reorganizările instituționale).
Mai mult, chiar dacă Ministerul Educației a publicat periodic calendare prin care își asuma, cu termene precise, elaborarea actelor normative subsecvente, puține dintre termenele respective au și fost respectate. Nu știm foarte precis câte din cele aproape 300 de acte normative au fost adoptate, ordinele ministrului educației fiind lovite într-o mare măsură de o secretomanie care le face adesea greu accesibile, dar am fi tentați să pariem că numărătoarea pe degete ar putea fi arhisuficientă.
Iar dacă este să privim rezultatele, ajungem uneori să regretăm chiar și așteptarea...
Un foarte bun exemplu în această privință sunt recentele proiecte ale Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a unităților de învățământ preuniversitar, respectiv Statutul elevului.
Nu vom intra aici în amănuntele conținutului acestor proiecte, de analizat și de încercat a fi corectate în alte contexte, inclusiv prin propuneri trimise direct către Ministerul Educației și/sau către organizațiile sindicale, dar spiritul acestor documente, în pofida tuturor dificultăților și problemelor pe care educația este nevoită să le înfrunte zi de zi, este ușor de recunoscut în prevederi mult discutate în aceste zile.
Ne gândim aici în primul rând la dublarea numărului de absențe nemotivate la care intervine sancțiunea scăderii notei la purtare, respectiv 40 de absențe. Inițiativă, se pare, chiar a doamnei ministru, fără nicio justificare rațională (exceptând poate cine știe ce speranțe politice), cu atât mai mult cu cât, chiar dacă problema este trecută curent sub preș, principala problemă a calității educației în România este absenteismul, motivat sau nemotivat, oficial sau neoficial, poate avea un succes teribil în măsura în care ne dorim ceea ce în ultimul număr al Buletinului Informativ „Magister” numeam „școala fără școală”.
Fiindcă, la un calcul elementar, nu rămâne prea multă școală: un an școlar are în medie 36 de săptămâni de cursuri, de aici trebuind eliminate din start „Școala altfel” și „Săptămâna verde”, la care inevitabil sunt de adăugat (cu indulgență), dacă nu suntem tentați de ipocrizie, prima și ultima săptămână de școală, aproximativ o săptămână reprezentată de diferitele sărbători legale și aproximativ o săptămână dedicată diferitelor simulări și testări.
Au rămas aproximativ 30 de săptămâni de cursuri, din care va trebui să scădem desigur zilele de învoire la cererea părinților, dar și nenumăratele motivări medicale, care vor reduce și mai mult timpul pe care elevii îl petrec efectiv la cursuri, fără să uităm desigur activitățile extracurriculare, acestea având cu siguranță utilitatea lor, dar care, realizate aproape exclusiv în timpul orelor de curs, contribuie și ele din plin la „îmbunătățirea” rezultatelor școlare.
Ce rămâne? Maxim două treimi din numărul inițial de săptămâni de cursuri (cu suspiciunea că ne dovedim destul de generoși). Cam de aici discutăm atunci când vorbim de absențe nemotivate. Iar 40 de absențe sunt aproape o săptămână și jumătate de cursuri (facem abstracție de măsura în care sunt consemnate respectivele absențe nemotivate), așa încât, bazându-ne pe cifrele medii privind absenteismul, cu siguranță cam tot elevul va mai beneficia de aproape două săptămâni de timp liber fără ca acest lucru să atragă după sine vreo sancțiune. Iar dacă își mai asumă și vreun punct-două pe la purtare și douăzeci de săptămâni de cursuri vor putea să pară cam prea mult (iar dacă aproape va bufnit râsu-plânsu, gândiți-vă și la prevederea potrivit căreia unitatea de învățământ anunță pe cei competenți să intervină atunci când elevul a absentat la 75% din numărul orelor de curs). Cu siguranță, la disciplinele cu o oră de curs pe săptămână cam așa stau lucrurile (iar între noi fie vorba, ținând seama de ușurința cu care se obțin motivările medicale, pe care nimeni nu vrea să le reglementeze, și de măsura în care se consemnează absențele, chiar și 20 de absențe nemotivate pentru un punct la purtare se dovedește în realitate prea mult)...
Un alt exemplu, la fel de bun, mai ales din perspectiva percepției sociale, este cel legat de deja celebrele „centre de detenție” care ar urma să se înființeze în școli. Desigur, proiectele în cauză nu pomenesc de așa ceva, ci doar de posibilitatea ca „în cazul elevilor care în timpul orei de curs manifestă comportamente care aduc prejudicii activității de predare-învățare-evaluare, cadrul didactic poate decide ca aceștia să desfășoare activitate în școală, în timpul orei respective, sub supravegherea unui cadru didactic sau a unui cadru didactic auxiliar, într-o sală din unitatea de învățământ stabilită pentru desfășurarea, de regulă, a unor activități de tipul: lectură suplimentară, completarea de fișe de lucru etc.”
Ceva de speriat? Nicidecum, ci am spune că o rezolvare oarecum doar în glumă a solicitării mereu reiterate de cadrele didactice de a li se furniza instrumentele necesare pentru a putea desfășura netulburați activitatea didactică. Dreptul la educație revine fiecărui elev, așa încât elevul care împiedică derularea unei ore de curs se face vinovat nu numai de acest lucru, ci și de încălcarea flagrantă a dreptului la educație al tuturor celorlalți elevi, fără a uita respectul datorat cadrului didactic, care ar trebui să fie cel puțin pe măsura respectului solicitat.
Fără să fie vorba măcar despre reținerea în activitatea școlară după orele de curs (oricum, este de estimat că limitarea la durata acelei ore de curs va accentua în primul rând doar „traficul” din școală), deși o astfel de măsură este practicată în multe alte sisteme educaționale, printre acestea și dintre cele către care privim cu invidie, întreaga mass-media românească, dovedind o maximă „apreciere” față de educație, a titrat doar despre „centrele de detenție” care urmează a fi înființate în școli.
În ce ne privește, suntem tentați să liniștim pe toată lumea: chiar dacă o astfel de măsură ar putea reprezenta un plus pentru derularea în condiții mai bune a orelor de curs, eliberate acestea de toți acei elevi care au chef de orice altceva cu excepția educației (intervenția aici cu mereu repetatele idei legate de motivație, supraîncărcare a programelor, predarea învechită etc. nu ar face, ținând seama de realitatea în care ne „bălăcim”, nimic altceva decât să aducă argumente în plus pentru existența marțienilor), chiar și în măsura în care prevederea va trece de „oprobiul” public, ea va fi aproape inaplicabilă: va fi necesară cel puțin o sală (evident, în școlile mari mult mai multe, fiindcă nu prea am vedea eficiența unei măsuri prin care aduni „zurbagiii” laolaltă), dar mai ales cadre didactice care să se ocupe îndeaproape de respectivii elevi... Ceea ce înseamnă bani! Ori, nu credem că mai este un secret pentru cineva, orice idee este bună în educație până la bani, moment în care se rupe filmuʼ.
Exemplele ar putea continua, dar credem că exemplele aduse în discuție sunt suficiente, iar proiectele mai sus amintite nu fac decât să ne întărească o idee enunțată și aceasta în ultimul număr al Buletinului informativ „Magister”, respectiv aceea în care estimam o „incapacitate funcțională” care pare să fi lovit Ministerul Educației. Reconfirmată mult prea frecvent, constatarea pare să anunțe ceva ce în economie se numește simplu „faliment”...
Cu siguranță nu ne vom confrunta cu un faliment efectiv al Ministerului Educației, dar nici bucuria rezolvării vreuneia dintre probleme nu ne va fi dat să o trăim. Mai ales că se anunță multe altele de calibru asemănător: accentuarea descentralizării (în pofida faptului că fiecare nouă măsură în acest sens a mai salvat din banii și responsabilitățile ministeriale, dar asta doar în schimbul subminării calității educației), proiectele unor noi planuri cadru, noi programe școlare, noi standarde profesionale pentru cadrele didactice (realizate de o echipă de experți în care nu este prezent niciun profesor din învățământul gimnazial sau liceal), standarde de evaluare (strecurate și ele ca idee în proiectele amintite) etc.