Către
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, TINERETULUI Șl SOLIDARITĂȚII SOCIALE
DOMNULUI MINISTRU
DRAGOȘ-NICOLAE PÎSLARU
Stimate Domnule Ministru,
FEDERAȚIA SINDICATELOR LIBERE DIN ÎNVĂȚĂMÂNT (cu sediul în București, Bd. Regina Elisabeta, nr. 52, sector 5), FEDERAȚIA SINDICATELOR DIN EDUCAȚIE „SPIRU HARET” (cu sediul în București, str. Tunari, nr. 41, sector 2) și FEDERAȚIA NAȚIONALĂ SINDICALĂ „ALMA MATER” (cu sediul în București, splaiul Independenței nr. 313, Sector 6) — organizații sindicale reprezentative din învățământ — vă transmit o serie de propuneri privind proiectul Legii privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Prezentul material cuprinde atât propunerile transmise anterior, cât și propuneri noi, având anexate grilele cuprinzând coeficienții pentru stabilirea salariilor de bază pentru funcțiile din învățământ, propuse de federațiile noastre.
Astfel:
l. Referitor la prevederile proiectului de lege:
1. Alineatul (7) al articolului 4 se modifică și va avea următorul cuprins:
„(7) Ordonatorii de credite au obligația să stabilească salariile de bază/soldele de funcție/salariile de funcție/soldele de grad/salariile gradului profesional deținut, gradațiile, soldele de comandč/sa/ariile de comandă, indemnizațiile de încadrare/indemnizații/e lunare, sporurile, alte drepturi salariale în bani și în natură prevăzute de lege, să asigure promovarea personalului în funcții, grade și trepte profesionale și avansarea în gradații, în condițiile legii, astfel încât să se încadreze în sumele aprobate cu această destinație în bugetul propriu”.
Motivare: salariile de bază sunt stabilite prin lege, conform dispozițiilor art. 7 lit. o) din proiect; în consecință, angajatorul (ordonatorul de credite) nu poate stabili un salariu de bază la un nivel inferior celui prevăzut de lege pentru a se încadra în sumele aprobate în buget cu această destinație; în plus, în sistemul de învățământ preuniversitar, cuantumul sporurilor este stabilit prin lege sau prin acte administrative cu caracter normativ emise în baza legii. În condițiile în care, în sistemul de învățământ, drepturile salariale nu sunt supuse negocierii și aprecierii ordonatorului de credite, este incorectă instituirea obligației din teza finală a alin. (7).
2. Se impune reformularea tezei a doua a alineatului (8) al articolului 10, textul în actuala formulare fiind lipsit de sens:
„(8) Dacă salariul de bază, solda de funcție/salariul de funcție, indemnizația de încadrare sau, după caz, indemnizația lunară pentru o funcție din sectorul bugetar, calculată conform prezentei legi pentru un program de lucru de 8 ore zilnic, este mai mică decât valoarea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată, atunci persoana care ocupă funcția respectivă beneficiază de plata unei sume egale cu salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată. În cazul în care programul normal de munci pentru este,?????? potrivit legii, mai mic de 8 ore zilnic, persoana care ocupă funcția respectivă beneficiază de plata unei sume calculate prin raportarea salariului de bază minim brut pe țară la numărul mediu de ore lunar potrivit programului legal de lucru aprobat.”
3. Articolul 14 se modifică și va avea următorul cuprins:
„Art. 14. Personalul care exercită activitatea de control financiar preventiv, pe perioada de exercitare a acesteia, beneficiază de un spor la salariul de bază, solda de funcție/salariul de funcție de 10%. Acest spor nu se ia în calcul la determinarea limitei sporurilor, primelor, premiilor și indemnizațiilor prevăzute la art 21 alin. (2).”
4. La Capitolul IV — Alte drepturi salariale — este necesară introducerea de noi articole privind:
- reglementarea indemnizației de hrană si a voucherelor de vacanță pentru personalul plătit din fonduri publice, fără plafonarea la un anumit cuantum al salariului de bază net;
- reglementarea indemnizației pentru deținerea titlului științific de doctor, după cum urmează:
„Art. NOU (1) Personalul care deține titlul științific de doctor beneficiază de o indemnizație pentru titlul științific de doctor în cuantum de 25% din valoarea de referință, care se acordă lunar numai dacă își desfășoară activitatea în domeniul pentru care deține titlul și dacă are prevăzute în fisa postului un set de atribuții obiective și cuantificabile care să permită verificarea lunară a modului în care activitatea acestuia este valorificată în mod suplimentar. Cuantumul salarial al acestei indemnizații nu se ia în calcul la determinarea limitei sporurilor, primelor, premiilor și indemnizațiilor prevăzute la art. 21 alin. (2).
(2) În situația cumulului de funcții, indemnizația prevăzută la alin. (1) se acordă, la cerere, numai de către angajatorul unde beneficiarul are funcția de bază declarată.”
5. La art. 19 — Sporul pentru persoanele cu handicap — alin. (1) se modifică și va avea următorul cuprins: „(1) Persoanele care, în conformitate cu certificatul de încadrare în grad de handicap, sunt încadrate în grad de handicap grav sau accentuat, de oricare tip prevăzut de art.86 alin. (2) din Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările și completările ulterioare, beneficiază, pe perioada valabilității certificatului, pentru activitatea desfășurată în cadrul programului normal de lucru, de un spor de 15% din salariul de bază deținut/aflat în plată.”
6. Articolul 22 se modifică și va avea următorul cuprins:
„(1) Ordonatorii de credite pot acorda, trimestrial, semestrial sau anual, după caz, premii de performanță personalului care a realizat sau a participat direct la obținerea unor rezultate deosebite în activitatea instituției/autorității publice sau a sistemului din care face parte, a participat la activități cu caracter deosebit, a efectuat lucrări cu caracter excepțional ori a avut un volum de activitate ce depășește în mod semnificativ volumul optim de activitate. Premiile de performanță se acordă cu consultarea organizațiilor sindicale reprezentative la nivel de unitate sau, după caz, cu consultarea reprezentanților salariaților, acolo unde nu sunt constituite astfel de organizații sindicale, în raport cu complexitatea sarcinilor îndeplinite, în baza criteriilor stabilite prin regulamente-cadru elaborate de către ministerele coordonatoare ale celor 6 domenii de activitate bugetară, respectiv învățământ, sănătate și asistență socială, culturi, diplomație, justiție, administrație, de către instituțiile de apărare, ordine publică și securitate națională, precum și de către autoritățile publice centrale autonome, sub condiția încadrării în fondurile aprobate prin buget, după consultarea federațiilor reprezentative la nivel de sector, acolo unde există. Regulamentele-cadru se aprobă prin hotărâri ale Guvernului României.
(2) Valoarea totală a premiilor de performanță acordate într-un an calendaristic la nivelul fiecărui ordonator principal de credite nu poate depăși 5% din suma prevăzută pentru cheltuielile cu salariile de bază, soldele de funcție/salariile de funcție, soldele de grad, salariile gradului profesional deținut, gradațiile și soldele de comandă, salariile de comandă, indemnizațiile de încadrare și indemnizațiile lunare, după caz, sub condiția încadrării în fondurile aprobate prin buget.
(3) Premiile de performanță pot fi acordate:
a) pentru cel mult 30% din numărul total de posturi aferente funcțiilor de execuție ocupate la nivel de instituție/autoritate publică;
b) Pentru cel mult 30% din numărul total de posturi aferente funcțiilor de conducere și funcțiilor publice corespunzătoare categoriei înalților funcționari publici ocupate la nivel de instituție/autoritate publică.
(4). Pentru determinarea numărului maxim de salariați cărora li se poate acorda premiul de performanță într-un an calendaristic, procentele prevăzute la în alin. (3) se aplică la numărul total de posturi ocupate la finalul anului calendaristic anterior.
Alineatele (3) și (4) se elimină.
(5) Valoarea individuală a premiului de performanță nu poate fi mai mică de 10%
sau mai mare de 25% din salariul de bază, solda de funcție/salariul de funcție sau, după caz, indemnizația de încadrare, la care respectivul salariat a avut are dreptul pe parcursul anului calendaristic pentru care se acordă premiul de performanță, calculată la 3 luni, 6 luni, respactiv 12 luni.
(6) Premiul de performanță nu se ia în calcul la determinarea limitei sporurilor prevăzută la art. 21 alin.(2).
(7) În anul 2027, prevederile alin.(1) se aplică exclusiv personalului didactic și didactic auxiliar și de cercetare conform prevederilor din anexa nr. 1, precum și personalului din cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală.”
7. Articolul 23 se modifică și va avea următorul cuprins:
„Art. 23 (1) Personalul care s-a aflat în concediu plătit pentru creșterea și îngrijirea copilului în vârstă de până la 2 ani, respectiv 7 ani, în cazul copilului cu handicap, precum și Personalul ale cărui raporturi de muncă sau raporturi de serviciu au fost suspendate din alte cauze, potrivit legii, la reluarea activității își păstrează gradul sau treapta profesională în care a fost încadrat anterior suspendării, salarizarea urmând a se face potrivit nivelului de salarizare prevăzut în anexele la lege, corespunzător funcției deținute.
(2) Perioada în care personalul care s-a aflat în concediu de maternitate, concediu plătit pentru creșterea și îngrijirea copilului în vârstă de până la 2 ani, respectiv 7 ani, în cazul copilului cu handicap, constituie vechime în muncă, respectiv vechime în specialitate și se are în vedere la stabilirea gradului sau treptei profesionale la reluarea activității.
(3) Pentru personalul prevăzut la alin. (1), gradația se stabilește luând în considerare și perioadele care, conform legilor speciale aplicabile, constituie vechime în muncă care se are în vedere la stabilirea drepturilor salariale.”
8. După articolul 26, se impune introducerea unui articol nou cuprinzând reglementarea transferului personalului din sectorul bugetar, care să reitereze dispozițiile art. 32 din Legea-cadru nr. 153/2017:
„Art. NOU: (1) Ocuparea unui post vacant în sistemul bugetar se poate face și prin transfer, dacă se realizează de pe un post din sistemul bugetar, similar sau echivalent.
(2) Transferul poate avea loc după cum urmează:
a) în interesul serviciului, numai cu acordul scris al persoanei care se transferă;
b) la cererea persoanei, în urma aprobării cererii de transfer de către conducătorul autorității sau instituției publice la care se solicită transferul și de la care se transferă.
(3) Prevederile din actele normative specifice domeniului de activitate referitoare la transfer rămân în vigoare.
(4) Ordonatorul de credite, în raport cu cerințele postului, stabilește criterii de selecție proprii de transfer în completarea celor prevăzute la alin. (1) și (2), cu consultarea organizațiilor sindicale reprezentative la nivel de unitate sau, după caz, cu consultarea reprezentanților salariaților, acolo unde nu sunt astfel de organizații sindicale.”
Pe cale de consecință, urmează a se modifica în mod corespunzător alineatul (1) al articolului 26, prin eliminarea termenului „transfer": „(1) Prevederile din actele normative referitoare la transfer, mutare, acordarea concediilor, cheltuieli de transport, cheltuieli cu cazarea și locuința rămân în vigoare”
II. În ceea ce privește Anexa nr. l, Capitolul l, lit. B — Reglementări specifice personalului didactic din învățământ, propunem:
1. Articolul 3 se modifică și va avea următorul cuprins:
„Art. 3. Personalul didactic de predare și personalul didactic de conducere care își desfășoară activitatea în localități izolate primește un spor de izolare de până la 20% din salariul de bază deținut/aflat în plată în raport cu zona geografică respectivă. Diferențierea pe zone și localități se aprobă prin hotărâre a Guvernului. Sporul de izolare nu se ia în calcul la determinarea limitei sporurilor, primelor, premiilor și indemnizațiilor prevăzute la art. 21 alin. (2).”
2. Articolul 4 se modifică și va avea următorul cuprins:
„Art. 4. Personalul didactic din învățământul special și special integrat, precum și din centrele județene de resurse și de asistență educațională, respectiv Centrul Municipiului București de Resurse și Asistență Educațională și din structurile coordonate, monitorizate și evaluate de către acestea, beneficiază de un spor de 15% din salariul de bază deținut/aflat în plată. Acest spor nu se ia în calcul la determinarea limitei sporurilor, primelor, premiilor și indemnizațiilor prevăzute la art. 21 alin. (2) din lege.”
3. Articolul 5 se modifică și va avea următorul cuprins:
„Art. 5. Personalul didactic desemnat să conducă și să realizeze practică pedagogică pentru pregătirea viitoarelor educatoare și a viitorilor învățători, institutori și profesori beneficiază de un spor de 10-25% din salariul de bază, în raport cu timpul efectiv lucrat pentru practica pedagogică și calculat în raport cu numărul elevilor sau al studenților practicanții, potrivit regulamentului de practică pedagogică aprobat de Ministerul Educației și Cercetării, elaborat cu consultarea federațiilor sindicale reprezentative la nivel de sector de negociere colectivă învățământ preuniversitar. Beneficiază de acest spor și cadrele didactice din unitățile de învățământ desemnate ca baze de practică pedagogică prin decizia inspectorului școlar general.”
4. Articolul 6 se modifică și va avea următorul cuprins:
„Art. 6. Personalul didactic care asigură predarea simultană la 2 — 5 clase de elevi în învățământul primar sau gimnazial primește un spor la salariul de bază după cum urmează:
a) pentru 2 clase de elevi, spor de 7% din salariul de bază deținut/aflat în plată;
b) pentru 3 clase de elevi, spor de 10% din salariul de bază deținut/aflat în plată;
c) pentru 4 clase de elevi, spor de 15% din salariul de bază deținut/aflat în plată;
d) pentru 5 clase de elevi, spor de 20% din salariul de bază deținut/aflat în plată.”
5. După articolul 6, se introduc cinci articole noi reglementând drepturi de natură salarială, respectiv:
- „Art. NOU. Personalul didactic care îndeplinește funcția de diriginte, învățătorii, educatoarele, institutorii, profesorii pentru învățământul primar, profesorii pentru învățământul preșcolar beneficiază de o indemnizație lunară de 10%, calculată la salariul de bază deținut/aflat în plată. Această indemnizație nu se ia în calcul la determinarea limitei sporurilor, primelor, premiilor și indemnizațiilor prevăzute la art 21 alin. (2) din lege.”
- „Art. NOU (1) Valoarea individuală a premiului de performanță de care beneficiază personalul din sistemul de învățământ nu poate fi mai mică de 10% sau mai mare de 25% din salariul de bază deținut/aflat în plată.
(2) Premiul de performantă se acordă pentru o perioadă de 1-2 ani pentru 30% din personalul angajat la nivel de unitate/instituție, în conformitate cu prevederile Metodologiei elaborate de Ministerul Educației și Cercetării, cu consultarea federațiilor sindicale reprezentative la nivelul sectoarele de negociere colectivă 49 și 50.
(3) Premiul de performanță nu se ia în calcul la determinarea limitei sporurilor, primelor, premiilor și indemnizațiilor prevăzute la art. 21 alin. (2) din lege.
(4) Personalul didactic care, la data intrării în vigoare a legii este beneficiar al gradației de merit acordate prin concurs în conformitate cu dispozițiile art. 8 din Anexa nr. I, Capitolul I, Subcapitolul II B din Legea-cadru nr. 153/2017 cu modificările și completările ulterioare, beneficiază în continuare de plata acesteia până la împlinirea celor 5 ani de plată efectivă.”
- „Art. NOU (1 ) În raport cu condițiile de muncă în care se desfășoară activitatea, condiții periculoase sau vătămătoare, personalul din învățământ poate primi un spor în cuantum de până la 15% din salariul de bază deținut/aflat în plată, corespunzător timpului lucrat la locurile de muncă respective, cu respectarea prevederilor legale în vigoare.
(2) Locurile de muncă, categoriile de personal, mărimea concretă a sporului. precum și condițiile de acordare a acestora se stabilesc de către ordonatorul principal de credite, cu consultarea partenerilor sociali, în limita prevederilor din Regulamentul prevăzut la art. 20 din prezenta lege, elaborat potrivit prezentei legi, având la bază buletinele de determinare sau, după caz, expertizare, emise de către autoritățile abilitate în acest sens.
(3) Personalul didactic care desfăsoară activitate de predare-învățare-evaluare în sistemul penitenciar primește un spor de 15% din salariul de bază deținut/aflat în plată.”
- „Art. NOU. Pentru personalul didactic de predare din învățământ, precum și pentru personalul didactic de conducere, de îndrumare și control prevăzut la pct. 1 poz. 1, 2, 4, 5, 6 și pct. 2 din anexa nr. I cap. I lit. A se acordă un spor de suprasolicitare neuropsihică de 10% din salariul de bază deținut/aflat în plată. Acest spor nu se ia în calcul la_determinarea limitei sporurilor, primelor, premiilor și indemnizațiilor prevăzute la art. 21 alin. (2) din lege.”
- „Art. NOU. Personalul didactic din învățământul superior poate beneficia de un spor de până la 20% din valoarea de referință pentru activitatea de îndrumare a studenților, desfășurată în calitate de tutore de an. Cuantumul și criteriile de acordare a acestuia se stabilesc de Consiliul de Administrație, în funcție de specificul activității desfășurate, și cu încadrarea în bugetul aprobat.”
6. Articolul 9 se modifică și va avea următorul cuprins:
„(1) Personalul didactic de predare, de conducere, îndrumare și control, inclusiv cadrele didactice metodiste din unitățile de învățământ preuniversitar, poate fi salarizat și prin plata cu ora sau prin cumul, potrivit prevederilor Legii nr. 198/2023. Calculul pentru plata cu ora sau prin cumul se face la norma didactică de predare-învățare-evaluare, de instruire practică și de evaluare curentă a antepreșcolarilor/preșscolarilor și a elevilor în clasă prevăzută la art. 207 alin. (4) din Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023.
(2) Modalitatea de aplicare a prevederilor alin. (1) se stabilește prin ordin al ministrului educației și cercetării elaborat cu consultarea federațiilor sindicale reprezentative la nivel de sector de negociere colectivă învățământ preuniversitar.”
7. Articolul 10 se modifică și va avea următorul cuprins:
„Art. 10 (1) Pentru funcțiile didactice auxiliare, care nu se regăsesc în prezenta anexă, se vor utiliza salariile de bază din anexele la prezenta lege, corespunzător fiecărui domeniu de activitate din sistemul bugetar. Ministerul Educației și Cercetării, în colaborare cu Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, va emite, în termen de 30 de zile de la publicarea prezentei legi, un nou ordin privind reglementarea funcțiilor cu statut de personal didactic auxiliar, aplicându-li-se în mod corespunzător celelalte prevederi aplicabile personalului didactic.
(2) Salariile de bază ale personalului didactic auxiliar din învățământul universitar se stabilesc prin creștere cu 10% a coeficienților de salarizare care sunt prevăzuți pentru funcțiile didactice auxiliare din învățământul preuniversitar.”
8. După articolul 10, se introduc două articole noi, cu următorul conținut:
- „Art. NOU. Funcțiile din cadrul componentelor organizatorice din universități, care nu se regăsesc în anexele prezentei legi, se supun dispozițiilor speciale care reglementează domeniile de care aparțin respectivele activități, inclusiv în ceea ce privește drepturile salariale specifice acestora. ”
- ,Art. NOU (1) Salariile de bază prevăzute în prezenta anexă la pct. 1, 3 lit. a) și 4 reprezintă nivelul minim, iar nivelul maxim se stabilește prin majorarea acestuia în funcție de specificul activității desfășurate și de calitatea acesteia, cu încadrarea în bugetul aprobat.
(2) Încadrarea între limite se face, anual, pe baza criteriilor aprobate de consiliul de administrație.”
9. După articolul 11, se introduce un articol nou, cu următorul cuprins:
„Art. NOU (1) Vechimea în învățământ este formată din vechimea efectivă în învățământ și vechimea recunoscută în învățământ, după caz.
(2) Vechimea efectivă în învățământ reprezintă perioada în care persoana angajată cu contract individual de muncă a desfășurat activitate efectivă de predare la catedră în cadrul unei unități sau instituții de învățământ. Constituie vechime efectivă în învățământ și perioada în care personalul didactic de conducere, îndrumare și control, precum și personalul didactic auxiliar desfășoară activitate în cadrul unei unități/instituții de învățământ sau unui inspectorat școlar sau în cadrul Ministerului Educației și Cercetării.
(3) Vechimea recunoscută în învățământ reprezintă perioada în care persoana angajată în învățământ, provenită din alte sectoare de activitate, face dovada că a profesat în specialitatea înscrisă pe diploma de studii, în cazul în care această persoană ocupă un post didactic în aceeași specialitate. Această vechime este luată în calcul numai pentru stabilirea salariului de bază, conform prezentei anexe.
(4) Perioada concediului de maternitate și a concediului plătit pentru creșterea și îngrijirea copilului în vârstă de până la 2 ani, respectiv 7 ani, în cazul copilului cu handicap, constituie vechime în muncă și în învățământ în vederea stabilirii drepturilor salariale.”
10. După articolul 12, se introduce un articol nou, cu următorul cuprins:
„Art. NOU. Prin derogare de la prevederile alin. (16), angaiarea pentru participarea la proiecte de cercetare în domeniul educației și formării profesionale sau în proiecte naționale/europene/internaționale se poate face pe perioadă determinată fără parcurgerea altor formalități prealabile și/sau procese de selecție, pentru personalul nominalizat în listele de personal ca membri în echipa proiectului precum și pentru personalul instituției de învățământ superior. În cazul personalului din instituția de învătământ superior, angajarea în cadrul unui proiect se realizează în baza deciziei rectorului, prin încheierea unui contract individual de muncă, fără afectarea normei de bază a angajatului. Salariul va fi acordat în limita fondurilor disponibile, conform prevederilor din contractul de finanțare/regulilor finanțatorului.”
III. În ceea ce privește Anexa nr. l, Capitolul l, lit. A, cuprinzând coeficienții de salarizare, propunem:
1. Majorarea coeficienților conform anexei la prezenta.
2. Enumerarea tuturor funcțiilor didactice auxiliare, astfel cum acestea se regăsesc în prezent în sistemul de învățământ preuniversitar — enumerarea exhaustivă a acestora se regăsește în anexa la O.U.G. nr. 128/2023, corelând în mod corespunzător coeficienții de salarizare.
3. Corelarea coeficienților de la funcțiile de conducere cu cei de la funcțiile de execuție (în condițiile în care, în proiect, anumite funcții de execuție au coeficienții mai mari decât cei de la funcțiile de conducere), conform anexei la prezenta.
4. Completarea Anexei l, Cap. I lit. A, pct. 3b) cu poz. 23 — funcția de administrator-șef de patrimoniu, conform anexei la prezenta.
PREȘEDINTE PREȘEDINTE PREȘEDINTE
F.S.L.I. F.S.E. „SPIRU HARET” F.N.S. „ALMA MATER”
Simion HANCESCU Marius Ovidiu NISTOR Anton HADĂR
Federațiile din educație refuză negocierile formale!
Federația Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI), Federația Sindicatelor din Educație „SPIRU HARET” și Federația Națională Sindicală „ALMA MATER” – organizații sindicale reprezentative la nivelul sectoarelor de activitate învățământ preuniversitar și universitar, reunind interesele a peste 300.000 de salariați – anunță public că nu vor participa la așa-zisele discuții pe tema legii salarizării, programate pentru astăzi la Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale.
Nu vom gira cu prezența noastră un simplu exercițiu de imagine. Cele trei federații și-au transmis deja punctul de vedere comun, fundamentat și detaliat, în cadrul discuțiilor anterioare. Nu putem valida soluții conjuncturale sau ajustări minimale care nu răspund în mod real problemelor semnalate. În contextul în care Guvernul și ministrul Muncii ne-au transmis deja, sec și cinic, că „mai mult de atât nu se poate”, participarea noastră la întâlnirea de astăzi ar fi complet inutilă, servind strict intereselor de imagine publică ale guvernanților.
Atragem atenția că actualul proiect de lege încalcă flagrant tocmai actele normative adoptate de Executiv odată cu finalizarea grevei generale din anul 2023. Este o dovadă de ipocrizie și o desconsiderare totală a angajamentelor luate în fața societății. Ceea ce face Guvernul astăzi nu este doar o încălcare a legii, ci o abandonare directă a întregului sistem educațional, dovedind încă o dată că pentru actualul Executiv educația nu reprezintă o prioritate.
Nu putem sta la masa unor negocieri false, menite doar să bifeze o acțiune pe agenda publică a Ministerului. Mimarea consultării publice nu va diminua revolta legitimă a colegilor și nu poate substitui responsabilitatea reală pe care autoritățile trebuie să o manifeste față de educație.
Amintim poziția fermă a celor trei federații din învățământ și anume aceea că parlamentarii României trebuie să opteze între două variante: să refuze inițierea acestui pseudo-proiect al legii salarizării sau să promoveze o lege sănătoasă, în care salariații din învățământ să fie poziționați conform importanței muncii depuse, așa cum a fost proiectul lucrat la Ministerul Muncii împreună cu reprezentanții Băncii Mondiale în anul 2024.
Educația cere respect!
PREȘEDINTE, PREȘEDINTE, PREȘEDINTE,
Simion HANCESCU Marius Ovidiu NISTOR Anton HADĂR
23 iulie 2026
Luni, 20 iulie a.c., a avut loc ședința de lucru a Consiliului de Administrație al Inspectoratului Școlar Județean Hunedoara.
Pe ordinea de zi au fost înscrise următoarele probleme:
I. Solicitări de la unități de învățământ
II. Diverse
În cadrul ședinței au fost discutate următoarele aspecte:
I. Se aprobă solicitările unităților de învățământ, conform Anexei 1.
II.
1. Se aprobă 4 cereri de pensionare a cadrelor didactice la limită de vârstă, începând cu data de 01.09.2026.
2. Se respinge solicitarea/plângerea prealabilă a unui cadru didactic privind rezultatele concursului pentru obținerea gradației de merit în urma contestațiilor.
3. Se aprobă raportul privind cheltuielile de personal pentru perioada ianuarie – iunie 2026, cu o depășire de 13,31% raportat la costul standard per elev calculat, conform Anexei 2.
Mii de cadre didactice au protestat miercuri în București, nemulțumiți de prevederile noii legi a salarizării și de măsurile de austeritate care, spun ei, afectează sistemul de educație. Participanții s-au adunat în Piața Victoriei, apoi au pornit în marș spre Parlament, cerând Guvernului să respecte promisiunile făcute după greva generală din 2023 și să trateze educația ca o prioritate.
Sindicatele din învățământ acuză reducerea unor drepturi salariale, creșterea normei didactice, majorarea numărului de elevi din clase și lipsa investițiilor în școli. Liderii sindicali susțin că actualul proiect al legii salarizării ignoră angajamentele asumate de autorități în urma negocierilor purtate în ultimii ani și avertizează că sistemul riscă să devină tot mai puțin atractiv pentru cadrele didactice.
Printre pancarte, vuvuzele și scandări, profesorii veniți din întreaga țară au vorbit despre motivele care i-au adus în stradă. Unii și-au exprimat nemulțumirea față de salarii și pierderea unor sporuri, alții au vorbit despre clasele tot mai aglomerate, volumul de muncă în creștere sau dificultățile cu care se confruntă școlile din mediul rural. „Adevărul” a stat de vorbă cu mai multe cadre didactice prezente la protest despre problemele pe care le văd în sistem și despre așteptările pe care le au de la guvernanți.
„Nu cred că se va rezolva nimic”
Venită din județul Teleorman, Ivan Daniela spune că profesorii au pierdut constant drepturi în ultimii ani și le cere guvernanților să acorde mai multă atenție educației. Ea reclamă, în special, diminuarea veniturilor și condițiile din școli, unde numărul elevilor din clase continuă să crească.
„Norma de hrană ni s-a luat. Ni s-a mărit norma didactică. La clasă avem peste 30 de elevi. Acum vor să ne ia și sporul de dirigenție, care este o muncă suplimentară. Nu știți câte hârtii se fac la dirigenție. Vor să ne ia sporul neuropsihic. Dar, în primul și în primul rând, supraaglomerarea claselor”, afirmă profesoara.
În ciuda protestului, profesoara nu este optimistă că revendicările cadrelor didactice vor fi ascultate.
„Nu cred că se va rezolva nimic. Am încercat mereu, liderii noștri au fost la discuții, dar nu, nu cred că se va rezolva nimic”, spune ea.
În opinia sa, profesorii nu sunt suficient de uniți pentru a susține măsuri mai radicale, precum boicotarea examenelor naționale. Chiar dacă există nemulțumiri în sistem, mulți angajați se tem de consecințele pe care le-ar putea avea o grevă asupra propriilor venituri și a familiilor lor.
„Poate vom boicota, dar se vor găsi oameni care să se ducă și la supraveghere, și la corectat. Nu suntem uniți. Omul se gândește și la «aoleu, dacă intru în grevă, îmi scade și salariul cu noua lege». Unii au familie, au rate”, spune Daniela.
La final, Ivan Daniela revine la aceeași concluzie pesimistă cu care și-a început discursul.
„Eu nu cred că se va schimba ceva. Ei, dacă sunt porniți să facă ceva, până la urmă asta vor face. Noi am încercat mereu, și în 2023 – încercăm și noi ce putem”, adaugă ea.
„Am ajuns să fim bonele copiilor, plătite de stat”
Mariana Drumna, din Ilfov, spune că profesorii sunt afectați atât de creșterea numărului de copii din grupe și clase, cât și de pierderea unor drepturi salariale. Ea atrage atenția că sporurile vizate de noua lege a salarizării reprezintă un venit suplimentar, dar, pe deasupra, și o recunoaștere a muncii pe care cadrele didactice o depun în afara activităților de la clasă.
„Este foarte greu; foarte multe comisii din care cadrele didactice trebuie să facă parte, iar volumul mult de muncă duce la multe nemulțumiri”, explică educatoarea.
Educatoarea spune că, fără investiții și condiții mai bune, sistemul de învățământ va avea tot mai multe dificultăți în a atrage oameni bine pregătiți.
„Să aibă grijă și de profesori, pentru că fără învățământ, societatea noastră se va duce în jos. Dacă dânșii ne vor proști, înseamnă că pe asta fix mizează”, adaugă ea.
Ea speră ca autoritățile să revină asupra prevederilor din noua lege a salarizării și spune că imaginea profesorilor în societate s-a degradat odată cu creșterea sarcinilor administrative și lipsa unei recompense pe măsură.
„Sperăm din tot sufletul ca dânșii să revină asupra noii legi a salarizării, să nu mai existe aceste discrepanțe și să fim la un nivel mult mai bun, și noi, ca trai, și în ochii tuturor. Pentru că noi, cadrele didactice, am ajuns să fim – cel puțin educatoarele – bonele copiilor, plătite de stat”, spune Mariana Drumna.
În opinia sa, salariile mici și volumul mare de muncă îi țin departe de școli pe mulți dintre cei care ar putea aduce un plus de calitate în sistem.
„Oamenii bine calificați nu vin pe salariul derizoriu din învățământ, ci merg mai departe. Dacă salariile și condițiile de muncă ar fi favorabile, doar să stai efectiv să lucrezi cu copii, fără să ai foarte multe activități de secretariat – tot ce e extra –, atunci, într-adevăr, vor veni oameni mult mai calificați și mai doritori să intre în sistemul de învățământ”, povestește ea.
Întrebată despre posibilitatea boicotării examenelor naționale, Mariana Drumna spune că multe cadre didactice din învățământul preșcolar au ales să participe la protest în timpul liber și consideră că sprijinul pentru examene nu ar trebui să vină tot din timpul lor liber.
„De la noi, din unitate, trebuia să fim vreo nouă fete care veneam la protest, dar ni s-a spus că prioritatea sunt copiii – ceea ce e adevărat – și că trebuie să venim la protest în timpul liber. Drept pentru care nici noi nu vom veni din timpul nostru liber pentru a sprijini examenele. Să le țină dânșii”, încheie educatoarea.
„Fac experimente pe noi”
Dan Năparu a venit la protest din Tulcea și spune că profesorii au ieșit în stradă din cauza noii grile de salarizare, a creșterii numărului de elevi din clase și a modificărilor privind plata orelor suplimentare. Dincolo de revendicările concrete, acesta vorbește și despre sentimentul că vocea profesorilor este ignorată, indiferent de amploarea protestelor.
„Fac experimente pe noi. Pe noi, pe banii noștri, pe munca noastră. Suntem profesori cu 30 de ani de vechime în învățământ și o să ajungem să nu ne putem susține familiile din cauza lor, fiindcă așa vor”, explică el.
Spre deosebire de alți participanți la manifestație, profesorul din Tulcea nu vede boicotarea examenelor naționale ca pe o soluție. El spune că această variantă a fost deja discutată în rândul cadrelor didactice și nu a întrunit susținerea majorității.
„Nu, nu de asta suntem aici. S-a făcut un referendum, colegii nu au fost de acord cu boicotarea acestor examene”, mai spune acesta.
Întrebat ce așteptări are de la protest, Dan Năparu spune că momentul politic actual reduce șansele unor negocieri reale cu autoritățile. În opinia sa, revendicările profesorilor vor putea fi discutate serios abia după formarea unui nou guvern.
„Speranțe slabe, că deocamdată nu știm cu cine să vorbim, că nu avem guvern. Cel mai bun lucru ar fi să se înțeleagă politicienii, să avem un guvern și după aceea putem să negociem. Aceste proteste erau stabilite de mult timp”, spune Dan Năparu.
„Guvernanții sunt datori educației încă din 2023”
Paul A., profesor din județul Hunedoara, privește protestul dintr-o perspectivă mai largă decât cea a salariilor. El spune că educația ar trebui tratată ca o prioritate reală, iar problemele din sistem se vor reflecta inevitabil în societatea de mâine. În opinia sa, măsurile de austeritate adoptate în ultimii ani i-au afectat direct și pe elevi.
„E inadmisibil să promiți, prin lege, alocarea a 6% din PIB pentru educație și să aloci mai puțin de jumătate. Singurele măsuri de austeritate luate anul trecut au fost cele din educație. Și nu au lovit în profesori, în primul rând, au lovit în elevi. Cu mai mulți elevi la clasă, nu are nimeni nimic de câștigat; mai multe ore pentru profesori înseamnă profesori care nu mai au instrumente, în momentul de față, pentru a-i coordona pe elevi”, explică profesorul.
Profesorul consideră că noul proiect al legii salarizării ignoră angajamentele asumate după greva din 2023 și spune că promisiunile făcute atunci ar trebui respectate, indiferent de schimbările politice care au avut loc între timp.
„Grila de salarizare în educație este negociată din timpul grevei din 2023. Două partide politice și-au asumat-o, PSD și PNL. Nu contează că acum sunt alți conducători politici. O promisiune se respectă. Actuala lege nu avantajează pe nimeni”, spune dascălul.
Întrebat despre posibilitatea boicotării examenelor naționale, Paul A. spune că miza protestului nu este blocarea anului școlar, ci atragerea atenției asupra problemelor din educație.
„Nu e vorba neapărat de asta și nici de o amenințare. E vorba, dacă vreți, de sensul protestului, de a atrage atenția că în educație ceva nu funcționează. În momentul în care educația unei țări nu funcționează, guvernanții trebuie să-și pună multe întrebări. E vorba de viitor”, mai explică el.
La fel ca mulți dintre colegii săi aflați în Piața Victoriei, nu este optimist în privința rezultatului protestului, mai ales în contextul negocierilor politice pentru formarea unui nou guvern. El crede că lipsa dialogului dintre decidenți și sistemul de educație este una dintre cauzele principale ale situației actuale.
„Încă o dată, nu e vorba de profesori neapărat, că a crescut norma, că ne-au tăiat salariile, că s-a redus plata cu ora. Se tot pomenește de performanță în educație. Nu va fi vorba, în asemenea condiții, de performanță”, a declarat acesta.
În schimb, profesorul respinge criticile aduse sindicatelor și susține că greva din 2023 și-a atins obiectivele asumate la acel moment.
„Greva a încetat, pentru că toate revendicările au fost atinse și pentru că scopul sindicatelor nu este de a da jos guvernul. Nu asta ne-am propus în 2023. Au fost niște revendicări, ele au fost atinse 100% – e cea mai reușită grevă din sistemul bugetar de după Revoluție”, încheie Paul A.
„Un popor educat înseamnă progres”
Doru Gliga, profesor din județul Suceava, spune că principala sa nemulțumire este legată de situația școlilor din mediul rural, unde atragerea și menținerea cadrelor didactice devine tot mai dificilă. El le cere guvernanților să acorde mai multă atenție educației și avertizează că investițiile insuficiente în sistem vor avea efecte pe termen lung asupra societății.
„În special să fie un pic mai atenți cu învățământul și cu educația din România. Pentru că un popor educat este civilizație, este progres”, spune profesorul Gliga.
Profesorul spune că unele dintre măsurile discutate în noua lege a salarizării ar afecta direct cadrele didactice care lucrează în zonele rurale. În plus, costurile de deplasare către școală ajung adesea să fie suportate chiar de profesori.
„Sporul de dirigenție, sporul de izolare… Noi suntem la o școală din mediul rural, unde nu sunt motivați profesorii să ajungă din cauza salarizării mici. Primăriile nu mai plătesc naveta. Cadrul didactic este nevoit să-și suporte naveta din buzunarul propriu”, adaugă el.
În privința posibilității boicotării examenelor naționale, Doru Gliga este rezervat și nu crede că o astfel de măsură ar avea susținere largă în rândul profesorilor.
„Mă îndoiesc. Mă îndoiesc”, recunoaște acesta.
Dacă revendicările nu vor fi ascultate nici după protestul de la București, profesorul spune că presiunea asupra autorităților va continua prin noi acțiuni sindicale și manifestații.
„Probabil vom încerca să ieșim în stradă în continuare, vom picheta Consiliile Județene, Ministerul Educației, deci cam ăștia sunt pașii”, mai spune Doru Gliga.
„Boicotarea examenelor este singura armă pe care o avem”
Mihaela Sarov a venit la protest din județul Galați și spune că nemulțumirile profesorilor merg mult dincolo de noua lege a salarizării. În opinia sa, sistemul de învățământ este afectat de ani de subfinanțare, iar creșterea numărului de elevi din clase nu reprezintă o soluție.
„Știu că mulți vor spune «dar înainte cum se funcționa cu 40 de elevi la clase?». Ideea este că, după părerea mea, noi trebuie să evoluăm, nu să involuăm, nu să ne întoarcem la ce a fost. Asta a fost atunci, alta era situația, alte generații”, spune ea.
Profesoara spune că eliminarea unor sporuri ar afecta direct veniturile cadrelor didactice și consideră că una dintre cele mai dificile situații este cea a diriginților, care au numeroase responsabilități administrative pe lângă activitatea de la clasă.
„Nu mai avem spor neuropsihic, nu mai avem spor pentru dirigenție, nu mai există niciun spor, efectiv”, adaugă ea.
În același timp, spune că a decis să participe la protest și din cauza modului în care autoritățile justifică măsurile de austeritate.
„Nu știți câte are de făcut un diriginte. Pornind de la diverse situații de rezolvat în cadrul colectivului pe care îl coordonează, apoi o mulțime de situații, de statistici. Câteodată avem impresia că suntem statisticieni. Și, sincer, am zis că vin la miting pentru că m-a enervat ipocrizia guvernanților (...). Iar ei și-au mărit salariile cu 25%. Deci, a fost o palmă dată așa, pe față, fără nici cea mai mică jenă”, povestește profesoara.
La fel ca alți participanți la protest, Mihaela Sarov nu este optimistă în privința rezultatului imediat al manifestației, mai ales în contextul în care negocierile pentru formarea unui nou guvern sunt încă în desfășurare.
„Nu prea am nicio speranță. Nu cred. Atâta timp cât nici guvernul nu este format. Este un simulacru de conducere la momentul acesta. Doar că trebuie să ne facem văzuți, să vadă că totuși existăm, că reacționăm și că nu ne lăsăm călcați în picioare”, recunoaște ea.
Spre deosebire de o parte dintre colegii săi, profesoara consideră că boicotarea examenelor naționale ar putea reprezenta o formă legitimă de presiune asupra autorităților.
„Boicotarea examenelor este singura armă pe care o avem noi, din păcate. Iar cei care au spus că nu cred în așa ceva – suntem toți părinți, unchi, mătuși, avem membri ai familii care dau examene, dar trebuie să fim conștienți că dacă nu facem acest pas, nu vom obține niciodată nimic”, încheie profesoara.
(Articol preluat din https://adevarul.ro/stiri-interne/educatie/fac-experimente-pe-noi-ce-i-a-scos-in-strada-pe-2537143.html, autori Norbert Nemeș, Mihai Negrici)