Plata alocației de hrană a fost limitată, prin prevederile Legii 296/2023, doar la cei care nu depășesc un salariu net de 8000 lei.
Vineri, la videoconferința Ministerului Educație cu inspectorii școlari generali, s-a solicitat inspectorilor generali să nu plătească indemnizația de hrană și angajaților care depășesc 8000 lei net în baza mai multor contracte de muncă (norma de bază și plata cu ora).
În consecință, reprezentanții I.S.J. Hunedoara au solicitat telefonic unităților de învățământ acest lucru.
În opinia noastră, interpretarea dată textului de lege în sensul că, dacă veniturile totale nete încasate de salariat în baza mai multor contracte individuale de muncă, depășesc 8.000 lei, atunci salariatul în cauză nu mai beneficiază de indemnizația de hrană, ESTE ERONATĂ.
De asemenea, apreciem că cei care fac „recomandări” în aplicarea legislației ar trebui să-și asume acest lucru în scris și să evite practica actuală de a face „presiuni” telefonice.
Între timp lucrurile s-au mai lămurit puțin:
- Ministerul Educației a transmis pe grupul inspectorilor generali următorul mesaj:
„Întrucât până în prezent nu au fost primite precizări de la Ministerul de Finanțe privind aplicarea prevederilor Legii 296/2023 privind modul de calcul al indemnizației de hrană, plata salariilor se face CU indemnizația de hrană urmând ca, în luna următoare, după primirea răspunsului, să de întocmească declarațiile rectificate, dacă va fi cazul!”.
- Astăzi am fost informați că au fost virate inspectoratelor școlare și sumele necesare pentru plata contribuțiilor
- La nivelul unităților de învățământ din județul nostru, după discuțiile de astăzi cu inspectorul general și cu șeful compartimentului salarizare, s-a convenit ca săptămâna viitoare să se facă statele de plată rectificative.
Miercuri, 22 noiembrie 2023, în conformitate cu prevederile statutare, cu decizia Consiliului Liderilor S.I.P. Județul Hunedoara și cu decizia Biroului Executiv S.I.P. Județul Hunedoara, s-a desfășurat Conferința Județeană S.I.P. Județul Hunedoara.
La lucrările Conferinței Județene S.I.P. Județul Hunedoara au participat 198 de delegați (din 207 delegați înscriși pe liste, potrivit cu norma de reprezentare), cărora li s-au alăturat, în calitate de invitați, Marius Nistor, președintele F.S.E. „Spiru Haret”, Marcel Ioan Ghibu, președintele Uniunii Județene C.N.S.L.R. Frăția și Nicolae Bârlea, președintele Sindicatului „Spiru Haret” Alba.
Agenda de lucru a Conferinței Județene, după luările de cuvânt ale invitaților, a cuprins într-o primă etapă prezentarea rapoartelor pentru perioada 2019-2023 (Raportul privind activitatea Biroului Executiv în perioada 2019-2023, Raportul financiar-contabil pentru perioada 2019-2023, Raportul privind activitatea Comisiei de Cenzori în perioada 2019-2023), precum și prezentarea propunerilor de modificare a Statutului S.I.P. Județul Hunedoara.
Documentele precizate au fost aprobate în forma propusă Conferinței Județene, în cadrul dezbaterilor fiind formulate și două propuneri suplimentare de modificare a Statutului S.I.P. Județul Hunedoara: trecerea de la mandate de 4 ani la mandate de 5 ani – propunere respinsă; derularea ședințelor on-line, atunci când acestea se impun, doar cu participarea celor mandatați în acest sens – propunere acceptată.
Conferința Județeană a continuat cu derularea alegerilor pentru funcțiile elective, procedurile derulându-se în conformitate cu prevederile statutare aprobate. Funcțiile elective, potrivit cu votul secret al Conferinței Județene, au fost ocupate după cum urmează:
- Președinte S.I.P. Județul Hunedoara: Paul Dragoș Rusu;
- Secretar general S.I.P. Județul Hunedoara: Victor Bratu;
- Membri ai Comisiei de cenzori: Mihaela Cazacu, Claudia-Maricica Șoș, Vasilica Șchiopu, Rodica Bolog și Lidia-Carmen Trif.
De asemenea, în conformitate cu prevederile statutare aprobate și la propunerea înaintată de președintele ales, au fost validați vicepreședinții S.I.P. Județul Hunedoara: Dija Stoica (lider S.I.P. Județul Hunedoara - zona Petrila), Magdalena Todea (lider S.I.P. Județul Hunedoara - zona Rurală) și Horațiu Hotea (lider S.I.P. Județul Hunedoara - zona Petroșani).
În încheierea Conferinței Județene a fost adoptată, în forma propusă, Strategia S.I.P. Județul Hunedoara pentru perioada 2023-2027.
Toate documentele aprobate/adoptate în cadrul Conferinței Județene se vor regăsi în cadrul rubricii S.I.P. Hunedoara/Conferințe.
Atașăm prezentului articol Agenda de lucru, volumul „Conferința Județeană S.I.P. Județul Hunedoara - 22 noiembrie 2023”, care cuprinde documentele propuse Conferinței Județene, precum și Strategia S.I.P. Județul Hunedoara pentru perioada 2023-2027.
Miercuri, 6 decembrie 2023, a avut loc ședința Biroului Executiv S.I.P. Județul Hunedoara. La ședință au participat cei 13 lideri de zonă, președintele și consilierul juridic al organizației.
Ședința a avut pe ordinea de zi următoarea problematică:
- Informare privind salarizarea, prima de carieră didactică și prima de carieră profesională;
- Prezentarea și distribuirea tichetelor sociale și a cardurilor MOL și LUKOIL;
- Situațiile financiare pentru luna octombrie 2023;
- Situațiile statistice privind numărul membrilor de sindicat (octombrie 2023), ședințele de alegeri și liderii grupelor sindicale;
- Informare din partea liderilor de zonă/grupelor sindicale.
Dintre problemele propuse pe ordinea de zi sau ridicate în timpul ședinței subliniem:
1. Au avut loc mai multe discuții cu premierul, reprezentanți ai Ministerului Finanțelor, Ministerului Muncii și Ministerului Educației pentru clarificarea următoarelor probleme:
a. creșterea salarială ce va fi acordată tuturor salariaților din educație începând cu 1 ianuarie 2024: jumătate din diferența dintre salariile prevăzute în noua grilă și salariul actual; Președintele și Premierul au declarat că „promisiunile făcute profesorilor în timpul grevei vor fi respectate”;
b. salarizarea corespunzătoare a personalului de conducere (directori, secretari și contabili șefi): există o nouă grilă de salarizare (plus 1.300 lei la directori și plus 1.000 lei la secretarii și contabilii șefi); există și un proiect de lege în acest sens la Camera Deputaților; estimăm că aplicarea noii grile se va face începând cu data de 1 ianuarie;
c. acordarea indemnizației de hrană tuturor angajaților care nu depășesc 8.000 lei salariu net pentru un singur contract individual de muncă; ministerele menționate au poziții diferite; s-a solicitat punctul de vedere al Curții de conturi.
2. În privința primei de carieră didactică și a primei de carieră profesională:
a. s-au emis și au fost alimentate cardurile;
b. au fost transmise primele liste cu firmele de unde se pot face cumpărături, dar lista este în proces de completare;
c. cele mai frecvente întrebări și răspunsuri aici: Ministerul Educației și aici https://mfe.gov.ro/primele-de-cariera-didactica-cheltuieli-eligibile/;
d. recomandăm tuturor colegilor să respecte legislația privitoare la utilizarea acestor carduri și... puțină răbdare până la lămurirea tuturor aspectelor.
3. Au fost distribuite tichete sociale pentru toți membrii de sindicat.
4. Au fost distribuite carduri MOL (pentru reducerea prețului la pompă cu 0,22 lei/litru carburant) pentru aproximativ jumătate din membrii de sindicat.
5. La cerere se pot comanda și distribui și carduri LUKOIL (pentru reducerea prețului la pompă cu 0,20 lei/litru carburant).
SUNT ÎN CONTINUARE DE MARE ACTUALITATE URMĂTOARELE:
- să verificăm informațiile la care avem acces, cu precădere cele pe teme sindicale și profesionale;
- să fim mai „rezervați” în privința comentariilor sindicale și profesionale de pe rețelele de socializare;
- să folosim în primul rând informațiile primite din surse sigure (lideri, sindicat, federație);
- să manifestăm încredere în organizația sindicală, acțiunile întreprinse de aceasta fiind întotdeauna conforme scopului existenței sale.
Toate materialele utilizate în cadrul ședinței pot fi consultate/descărcate de pe site, de la rubrica: S.I.P. HUNEDOARA / Activitate / Consiliul Liderilor sau urmând link-ul: https://nou.siphd.ro/?a=3121&t=2023.
Greva generală a fost suspendată. Totodată, adrenalina care ne-a mobilizat în cele trei săptămâni a început să revină la cote normale, așa încât apreciem că a venit momentul unui minim bilanț cu privire la rezultate, dar acest lucru luând în considerare și modul în care acestea au devenit posibile. Vom începe astfel cu începutul...
ianuarie 2023 – debutul anului aduce pentru salariații din învățământ creșteri salariale minime (până în 5%, prin atingerea grilelor de salarizare prevăzute de Legea nr. 153/2017, doar pentru personalul didactic), sporuri blocate prin ordonanța privind unele măsuri financiare din decembrie, fără nici-un orizont de majorare a veniturilor în anul 2023, guvernanții continuând să ignore atât degradarea nivelului de trai datorită inflației cu două cifre, cât și problemele majore cu care se confruntă sistemul educațional;
februarie 2023 – revendicările salariaților din educație (între acestea, în primul rând aplicarea integrală a Legii nr. 153/2017, acordarea tuturor sporurilor potrivit legislației în vigoarea și adoptarea unui act normativ care să repoziționeze salariații din educație în ierarhia funcțiilor bugetare potrivit importanței acestui domeniu) rămân fără răspuns, în pofida numeroaselor încercări ale sindicatelor de a intra într-un dialog concret, într-un proces de negociere, ceea ce aduce în discuție pe finalul lunii posibilitatea declanșării în luna mai a grevei generale;
martie 2023 – protestele, în special sub forma pichetărilor, comisiilor de dialog social și a solicitărilor adresate guvernanților, se intensifică, dar fără ca cei responsabili să arate o cât de mică disponibilitate pentru educație;
aprilie 2023 – protestele devin și mai frecvente, valabilitatea contractului colectiv de muncă încetează (singura situație în care greva generală poate fi declanșată, legislația românească în domeniu interzicând de asemenea o astfel de acțiune pentru adoptarea unei legi) și se realizează referendumul pentru declanșarea grevei generale începând cu 22 mai;
mai 2023 – în 17 mai, după un miting masiv la București în 10 mai, fiind evident că guvernanții nu doresc rezolvarea nici uneia dintre revendicările sindicale, se lansează ultimul avertisment, și anume greva de avertisment de două ore (4956 participanți în județul Hunedoara), anunțându-se, în baza rezultatelor referendumului (la nivelul județului Hunedoara 4404 membri de sindicat s-au pronunțat pentru, iar 173 au fost împotrivă) declanșarea grevei generale;
22 mai 2023 – începe greva generală, 5216 dintre salariații din educația hunedoreană regăsindu-se în grevă în prima zi a acesteia (pe durata sa participarea crescând până la un maxim de 5319), în ziua suspendării sale, după nenumărate alte acțiuni de protest derulate în țară (în județ o pichetare și două marșuri/mitinguri de protest), respectiv 12 iunie 2023, în județul Hunedoara numărându-se încă în grevă 4613 membri de sindicat (cu un trend, trebuie să o recunoaștem, tot mai descendent), ceea ce a plasat județul în permanență pe unul dintre primele locuri ale participanților la acest protest (mediile naționale, din nefericire, au fost constant și relevant sub cotele atinse la nivel de județ).
Aceasta ar fi o trecere în revistă succintă și rapidă a parcursului suspendat în data de 12 iunie, lăsând de-o parte tergiversările și bâlbâielile guvernamentale, numeroasele consultări în „ceas de noapte”, discuțiile nesfârșite, acuzațiile aruncate grăbit în toate direcțiile și toate celelalte pe care le-am trăit cu toții în această perioadă, acestea fiindu-ne, mai mult sau mai puțin, cunoscute.
Ce s-a obținut? Pornind de la 0, fiindcă asta era oferta guvernamentală pentru acest an, s-a ajuns la următoarele:
1. acceptarea, prin ordonanță de urgență, a principiului de salarizare revendicat de sindicate pentru educație, respectiv stabilirea salarizării pentru profesorul debutant cu studii superioare la nivelul salariului mediu pe economie și realizarea în concordanță a grilelor de salarizare pentru întreg personalul din învățământ în viitoarea lege a salarizării (asumată a fi finalizată în această vară, negocierile pe marginea sa fiind demarate);
2. acordarea, prin ordonanță de urgență, începând cu 1 ianuarie 2024, pentru întreg personalul din învățământ, a unei creșteri salariale de 50% din diferența între salariile care vor fi în plată la finalul anului și cuantumurile salariale ce vor fi prevăzute în viitoarea lege de salarizare;
3. creștere salarială imediată (începând cu 1 iunie) cu 1.300 lei a salariilor de bază pentru toate funcțiile didactice (ceea ce conduce la creșteri salariale la salariile de încadrare cuprinse între 23% și 31%, la care se adaugă influențele venite dinspre diferitele drepturi de natură salarială de care se beneficiază) și cu 400 de lei pentru toate funcțiile nedidactice (creștere salarială care se cumulează cu cea provenită din aplicarea legii de salarizare în vigoare);
4. deblocarea Legii nr. 153/2017, prin ordonanță de urgență, fapt de care a beneficiat întreg sistemul bugetar, în cazul sistemului educațional fiind vorba de aplicarea integrală pentru personalul nedidactic a grilelor de salarizare prevăzute de Legea nr. 153/2017;
5. acordarea, prin ordonanță de urgență, a unor prime pentru dezvoltarea carierei, cu ocazia zilei de 5 octombrie (până în anul 2027), din fonduri europene, cuantumul acestora urmând să fie de 1.500 lei pentru toate funcțiile didactice și de 500 lei pentru funcțiile nedidactice.
Acestea sunt, la o primă vedere, câștigurile majore. Totuși, chiar dacă ideile apar doar în documente precum declarația politică publicată în Monitorul Oficial sau în preambulul unor acte normative, nu se poate trece sub tăcere faptul că guvernanții și societatea românească au ajuns să conștientizeze cu adevărat că educația are nevoie de mult mai multă atenție decât cea pe care s-au obișnuit să o acorde.
Lista celor amintite mai sus ca rezultate ale mișcărilor de protest care au culminat cu greva generală poate fi extinsă, între cele care se schițează a fi acceptate și rezolvate de partea guvernamentală putându-se enumera:
1. majorarea cuantumurilor sumelor ce se acordă pentru participarea la examenele naționale cu 25%;
2. acordarea degrevării de norma didactică, proporțional, și directorilor de grădinițe cu program normal de lucru;
3. rezolvarea problemei indemnizațiilor personalului de conducere, îndrumare și control în așa mod ca acestea să fie plasate peste funcțiile de execuție;
4. posibilitatea recuperării activităților aferente lunii iunie care nu s-au derulat pe durata grevei generale;
5. acceptarea unei îmbunătățiri a condițiilor de muncă, prin prevederi cuprinse în contractul colectiv de muncă negociat, cum ar fi calcularea indemnizației de concediu luând în calcul indemnizația de hrană, plata salariului și a indemnizației de hrană pentru salariații care lucrează în zilele libere, instituirea zilei de 5 iunie ca zi nelucrătoare etc.
6. includerea unor prevederi în favoarea salariaților din educație în viitoarea lege a învățământului preuniversitar (aflată în prezent la Curtea Constituțională), fără a se putea preciza la momentul actual termene concrete de aplicare.
Este mult, este puțin? Greu de apreciat, dar un lucru este sigur: diferența dintre 0 și toate cele enumerate nu poate fi ignorată.
De ce totuși semnul de întrebare din titlul acestui articol? Probabil intuiți deja răspunsul, fiindcă el se leagă de situația paradoxală în care se regăsește sindicatul la finalul unor acțiuni de protest care au determinat modificări relativ semnificative pentru salariații din educație, și anume faptul că unii colegi, puțini este drept, decid în aceste zile să părăsească organizația sindicală, respectiv cea prin care am reușit să obținem toate cele precizate mai sus. Fără a ne crampona prea mult de ideea că „orice faptă bună se pedepsește”, care în unele cazuri pare să fi devenit un principiu de viață, le vom ura succes în a-și apăra și promova de unii singuri drepturile sau, după caz, susținuți de anumite interese politice, și nu alături de colegii lor.