Astăzi, 09 iulie 2025, a fost înregistrat la Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, sub nr. 1104/UPDSPS/09.07.2025, Contractul Colectiv de Muncă Unic la Nivel de Sector de Negociere Colectivă Învățământ Preuniversitar (C.C.M.U.N.S.N.C.I.P.). Acesta intră în vigoare de la data înregistrării și este încheiat pentru o perioadă de 2 ani.
Pentru o corectă informare a membrilor de sindicat, subliniem faptul că semnarea contractului colectiv de muncă era necesară, deoarece:
I. Pe de o parte, de la data de 05 iulie 2025 – dată de la care C.C.M.U.N.S.C.I.P. anterior (înregistrat la M.M.P.S.-D.D.S. sub nr. 1199/5.07.2023 și publicat în Monitorul Oficial, Partea a V-a nr. 1/26.07.2023) și-a încetat efectele [în conformitate cu dispozițiile exprese ale art. 183 alin. (6) din Legea nr. 367/2022 privind dialogul social] – în absența contractului colectiv de muncă la nivel de sector, SALARIAȚII DIN ÎNVĂȚĂMÂNT NU MAI BENEFICIAZĂ DE O SERIE DE DREPTURI REGLEMENTATE EXCLUSIV DE ACESTA DE ANI DE ZILE, între care:
- zilele de concediu de odihnă (21, 24, 28 zile) ce se acordă în raport de vechimea în muncă personalului didactic auxiliar, personalului administrativ; precizăm că, în absența CCMUNSNCIP s-ar putea acorda doar numărul minim de zile de concediu reglementat de Codul muncii – 20 de zile lucrătoare/an calendaristic;
- zilele libere plătite în cazul unor evenimente familiale deosebite sau în alte situații (căsătoria salariatului sau a copilului, deces soț, soție, părinte etc., schimbarea locului de muncă ș.a.);
- concediul de odihnă suplimentar pentru personalul didactic auxiliar și nedidactic;
- învoirea colegială;
- recunoașterea ca vechime în învățământ a perioadei în care angajații se află în concediu fără plată pentru rezolvarea unor situații personale;
- posibilitatea cadrului didactic de a beneficia de concediul fără plată de un an școlar o dată la 10 ani chiar și cumulat, în doi ani școlari (în situația în care nu și-au valorificat la timp acest drept);
- posibilitatea personalului didactic auxiliar și a personalului administrativ/ contractual de a beneficia de concediu fără plată pe o perioadă de un an calendaristic, o dată la 10 ani de activitate în învățământ;
- organizarea și funcționarea comisiei paritare de la nivelul inspectoratelor școlare și al unităților de învățământ etc.
II. Pe de altă parte, în urma negocierilor purtate cu reprezentanții Ministerului Educației și Cercetării – pe baza proiectului de contract colectiv elaborat de Direcția Generală Economică din cadrul ministerului (care propunea eliminarea mai multor drepturi stabilite în favoare salariaților din învățământ prin vechiul contract colectiv de muncă), dar avându-se în vedere și proiectul elaborat de F.S.L.I. și F.S.E „SPIRU HARET” – s-a convenit asupra unor CLAUZE FAVORABILE SALARIAȚILOR DIN ÎNVĂȚĂMÂNT (inclusiv prin păstrarea unor dispoziții ce se doreau a fi eliminate), precum și asupra UNOR DREPTURI SUPLIMENTARE (în plus față de cele prevăzute în CCMUNSNCIP anterior), de care aceștia nu pot beneficia decât după semnarea și înregistrarea contractului colectiv de muncă la nivel de sector, între care:
1. menținerea clauzei privind desfășurarea activităților care alcătuiesc norma didactică (altele decât cele de predare-învățare-evaluare) și în afara locului de muncă (biblioteci, centre de informare și documentare, casele corpului didactic, domiciliu etc.), precum și on-line – art. 14 alin. (4) [pe care ministerul le propunea a se desfășura doar în spațiul școlar];
2. dreptul salariaților angajați cu fracție de normă/post de a fi încadrați, la cerere, cu normă/post întreagă/întreg sau pe fracție mai mare de normă/post, dacă apar norme sau fracțiuni de norme vacante din aceeași specialitate sau specialități înrudite, respectiv posturi ori fracțiuni de posturi de același fel și dacă întrunesc condițiile pentru ocuparea acestora, fără a depăși un post întreg sau o normă întreagă – art. 18;
3. menținerea dreptului angajaților care renunță la concediul legal pentru creșterea copilului în vârstă de până la 1 an, 2 ani, respectiv 3 ani de a beneficia de reducerea duratei normale de lucru cu 2 ore/zi, fără ca aceasta să le afecteze salariile de bază și vechimea în învățământ/muncă – art. 23 alin. (1) [această clauză era propusă spre eliminare de către M.E.C.];
4. inserarea dreptului salariaților care îngrijesc pacienți cu afecțiuni oncologice de a beneficia de concediu și indemnizație pentru îngrijirea pacientului, pe o perioadă de cel mult 45 de zile calendaristice într-un interval de 1 an, pentru fiecare pacient – art. 24 alin. (7);
5. acordarea unui număr de 25 de zile de concediu de odihnă (pentru o vechime în muncă între 5 și 15 ani) + extinderea categoriilor de beneficiari ai acestui concediu: personal didactic de conducere, de îndrumare și control din inspectoratele școlare, personal didactic de conducere din unitățile de învățământ și unități de educație extrașcolare, inclusiv casele corpului didactic și centrele de resurse și asistență educațională, personal didactic auxiliar și personal administrativ – art. 28 alin. (2) [mărindu-se numărul de zile și extinzându-se categoriile de beneficiari];
6. inserarea clauzei ce stabilește că personalul didactic de predare care, pe parcursul unui an școlar, își desfășoară activitatea succesiv în mai multe unități/instituții de învățământ în baza unor contracte individuale de muncă distincte, are dreptul la concediu de odihnă la fiecare dintre acestea, proporțional cu perioada lucrată, iar concediul de odihnă și indemnizația aferentă se acordă de către fiecare unitate/instituție în parte, în timpul vacanțelor școlare intermodulare existente în perioada lucrată – art. 28 alin. (5);
7. acordarea concediului de odihnă suplimentar între 3 și 7 zile și personalului didactic de conducere, de îndrumare și de control (nu doar personalului didactic auxiliar și administrativ) – art. 28 alin. (10) [propunerea ministerului era de eliminare a concediului de odihnă suplimentar];
8. acordarea a 5 zile lucrătoare pentru decesul cumnaților – art. 29 alin. (1) lit. d);
9. acordarea unei zile lucrătoare libere plătite – ziua votării – pentru salariații care au calitatea de membri ai birourilor electorale ale secțiilor de votare sau de operatori de calculator ai acestora – art. 29 alin. (1) lit. j);
10. acordarea unei zile libere plătite/săptămână, dar nu mai multe de 30 de zile pe an calendaristic, pentru salariații cu afecțiuni medicale grave sau afecțiuni cronice, confirmate prin documente medicale, ce necesită tratament medical periodic efectuat în regim de internare de zi – art. 29 alin. (1) lit. k);
11. menținerea clauzei privind considerarea ca vechime în învățământ a concediilor fără plată pentru interese personale care nu depășesc 20 de zile lucrătoare pe an calendaristic (clauză propusă pentru eliminare de către minister) – art. 32 alin. (1);
12. inserarea dreptului personalului didactic titular de a beneficia de concediu fără plată cu o durată totală de 3 ani într-un interval de 7 ani, dacă solicită să se specializeze sau să își continue studiile – art. 32 alin. (3);
13. instituirea și pentru personalul didactic auxiliar și administrativ/contractual încadrat cu contract individual de muncă pe durată nedeterminată (nu doar pentru cadrele didactice) a dreptului la concediu fără plată pe o perioadă de un an calendaristic, o dată la 10 ani de activitate în învățământ, cu aprobarea consiliului de administrație – art. 32 alin. (6);
14. acordarea sporului de 15% din salariul de bază aflat în plată pentru persoanele cu handicap grav sau accentuat – art. 35 alin. (1) lit. d);
15. acordarea majorării de 10% (dirigenția) personalului didactic de predare pensionat încadrat pe post în educația timpurie și învățământul primar în regim de plata cu ora – art. 35 alin. (1) lit. e);
16. consacrarea dreptului personalului didactic cu rezultate excelente în activitatea didactică, educativă și științifică de a primi diplome, decorații, ordine, medalii, titluri, în conformitate cu dispozițiile art. 218 din Legea nr.198/2023 – art. 37 alin. (2);
17. reglementarea ca abatere disciplinară a refuzului nejustificat de eliberare a fluturașului de salariu – art. 38 alin. (3);
18. reglementarea expresă că reprezintă abatere disciplinară neacordarea, cu vinovăție, de către conducătorii unităților/instituțiilor de învățământ a drepturilor reglementate de acest contract colectiv de muncă – la art. 39 alin. (2);
19. instituirea obligației conducerilor unităților de învățământ preuniversitar de stat de a solicita autorităților administrației publice locale să asigure condiții de muncă corespunzătoare în spațiile școlare aflate în proprietatea și/sau administrarea autorităților locale – art. 44 alin. (1);
20. prevederea obligației unităților de învățământ preuniversitar/speciale de stat de a solicita, de la consiliul local/consiliul județean, fondurile pentru efectuarea tuturor serviciilor medicale profilactice necesare pentru supravegherea sănătății angajaților – art. 48 alin. (4);
21. inserarea procedurii pentru declararea bolilor profesionale – art. 51 alin. (2);
22. menținerea dreptului personalului din învățământ de a beneficia de decontarea navetei – art. 53 alin. (1) [ministerul dorea restrângerea beneficiarilor acestui drept, exclusiv la personalul didactic de predare și condiționarea plății de inexistența unei locuințe puse la dispoziție de autoritățile locale];
23. consacrarea posibilității de ocupare a unui post vacant sau temporar vacant, prin încheierea unui contract individual de muncă pe durată determinată, până la ocuparea acestuia prin concurs, dar nu mai mult de 90 de zile – art. 62 alin. (2);
24. inserarea unei clauze care permite ca, în situația în care, la nivelul unității/instituției există un post administrativ vacant sau temporar vacant, acesta să poată fi ocupat și de un salariat din unitate care îndeplinește condițiile de studii pentru încadrarea pe respectivul post, la cererea sa și cu aprobarea consiliului de administrație, prin modificarea încadrării și încheierea unui act adițional la contractul individual de muncă, de modificare a felului muncii, a salariului și a fișei postului, până la revenirea titularului pe post sau, după caz, până la ocuparea postului prin concurs, dar nu mai mult de 90 de zile – art. 62 alin. (3);
25. inserarea unor clauze aplicabile salariaților din învățământ rezerviști voluntari care sunt concentrați pentru instruire, inclusiv cu privire la remunerarea corespunzătoare a personalului didactic de predare care suplinește rezervistul voluntar – art. 69 alin. (6);
26. prevederea expresă a dreptului personalului didactic de predare care asigură suplinirea angajaților aflați în incapacitate temporară de muncă de a fi remunerat corespunzător din prima zi de suplinire – art. 69 alin. (7);
27. neinserarea, la art. 74, a obligației ordonatorilor de credite ai unităților/instituțiilor de învățământ preuniversitar de stat de a întreprinde toate măsurile necesare pentru îndeplinirea țintelor trimestriale pentru cheltuielile totale, inclusiv prin reducerea numărului de posturi finanțate și bugetele acestora și, respectiv, disponibilizarea, în condițiile legii, a unei părți din personalul încadrat, conform art. 18 alin. (5) din Legea responsabilității fiscal-bugetare nr. 69/2010 (clauză propusă de minister, asupra căreia acesta a insistat în mod deosebit);
28. eliminarea, de la art. 3 alin. (4), a clauzei propuse de minister privitoare la obligația părților semnatare ale CCMUNSNCIP de a garanta respectarea drepturilor beneficiarilor primari ai educației – clauză de natură să producă îngrădirea drepturilor sindicale și care nu are legătură cu obiectul contractului colectiv de muncă, raportat la dispozițiile art. 1 pct. 17 și art. 100 alin. (5) din Legea nr. 367/2022 privind dialogul social, cu modificările și completările ulterioare;
29. menținerea prevederii potrivit căreia angajații nu au obligația însoțirii preșcolarilor/elevilor care fac naveta, pe mijloacele de transport în comun/microbuzele școlare/ mijloacele de transport puse la dispoziției de autoritățile administrației publice locale – art. 83 [ministerul propusese instituirea obligației însoțirii preșcolarilor/elevilor];
30. reglementarea obligației inspectoratelor școlare și unităților/instituțiilor prevăzute în Anexa nr. 3 de a înregistra toate cererile depuse la acestea de către angajați și/sau organizațiile sindicale afiliate federațiilor sindicale semnatare ale contractului – art. 117 alin. (2).
Ținând seama de faptul că la data de 05 iulie 2025 și-a încetat efectele C.C.M.U.N.S.C.I.P. înregistrat la M.M.P.S.-D.D.S. sub nr. 1199/5.07.2023 și publicat în Monitorul Oficial, Partea a V-a nr. 1/26.07.2023, organizațiile sindicale din învățământ au negociat și semnat un nou Contract Colectiv de Muncă Unic la Nivel de Sector de Negociere Colectivă Învățământ Preuniversitar (C.C.M.U.N.S.N.C.I.P.), înregistrat la Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, sub nr. 1104/UPDSPS/09.07.2025. Prevederile noului contract colectiv de muncă intră în vigoare de la data înregistrării (9 iulie) și sunt operabile pentru o perioadă de doi ani.
Negocierile purtate au reușit menținerea majorității drepturilor existente și anterior în contractele colective de muncă de la nivelul învățământului (informații suplimentare în ceea ce privește prevederile puse sub semnul întrebării de Ministerul Educației și Cercetării se regăsesc în informarea federațiilor sindicale atașată acestui articol).
Dintre modificările survenite subliniem:
1. stipularea dreptului personalului didactic de predare care asigură suplinirea angajaților aflați în incapacitate temporară de muncă de a fi remunerat corespunzător din prima zi de suplinire – art. 69 alin. (7);
2. menținerea parțială a concediului de odihnă suplimentar între 3 și 7 zile (de la 5-10 zile) pentru personalului didactic de conducere, de îndrumare și de control, personalului didactic auxiliar și administrativ – art. 28 alin. (10);
3. acordarea majorării de 10% (dirigenția) personalului didactic de predare pensionat încadrat pe post în educația timpurie și învățământul primar în regim de plata cu ora – art. 35 alin. (1) lit. e);
4. menținerea clauzei privind desfășurarea activităților care alcătuiesc norma didactică (altele decât cele de predare-învățare-evaluare) și în afara locului de muncă (biblioteci, centre de informare și documentare, casele corpului didactic, domiciliu etc.), precum și on-line – art. 14 alin. (4)
5. acordarea a 5 zile lucrătoare libere plătite pentru decesul cumnaților – art. 29 alin. (1) lit. d);
6. inserarea procedurii pentru declararea bolilor profesionale – art. 51 alin. (2);
7. reafirmarea expresă a faptului că reprezintă abatere disciplinară neacordarea, cu vinovăție, de către conducătorii unităților/instituțiilor de învățământ a drepturilor reglementate de acest contract colectiv de muncă – la art. 39 alin. (2);
8. acordarea unei zile lucrătoare libere plătite – ziua următoare votării – pentru salariații care au calitatea de membri ai birourilor electorale ale secțiilor de votare sau de operatori de calculator ai acestora – art. 29 alin. (1) lit. j);
9. acordarea suplimentară a unei zile de concediu de odihnă pentru personalul cu vechime cuprinsă între 5 și 15 ani (de la 24 la 25 de zile) – art. 28 alin (2).
Pentru o informare mai exhaustivă asupra modificărilor survenite se poate consulta informarea atașată acestui articol sau textul propriu-zis al Contractului Colectiv de Muncă Unic la Nivel de Sector de Negociere Colectivă Învățământ Preuniversitar.
Addenda
Pentru o corectă informare, ținând seama de „interpretările” care sunt vehiculate on-line, inclusiv de „specialiști” (cu trimitere la art. 3 al contractului colectiv de muncă), trebuie amintit faptul că Legea nr. 367/2022 privind dialogul social, la art. 105, relativ la negocierea colectivă în sistemul bugetar, precizează:
„(1) Prin contractele/acordurile colective de muncă încheiate pentru angajații/lucrătorii din sistemul bugetar nu pot fi negociate sau incluse clauze referitoare la drepturi salariale ale căror acordare și cuantum sunt prevăzute de legislația în vigoare pentru categoria respectivă de personal.
(2) Prin excepție de la prevederile art. 97, contractele colective de muncă în sistemul bugetar se negociază, în condițiile legii, după aprobarea bugetelor de venituri și cheltuieli ale ordonatorilor de credite, în limitele și în condițiile stabilite prin acestea.
(3) Drepturile salariale din sistemul bugetar se stabilesc prin lege în limita bugetelor de venituri și cheltuieli aprobate, care nu pot constitui obiect al negocierilor și nu pot fi modificate prin contracte colective de muncă. În cazul în care drepturile salariale sunt stabilite de legi speciale între limite minime și maxime, drepturile salariale concrete se determină prin negocieri colective.
(4) Clauzele cuprinse în contractele colective de muncă încheiate cu încălcarea prevederilor alin. (1)-(3) sunt lovite de nulitate.
(5) Răspunderea pentru încheierea contractelor colective de muncă cu nerespectarea prevederilor alin. (1)-(3) revine angajatorului, care este obligat la recuperarea sumelor acordate necuvenit.”
Totodată, Legea nr. 153/2017 cadru privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice stipulează încă de la art. 1, alin (4), faptul că „prin contractele colective de muncă/acordurile colective de muncă și contractele individuale de muncă nu pot fi negociate salarii sau alte drepturi de natură salarială în bani sau în natură care excedează sau contravin prevederilor prezentei legi”.
Ca atare, interpretările potrivit cărora sindicatele din educație au acceptat o prevedere abuzivă, menită, conspirațional, să limiteze eventualele acțiuni de protest ale membrilor de sindicat, denotă nu numai ignoranța legislativă, ci se înscrie într-o optică antisindicală în linia acțiunilor concertate de manipulare a salariaților din educație.
Cu alte cuvinte, spre dezamăgirea diverșilor chibiți, „trădarea” se amână...
Revenim asupra conținutului acestui articol, care pare să fi tulburat apele până la cele mai înalte nivele...
Mai precis, este vorba de informația potrivit căreia „din cele 51 de școli din mediul rural din județul Hunedoara, în noile condiții 49 dintre acestea își pierd personalitatea juridică”. Afirmația, motivată de prevederile art. LIII din Legea privind unele măsuri fiscal-bugetare („Unitățile de învățământ de stat au personalitate juridică, dacă se organizează și funcționează, după caz, astfel: a) cu minimum 500 de elevi; b) cu minimum 500 de elevi, preșcolari și/sau antepreșcolari; c) cu minimum 250 de preșcolari și/sau antepreșcolari; d) cu minimum 200 de antepreșcolari; e) cu minimum 300 de elevi, în cazul unităților de învățământ postliceal f) cu minimum 50 de elevi sau minimum 50 de elevi și/sau preșcolari, în cazul unităților de învățământ special.”), este departe de a justifica o interpretare potrivit căreia aceste unități de învățământ s-ar desființa.
Evident totodată, cunoaștem prevederile Legii nr. 198/2023 a învățământului preuniversitar, potrivit cărora „prin excepție (...) în unitățile administrativ-teritoriale în care numărul total al beneficiarilor primari nu se încadrează în prevederile alin. (1), se organizează o singură unitate de învățământ cu personalitate juridică” (art. 16), de unde și o anumită mirare privind anumite reacții relativ disproporționate, cu atât mai mult în contextul în care educația cunoaște un „asalt” care pune sub semnul întrebării locurile de muncă și veniturile salariaților.
Oricum, o afirmăm în mod explicit, actualele măsuri nu conduc la desființarea respectivelor unități de învățământ, ele urmând să continue a funcționa (ceea ce nu înseamnă că nu poate urma o reorganizare care să pună sub semnul întrebării structurile acestor unități de învățământ) cu personalitate juridică, deocamdată... Fiindcă, pe de altă parte, „amenințarea” unei viitoare reorganizări administrative revine periodic, fără a fi de îndepărtat nici unele „gânduri” legate de o eventuală organizare a unităților de învățământ fără o dependență strictă de administrațiile teritoriale.
Vineri, 11 iulie, începând cu orele 11:00, s-a derulat la sediul Instituției Prefectului – Județul Hunedoara o discuție informală având ca temă impactul măsurilor fiscal-bugetare preconizate de Guvernul României în domeniul educației.
La întâlnire, organizată la solicitarea S.I.P. Județul Hunedoara, alături de reprezentanții din partea sindicatului au participat:
- domnul Constantin Fulga (prefectul județului Hunedoara) și domnul Marius Muntean (secretar general al Instituției Prefectului – Județul Hunedoara), din partea Instituției Prefectului;
- domnul Alin Țambă (vicepreședinte al Consiliului Județean Hunedoara), din partea Consiliului Județean;
- doamna Maria Ștefănie (inspector școlar general), doamna Zsofia Szasz-Barra (inspector școlar general adjunct) și doamna Camelia Beșleagă (inspector școlar), din partea Inspectoratului Școlar Județean Hunedoara;
- domnul Cristian Resmeriță (Senatul României), doamna Natalia Intotero (Camera Deputaților), doamna Vetuța Stănescu (Camera Deputaților), doamna Ana-Maria Gavrilă (Camera Deputaților), domnul Puiu Toma (Camera Deputaților) și domnul Tiberiu Claudiu Bârstan (Camera Deputaților).
Discuțiile purtate, în baza materialului propus de S.I.P. Județul Hunedoara (atașat acestui articol) au subliniat, dincolo de fricțiunile și așteptările politice, abordarea strict contabilă și nestudiată a educației, măsurile aflate în curs de adoptare având darul de a afecta exclusiv negativ învățământul preuniversitar românesc.
Fără a insista asupra acestor consecințe în acest articol (sintetic ele se regăsesc în materialul atașat – la informațiile furnizate acolo s-ar putea adăuga, de exemplu, faptul că din cele 51 de școli din mediul rural din județul Hunedoara, în noile condiții 49 dintre acestea își pierd personalitatea juridică), concluzia pe care ne încumetăm să o desprindem (și în baza informațiilor dobândite în cursul discuțiilor) este că situația reală din sistemul educațional nu este cunoscută, iar măsurile adoptate în ceea ce privește învățământul sunt nefundamentate, lipsind orice studiu de impact al acestora (nici măcar instituțiile abilitate să furnizeze date reale asupra învățământului preuniversitar, precum inspectoratele școlare, nu au fost consultate).
De asemenea, estimăm că aceeași absență a oricărei consultări în adoptarea măsurilor fiscal-bugetare a caracterizat și relația Guvernului României cu parlamentarii din coaliția guvernamentală. Totuși, parlamentarii prezenți au asumat comunicarea pe canelele politice proprii a aspectelor semnalate de S.I.P. Județul Hunedoara, fiind enunțată chiar ideea unei scrisori deschise asumate politic care să vină în sprijinul educației, învățământului preuniversitar românesc.
Greva generală a fost suspendată. Totodată, adrenalina care ne-a mobilizat în cele trei săptămâni a început să revină la cote normale, așa încât apreciem că a venit momentul unui minim bilanț cu privire la rezultate, dar acest lucru luând în considerare și modul în care acestea au devenit posibile. Vom începe astfel cu începutul...
ianuarie 2023 – debutul anului aduce pentru salariații din învățământ creșteri salariale minime (până în 5%, prin atingerea grilelor de salarizare prevăzute de Legea nr. 153/2017, doar pentru personalul didactic), sporuri blocate prin ordonanța privind unele măsuri financiare din decembrie, fără nici-un orizont de majorare a veniturilor în anul 2023, guvernanții continuând să ignore atât degradarea nivelului de trai datorită inflației cu două cifre, cât și problemele majore cu care se confruntă sistemul educațional;
februarie 2023 – revendicările salariaților din educație (între acestea, în primul rând aplicarea integrală a Legii nr. 153/2017, acordarea tuturor sporurilor potrivit legislației în vigoarea și adoptarea unui act normativ care să repoziționeze salariații din educație în ierarhia funcțiilor bugetare potrivit importanței acestui domeniu) rămân fără răspuns, în pofida numeroaselor încercări ale sindicatelor de a intra într-un dialog concret, într-un proces de negociere, ceea ce aduce în discuție pe finalul lunii posibilitatea declanșării în luna mai a grevei generale;
martie 2023 – protestele, în special sub forma pichetărilor, comisiilor de dialog social și a solicitărilor adresate guvernanților, se intensifică, dar fără ca cei responsabili să arate o cât de mică disponibilitate pentru educație;
aprilie 2023 – protestele devin și mai frecvente, valabilitatea contractului colectiv de muncă încetează (singura situație în care greva generală poate fi declanșată, legislația românească în domeniu interzicând de asemenea o astfel de acțiune pentru adoptarea unei legi) și se realizează referendumul pentru declanșarea grevei generale începând cu 22 mai;
mai 2023 – în 17 mai, după un miting masiv la București în 10 mai, fiind evident că guvernanții nu doresc rezolvarea nici uneia dintre revendicările sindicale, se lansează ultimul avertisment, și anume greva de avertisment de două ore (4956 participanți în județul Hunedoara), anunțându-se, în baza rezultatelor referendumului (la nivelul județului Hunedoara 4404 membri de sindicat s-au pronunțat pentru, iar 173 au fost împotrivă) declanșarea grevei generale;
22 mai 2023 – începe greva generală, 5216 dintre salariații din educația hunedoreană regăsindu-se în grevă în prima zi a acesteia (pe durata sa participarea crescând până la un maxim de 5319), în ziua suspendării sale, după nenumărate alte acțiuni de protest derulate în țară (în județ o pichetare și două marșuri/mitinguri de protest), respectiv 12 iunie 2023, în județul Hunedoara numărându-se încă în grevă 4613 membri de sindicat (cu un trend, trebuie să o recunoaștem, tot mai descendent), ceea ce a plasat județul în permanență pe unul dintre primele locuri ale participanților la acest protest (mediile naționale, din nefericire, au fost constant și relevant sub cotele atinse la nivel de județ).
Aceasta ar fi o trecere în revistă succintă și rapidă a parcursului suspendat în data de 12 iunie, lăsând de-o parte tergiversările și bâlbâielile guvernamentale, numeroasele consultări în „ceas de noapte”, discuțiile nesfârșite, acuzațiile aruncate grăbit în toate direcțiile și toate celelalte pe care le-am trăit cu toții în această perioadă, acestea fiindu-ne, mai mult sau mai puțin, cunoscute.
Ce s-a obținut? Pornind de la 0, fiindcă asta era oferta guvernamentală pentru acest an, s-a ajuns la următoarele:
1. acceptarea, prin ordonanță de urgență, a principiului de salarizare revendicat de sindicate pentru educație, respectiv stabilirea salarizării pentru profesorul debutant cu studii superioare la nivelul salariului mediu pe economie și realizarea în concordanță a grilelor de salarizare pentru întreg personalul din învățământ în viitoarea lege a salarizării (asumată a fi finalizată în această vară, negocierile pe marginea sa fiind demarate);
2. acordarea, prin ordonanță de urgență, începând cu 1 ianuarie 2024, pentru întreg personalul din învățământ, a unei creșteri salariale de 50% din diferența între salariile care vor fi în plată la finalul anului și cuantumurile salariale ce vor fi prevăzute în viitoarea lege de salarizare;
3. creștere salarială imediată (începând cu 1 iunie) cu 1.300 lei a salariilor de bază pentru toate funcțiile didactice (ceea ce conduce la creșteri salariale la salariile de încadrare cuprinse între 23% și 31%, la care se adaugă influențele venite dinspre diferitele drepturi de natură salarială de care se beneficiază) și cu 400 de lei pentru toate funcțiile nedidactice (creștere salarială care se cumulează cu cea provenită din aplicarea legii de salarizare în vigoare);
4. deblocarea Legii nr. 153/2017, prin ordonanță de urgență, fapt de care a beneficiat întreg sistemul bugetar, în cazul sistemului educațional fiind vorba de aplicarea integrală pentru personalul nedidactic a grilelor de salarizare prevăzute de Legea nr. 153/2017;
5. acordarea, prin ordonanță de urgență, a unor prime pentru dezvoltarea carierei, cu ocazia zilei de 5 octombrie (până în anul 2027), din fonduri europene, cuantumul acestora urmând să fie de 1.500 lei pentru toate funcțiile didactice și de 500 lei pentru funcțiile nedidactice.
Acestea sunt, la o primă vedere, câștigurile majore. Totuși, chiar dacă ideile apar doar în documente precum declarația politică publicată în Monitorul Oficial sau în preambulul unor acte normative, nu se poate trece sub tăcere faptul că guvernanții și societatea românească au ajuns să conștientizeze cu adevărat că educația are nevoie de mult mai multă atenție decât cea pe care s-au obișnuit să o acorde.
Lista celor amintite mai sus ca rezultate ale mișcărilor de protest care au culminat cu greva generală poate fi extinsă, între cele care se schițează a fi acceptate și rezolvate de partea guvernamentală putându-se enumera:
1. majorarea cuantumurilor sumelor ce se acordă pentru participarea la examenele naționale cu 25%;
2. acordarea degrevării de norma didactică, proporțional, și directorilor de grădinițe cu program normal de lucru;
3. rezolvarea problemei indemnizațiilor personalului de conducere, îndrumare și control în așa mod ca acestea să fie plasate peste funcțiile de execuție;
4. posibilitatea recuperării activităților aferente lunii iunie care nu s-au derulat pe durata grevei generale;
5. acceptarea unei îmbunătățiri a condițiilor de muncă, prin prevederi cuprinse în contractul colectiv de muncă negociat, cum ar fi calcularea indemnizației de concediu luând în calcul indemnizația de hrană, plata salariului și a indemnizației de hrană pentru salariații care lucrează în zilele libere, instituirea zilei de 5 iunie ca zi nelucrătoare etc.
6. includerea unor prevederi în favoarea salariaților din educație în viitoarea lege a învățământului preuniversitar (aflată în prezent la Curtea Constituțională), fără a se putea preciza la momentul actual termene concrete de aplicare.
Este mult, este puțin? Greu de apreciat, dar un lucru este sigur: diferența dintre 0 și toate cele enumerate nu poate fi ignorată.
De ce totuși semnul de întrebare din titlul acestui articol? Probabil intuiți deja răspunsul, fiindcă el se leagă de situația paradoxală în care se regăsește sindicatul la finalul unor acțiuni de protest care au determinat modificări relativ semnificative pentru salariații din educație, și anume faptul că unii colegi, puțini este drept, decid în aceste zile să părăsească organizația sindicală, respectiv cea prin care am reușit să obținem toate cele precizate mai sus. Fără a ne crampona prea mult de ideea că „orice faptă bună se pedepsește”, care în unele cazuri pare să fi devenit un principiu de viață, le vom ura succes în a-și apăra și promova de unii singuri drepturile sau, după caz, susținuți de anumite interese politice, și nu alături de colegii lor.