Federația Sindicatelor Libere din Învățământ și Federația Sindicatelor din Educație „SPIRU HARET” – organizații sindicale reprezentative la nivel de sector de negociere colectivă învățământ preuniversitar – vă solicită să dispuneți, în regim de urgență, revocarea Circularei nr. 26564/17.04.2026, aprobată de secretarul de stat Sorin Ion, referitoare la transmiterea datelor privind reducerea cheltuielilor de personal în anul 2026 față de anul 2025, pentru inspectoratele școlare și unitățile de educație extrașcolară.
Domnule Ministru,
În primul rând, vă rugăm să observați că Circulara nr. 26564/17.04.2026 a fost emisă cu încălcarea dispozițiilor obligatorii ale art. 4 alin. (1) din Contractul Colectiv de Muncă Unic la Nivel de Sector de Negociere Colectivă Învățământ Preuniversitar (înregistrat la M.M.F.T.S.S.-U.P.D.S.P.S. sub nr. 1104/09.07.2025 și publicat în Monitorul Oficial, Partea a V-a nr. 5/14.08.2025), în condițiile în care federațiile sindicale reprezentative la nivel de sector de negociere colectivă învățământ preuniversitar nu au fost consultate anterior emiterii acesteia.
În plus, deși în conținutul Circularei nr. 26564/17.04.2026 se invocă prevederile art. XLIX din O.U.G. nr. 7/2026 pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru adoptarea unor măsuri pentru creșterea capacității financiare a unităților administrativ-teritoriale, prin solicitarea de a se raporta cu celeritate datele privind reducerea cheltuielilor de personal se încalcă însăși prevederile exprese ale art. XLIX din O.U.G. nr. 7/2026 care exceptează de la măsura reducerii cheltuielilor de personal din cadrul UNITĂȚILOR și INSTITUȚIILOR DIN ÎNVĂȚĂMÂNTUL DE STAT.
Vă rugăm să aveți în vedere că legiuitorul nu a exceptat doar unitățile de învățământ preuniversitar, ci a exceptat TOATE UNITĂȚILE ȘI INSTITUȚIILE DIN ÎNVĂȚĂMÂNTUL DE STAT.
În ceea ce privește unitățile de educație extrașcolară, redăm prevederile Legii învățământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările și completările ulterioare, care reglementează aceste unități:
- potrivit art. 19 lit. c), unitățile de educație extrașcolară din sistemul național de învățământ (cluburile sportive școlare, palatele și cluburile copiilor, Palatul Național al Copiilor din București și centrele județene de excelență/Centrul Municipiului București pentru Excelență) fac parte din rețeaua școlară;
- pct. 47 din Anexa la lege: „47. Rețeaua școlară națională reprezintă totalitatea unităților de învățământ preuniversitar și a unităților de educație extrașcolară acreditate sau autorizate să funcționeze provizoriu, cuprinse în sistemul național de învățământ preuniversitar.”
- pct. 50 din Anexa la lege: „50. Sistemul național de învățământ preuniversitar este constituit din totalitatea unităților de învățământ de stat, particular și confesionale, precum și a unităților de educație extrașcolară, acreditate sau autorizate să funcționeze provizoriu, în cadrul de organizare prevăzut de prezenta lege.”
Din prevederile legale mai sus redate rezultă că unitățile de educație extrașcolară sunt parte a sistemului național de învățământ preuniversitar și sunt parte componentă a rețelei școlare, deci sunt unități din învățământul preuniversitar de stat.
Faptul că, potrivit art. 145 din Legea nr. 198/2023, Ministerul Educației și Cercetării asigură finanțarea unităților pentru activități extrașcolare nu constituie un argument pentru a dispune unităților de educație extrașcolară să ia măsuri de reducere a cheltuielilor de personal.
În ceea ce privește inspectoratele școlare, acestea sunt în mod evident instituții care funcționează în învățământul preuniversitar – a se vedea în acest sens dispozițiile art. 3 lit. s), art. 53, art. 63 alin. (5) rap. la alin. (1), art. 78 alin. (3), art. 115 alin. (2) lit. j), art. 119 alin. (1) etc. din Legea nr. 198/2023.
În consecință, unitățile de educație extrașcolară și inspectoratele școlare fac parte din categoria UNITĂȚILOR ȘI INSTITUȚIILOR DIN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR, astfel că sunt exceptate de la măsura reducerii cheltuielilor de personal în anul 2026.
Pentru aceste considerente, se impune, în regim de urgență, revocarea Circularei nr. 26564/17.04.2026.
(Dacă suntem) UNIȚI suntem puternici!
Iar având în vedere rezultatele, nu suntem!
Cunoaștem cu toții motivațiile care ne-au condus la organizarea acestui referendum, deosebit de succint ele putând fi rezumate în „scăderea drastică a veniturilor în educație”... precum și amenințările care se profilează, bine cunoscute și acestea, cel puțin din informările transmise de organizația sindicală...
Și totuși! Afectând până în prezent aproape în exclusivitate profesorii și ocupanții de funcții de conducere, ținând seama de rezultatele referendumului, ar fi de sesizat în primul rând că solidaritatea a devenit un termen poate mult prea complex pentru a mai suscita emoție la fiecare dintre noi. Astfel, încercând să înțelegem reacțiile colegilor din nedidactic, din auxiliar, din învățământul preșcolar și primar, dar fără a uita personalul de conducere, în majoritate negative în raport cu ideea declanșării unei greve generale (fără niciun fel de personalizare aici, raportat la o anumită școală sau zonă), singura idee care ar putea fi luată în calcul s-ar lega îndeaproape de „capra vecinului”, poate nu pe moarte, dar cu siguranță suferindă, care pur și simplu nu interesează! (Desigur, cunoaștem toate așa-zisele „argumente” (care amestecă indistinct pierderea banilor, a vechimii, a pensiei, a gradelor didactice și a orice vă mai trece prin cap), dar credem că explicațiile oferite au „înțepat” fără drept de apel toate aceste baloane de săpun , în măsura în care, firește, dorim să vedem acest lucru.) Este cu atât mai greu de înțeles atitudinea colegilor care au refuzat pur și simplu să exprime o opțiune în cadrul referendumului... ca și cum motivațiile care au condus la declanșarea referendumului le-ar fi total străine. Știm că nu este cazul, „plângerile” fiind frecvente și acute, exprimate în mod direct, dar mai ales pe rețelele sociale, reclamând mai ales... lipsa de acțiune!
„Ne vom scărpina în cap” și vom merge mai departe, ignorând epidemia de ipocrizie (manifestată chiar la modul în care unii dintre cei mai vocali „reclamatori” ai situației dezastruoase sunt „fentatorii” de la boicotul simulărilor examenelor naționale, relevați după aceea ca „negaționiști” ai grevei) care pare să ne năpădit. Apreciem acest lucru cu atât mai mult cu cât limitarea la observarea „paiului din ochiul celuilalt” și revoltele sau adevăratele războaie... doar virtuale (concretizate cel mult în abandonarea chiar a celor care îi chemau la acțiune) par să fi devenit „competențe” cu mult mai larg răspândite la nivel național decât la nivel județean. Dar poate că este cu mult mai bine să lăsăm cifrele să vorbească:
| Centralizator date referendum privind declansarea grevei generale | ||||||
| Zona | Nr. membri sindicat | Număr repondenți | Număr neparti-cipanți | DA | NU | Pondere opțiuni DA |
| Deva | 1029 | 615 | -414 | 371 | 244 | 36,05% |
| Hunedoara | 776 | 704 | -72 | 424 | 280 | 54,63% |
| Petroșani | 548 | 488 | -60 | 309 | 179 | 56,38% |
| Brad | 387 | 323 | -64 | 179 | 144 | 46,25% |
| Hațeg | 356 | 331 | -25 | 249 | 82 | 69,94% |
| Orăștie | 335 | 317 | -18 | 170 | 147 | 50,74% |
| Rural | 271 | 267 | -4 | 194 | 73 | 71,58% |
| Lupeni | 228 | 207 | -21 | 135 | 72 | 59,21% |
| Simeria | 217 | 202 | -15 | 124 | 78 | 57,14% |
| Vulcan | 215 | 211 | -4 | 128 | 83 | 59,53% |
| Călan | 187 | 177 | -10 | 92 | 85 | 49,19% |
| Petrila | 183 | 180 | -3 | 102 | 78 | 55,73% |
| Uricani | 70 | 65 | -5 | 33 | 32 | 47,14% |
| TOTAL | 4802 | 4087 | -715 | 2510 | 1577 | 52,30% |
raportat la numarul de membri
| Centralizator date referendum privind declansarea grevei generale - F.S.E. „Spiru Haret” | |||||
| Nr. membri sindicat | Număr repondenț | Număr neparticipanți | DA | NU | Pondere opțiuni DA |
| 61812 | 36901 | -24911 | 14191 | 22710 | 22,93% |
Vom remarca faptul că la nivelul federației doar două organizații județene au trecut pragul de 50% (Harghita și Hunedoara)
Desigur, ar fi multe de comentat, dar apreciem că nu prea mai sunt multe... de spus. Indiferent de cât de dificile devin încercările de a rezolva problemele deja existente și totodată de a stopa noile amenințări care se profilează la adresa salariaților din educație, indisponibilitatea la dialog a guvernanților, capcanele manipulatorii în care cad unii dintre noi, ipocrizia unora dintre colegi, teama altora, dezimplicarea, dezinteresul, opțiunile politice și orice am mai putea enumera drept cauze ne-au condus la imposibilitatea declanșării în acest moment a unui conflict de muncă radical. Și chiar dacă singură o grevă generală ne putea aduce în situația unei reeditări a succesului din 2023 în promovarea și apărarea drepturilor salariaților din educație, lupta trebuie să continue. Reușita este însă strict condiționată, cu atât mai evident în actualul context, doar de implicarea fiecăruia dintre noi.
Marți, 05 mai a.c., a avut loc ședința de lucru a Consiliului de Administrație al Inspectoratului Școlar Județean Hunedoara.
Pe ordinea de zi au fost înscrise următoarele probleme:
I. Validare listă posturi vacante/rezervate valabile pentru concursul național de ocupare posturi, 2026
II. Solicitări de la unități de învățământ
III. Diverse
În cadrul ședinței au fost discutate următoarele aspecte:
I. Se aprobă lista posturilor vacante/rezervate valabile pentru concursul național de ocupare posturi, 2026, conform anexei 1.
Se fac precizări referitor la modificarea posturilor din palate și cluburi, radiere posturi și durata de valabilitate.
II. Școala Gimnazială „Mircea Sântimbreanu” Brad – se aprobă transformarea grupă mică SBS în grupă mare SBS.
III. Diverse:
1. Se aprobă lista excepții EduSal pentru luna aprilie2026.
2. Președintele S.I.P. Județul Hunedoara solicită convocarea reprezentantului S.I.P. Județul Hunedoara la ședințele cu personalul I.S.J. Hunedoara.
Anexele la care se face referire în articol sunt postate la rubrica ISJ HUNEDOARA - CONSILIUL DE ADMINISTRAȚIE.
Înainte chiar să vă dumiriți asupra a ceea ce vă propune în conținutul său acest articol, v-ați întrebat probabil ce înseamnă „țiți”? Dacă vom preciza că acest cuvânt este luat din vocabularul unui băiețel care nu a împlinit încă doi ani și pentru care încă laptele matern este de departe alimentul preferat, ați înțeles tot ceea ce trebuia să înțelegeți.
În regulă, veți spune, dar care ar fi legătura? Simplă, în ce ne privește. Astfel, recent a fost reactivată, în mass-media mai întâi, că în prezent politica educațională se realizează primordial la televizor, inițiativa transferării întregului patrimoniu și a întregului personal ale unităților de învățământ pentru activități extrașcolare (palatele și cluburile copiilor) la autoritățile administrației publice locale. Spunem „a fost reluată” fiindcă ea nu este nouă, fiind vehiculată inițial în mai tristele guvernări ce au însoțit și „ne-au îngropat” în criza din 2008. Desigur, la momentul actual este la fel de adevărat că au fost „reșapați” mulți dintre politicienii acelor vremuri (fără a uita de „dependințele” acestora), dar cu precădere au fost revopsite și prezentate ca noi-nouțe ideile (cu toată „târla” lor de interese).
Extraordinarul adevăr de la care s-a redeclanșat povestea a fost acela că „s-a dovedit că ministerul nu poate gestiona eficient aceste entități pe întreg teritoriul”, în așa mod că, exemplul concret, Baza sportivă „Cireșarii” a trebuit igienizată și curățată de factori externi (recte ministrul și cei de pe la universitatea păstorită, actual de la distanță). Scurt spus, o variație pe vechiul refren al „statului prost administrator”.
Trecând peste lipsa de logică a argumentării domnului ministru, n-am aflat nimic despre motive și cauze, fiindcă evident spusele sale sunt doar un mod retoric de evitare a problemei. Nu de alta, dar dacă incompetența ministerului este cu adevărat cauza, n-am înțelege de ce mai este ministru sau de ce mai există minister al educației? (Basmul cu greaua moștenire nu prea funcționează aici, fiindcă cu cât ne întoarcem mai mult în timp, cu atât am descoperi că lucrurile mergeau ceva mai bine.)
În realitate motivația este mult prea simplă pentru ca politicienii și guvernanții noștri să o ia în calcul: lipsa finanțării, iar de aici a personalului și a dotărilor. Asemănător cu ceea ce s-a întâmplat și se întâmplă în întreg sistemul educațional.
Dar nu, nu putem aduce în discuție banii fiindcă în momentul acela ai cam încheiat orice discuție. Vom lăsa adevărata cauză a celor mai multe dintre neajunsurile educației românești în urmă și ne vom concentra pe „soluții”, respectiv una singură: transferul către administrația publică locală...
Și gata! Cu asta am scăpat de problemă, bașca de patrimoniu, de personal și mai ales de multe dureri de cap (plus „fericirile” unuia și altuia dintre prieteni). Chiar așa? Ținând seama că până în prezent procesul de descentralizare în sistemul educațional românesc nu a oferit niciun rezultat pozitiv, în situația în care cedarea devine efectivă, se poate trece deja la organizarea prohodului. Iar în ce ne privește, exemplele nu ne lipsesc. Iar cele mai strigătoare la cer, fiindcă acolo faptele s-au consumat și răsconsumat, sunt creșele și taberele școlare.
Primul dintre aceste jafuri pe seama sistemului educațional, cel care a privit creșele, a fost uitat de mult. Cine își mai amintește că inițial acestea au fost ale învățământului, într-un număr mare și funcționale? Au fost cedate la un alt moment administrațiilor locale, care s-a întrecut pe sine în desființări și valorificări de patrimoniu, până nu a mai rămas aproape nimic. Au venit după aceea ceva bani europeni și sporadic au mai fost înființate, pe ici pe colo, de la zero și crescute cu „mare grijă” (ca debușee pentru pcr-ul nemuritor). Cu alte cuvinte, un eșec crunt, care acum se dorește remediat și va fi, chiar în pofida subfinanțării caracteristice sistemului educațional. Probabil, la un alt moment, educația le va returna administrațiilor locale, pentru a reface „oportunitățile” locale.
Un alt jaf, la fel de mare, a fost cel al taberelor școlare, și ele transferate din grija educației, până acolo că în scurt timp au fost șterse din existență (este drept, unele „reanimate” ca extraordinare inițiative private și astfel argumente pentru demolarea în continuare a sistemului public). Iar lista ar putea continua, fie că ne gândim la transportul școlar, menit să mascheze masivele desființări de școli (mergând până la „hazliile” situații, nu puține, în care școala abia ieșită din reabilitare s-a închis, devenind astfel o extraordinară generatoare de venituri).
De fapt, fiecare dintre aceste „inițiative” întru propășirea educației a avut drept scop, tiparul este evident, pe de o parte, eliminarea unor cheltuieli bugetare directe, oricum insuficiente, dar pe de altă parte, transferuri consistente de patrimoniu și de finanțare „oamenilor de bine”. Iar procesul continuă, ba chiar se perfecționează, mergând și mai adânc. Probabil ne gândim la un același lucru: recenta bulversare a structurii anului școlar (oricum decisă de mulți ani mai curând în funcție de nevoile celor din turism, iar nu pe considerente educaționale) și „evacuarea” evaluărilor sumative din școală, până acolo că profesorul rămâne un fel de supraveghetor-organizator (prost plătit), „treaba” (în toate sensurile) făcând-o alții.
Ce-am avut și ce-am pierdut? Puțin câte puțin, educația. Că de bani și de interes din partea decidenților oricum nu a avut parte. Iar povestea, ținând seama de „pastilele” ministeriale zilnice, dar și de „soluțiile” găsite peste noapte de cine trebuie, pare să devină una fără de sfârșit, multe alte ghiulele fiind pregătite pentru a fi trase-n tunurile celor care „ne” vor tot binele din lume.