Plata alocației de hrană a fost limitată, prin prevederile Legii 296/2023, doar la cei care nu depășesc un salariu net de 8000 lei.
Vineri, la videoconferința Ministerului Educație cu inspectorii școlari generali, s-a solicitat inspectorilor generali să nu plătească indemnizația de hrană și angajaților care depășesc 8000 lei net în baza mai multor contracte de muncă (norma de bază și plata cu ora).
În consecință, reprezentanții I.S.J. Hunedoara au solicitat telefonic unităților de învățământ acest lucru.
În opinia noastră, interpretarea dată textului de lege în sensul că, dacă veniturile totale nete încasate de salariat în baza mai multor contracte individuale de muncă, depășesc 8.000 lei, atunci salariatul în cauză nu mai beneficiază de indemnizația de hrană, ESTE ERONATĂ.
De asemenea, apreciem că cei care fac „recomandări” în aplicarea legislației ar trebui să-și asume acest lucru în scris și să evite practica actuală de a face „presiuni” telefonice.
Între timp lucrurile s-au mai lămurit puțin:
- Ministerul Educației a transmis pe grupul inspectorilor generali următorul mesaj:
„Întrucât până în prezent nu au fost primite precizări de la Ministerul de Finanțe privind aplicarea prevederilor Legii 296/2023 privind modul de calcul al indemnizației de hrană, plata salariilor se face CU indemnizația de hrană urmând ca, în luna următoare, după primirea răspunsului, să de întocmească declarațiile rectificate, dacă va fi cazul!”.
- Astăzi am fost informați că au fost virate inspectoratelor școlare și sumele necesare pentru plata contribuțiilor
- La nivelul unităților de învățământ din județul nostru, după discuțiile de astăzi cu inspectorul general și cu șeful compartimentului salarizare, s-a convenit ca săptămâna viitoare să se facă statele de plată rectificative.
Miercuri, 22 noiembrie 2023, în conformitate cu prevederile statutare, cu decizia Consiliului Liderilor S.I.P. Județul Hunedoara și cu decizia Biroului Executiv S.I.P. Județul Hunedoara, s-a desfășurat Conferința Județeană S.I.P. Județul Hunedoara.
La lucrările Conferinței Județene S.I.P. Județul Hunedoara au participat 198 de delegați (din 207 delegați înscriși pe liste, potrivit cu norma de reprezentare), cărora li s-au alăturat, în calitate de invitați, Marius Nistor, președintele F.S.E. „Spiru Haret”, Marcel Ioan Ghibu, președintele Uniunii Județene C.N.S.L.R. Frăția și Nicolae Bârlea, președintele Sindicatului „Spiru Haret” Alba.
Agenda de lucru a Conferinței Județene, după luările de cuvânt ale invitaților, a cuprins într-o primă etapă prezentarea rapoartelor pentru perioada 2019-2023 (Raportul privind activitatea Biroului Executiv în perioada 2019-2023, Raportul financiar-contabil pentru perioada 2019-2023, Raportul privind activitatea Comisiei de Cenzori în perioada 2019-2023), precum și prezentarea propunerilor de modificare a Statutului S.I.P. Județul Hunedoara.
Documentele precizate au fost aprobate în forma propusă Conferinței Județene, în cadrul dezbaterilor fiind formulate și două propuneri suplimentare de modificare a Statutului S.I.P. Județul Hunedoara: trecerea de la mandate de 4 ani la mandate de 5 ani – propunere respinsă; derularea ședințelor on-line, atunci când acestea se impun, doar cu participarea celor mandatați în acest sens – propunere acceptată.
Conferința Județeană a continuat cu derularea alegerilor pentru funcțiile elective, procedurile derulându-se în conformitate cu prevederile statutare aprobate. Funcțiile elective, potrivit cu votul secret al Conferinței Județene, au fost ocupate după cum urmează:
- Președinte S.I.P. Județul Hunedoara: Paul Dragoș Rusu;
- Secretar general S.I.P. Județul Hunedoara: Victor Bratu;
- Membri ai Comisiei de cenzori: Mihaela Cazacu, Claudia-Maricica Șoș, Vasilica Șchiopu, Rodica Bolog și Lidia-Carmen Trif.
De asemenea, în conformitate cu prevederile statutare aprobate și la propunerea înaintată de președintele ales, au fost validați vicepreședinții S.I.P. Județul Hunedoara: Dija Stoica (lider S.I.P. Județul Hunedoara - zona Petrila), Magdalena Todea (lider S.I.P. Județul Hunedoara - zona Rurală) și Horațiu Hotea (lider S.I.P. Județul Hunedoara - zona Petroșani).
În încheierea Conferinței Județene a fost adoptată, în forma propusă, Strategia S.I.P. Județul Hunedoara pentru perioada 2023-2027.
Toate documentele aprobate/adoptate în cadrul Conferinței Județene se vor regăsi în cadrul rubricii S.I.P. Hunedoara/Conferințe.
Atașăm prezentului articol Agenda de lucru, volumul „Conferința Județeană S.I.P. Județul Hunedoara - 22 noiembrie 2023”, care cuprinde documentele propuse Conferinței Județene, precum și Strategia S.I.P. Județul Hunedoara pentru perioada 2023-2027.
Miercuri, 6 decembrie 2023, a avut loc ședința Biroului Executiv S.I.P. Județul Hunedoara. La ședință au participat cei 13 lideri de zonă, președintele și consilierul juridic al organizației.
Ședința a avut pe ordinea de zi următoarea problematică:
- Informare privind salarizarea, prima de carieră didactică și prima de carieră profesională;
- Prezentarea și distribuirea tichetelor sociale și a cardurilor MOL și LUKOIL;
- Situațiile financiare pentru luna octombrie 2023;
- Situațiile statistice privind numărul membrilor de sindicat (octombrie 2023), ședințele de alegeri și liderii grupelor sindicale;
- Informare din partea liderilor de zonă/grupelor sindicale.
Dintre problemele propuse pe ordinea de zi sau ridicate în timpul ședinței subliniem:
1. Au avut loc mai multe discuții cu premierul, reprezentanți ai Ministerului Finanțelor, Ministerului Muncii și Ministerului Educației pentru clarificarea următoarelor probleme:
a. creșterea salarială ce va fi acordată tuturor salariaților din educație începând cu 1 ianuarie 2024: jumătate din diferența dintre salariile prevăzute în noua grilă și salariul actual; Președintele și Premierul au declarat că „promisiunile făcute profesorilor în timpul grevei vor fi respectate”;
b. salarizarea corespunzătoare a personalului de conducere (directori, secretari și contabili șefi): există o nouă grilă de salarizare (plus 1.300 lei la directori și plus 1.000 lei la secretarii și contabilii șefi); există și un proiect de lege în acest sens la Camera Deputaților; estimăm că aplicarea noii grile se va face începând cu data de 1 ianuarie;
c. acordarea indemnizației de hrană tuturor angajaților care nu depășesc 8.000 lei salariu net pentru un singur contract individual de muncă; ministerele menționate au poziții diferite; s-a solicitat punctul de vedere al Curții de conturi.
2. În privința primei de carieră didactică și a primei de carieră profesională:
a. s-au emis și au fost alimentate cardurile;
b. au fost transmise primele liste cu firmele de unde se pot face cumpărături, dar lista este în proces de completare;
c. cele mai frecvente întrebări și răspunsuri aici: Ministerul Educației și aici https://mfe.gov.ro/primele-de-cariera-didactica-cheltuieli-eligibile/;
d. recomandăm tuturor colegilor să respecte legislația privitoare la utilizarea acestor carduri și... puțină răbdare până la lămurirea tuturor aspectelor.
3. Au fost distribuite tichete sociale pentru toți membrii de sindicat.
4. Au fost distribuite carduri MOL (pentru reducerea prețului la pompă cu 0,22 lei/litru carburant) pentru aproximativ jumătate din membrii de sindicat.
5. La cerere se pot comanda și distribui și carduri LUKOIL (pentru reducerea prețului la pompă cu 0,20 lei/litru carburant).
SUNT ÎN CONTINUARE DE MARE ACTUALITATE URMĂTOARELE:
- să verificăm informațiile la care avem acces, cu precădere cele pe teme sindicale și profesionale;
- să fim mai „rezervați” în privința comentariilor sindicale și profesionale de pe rețelele de socializare;
- să folosim în primul rând informațiile primite din surse sigure (lideri, sindicat, federație);
- să manifestăm încredere în organizația sindicală, acțiunile întreprinse de aceasta fiind întotdeauna conforme scopului existenței sale.
Toate materialele utilizate în cadrul ședinței pot fi consultate/descărcate de pe site, de la rubrica: S.I.P. HUNEDOARA / Activitate / Consiliul Liderilor sau urmând link-ul: https://nou.siphd.ro/?a=3121&t=2023.
Înainte chiar să vă dumiriți asupra a ceea ce vă propune în conținutul său acest articol, v-ați întrebat probabil ce înseamnă „țiți”? Dacă vom preciza că acest cuvânt este luat din vocabularul unui băiețel care nu a împlinit încă doi ani și pentru care încă laptele matern este de departe alimentul preferat, ați înțeles tot ceea ce trebuia să înțelegeți.
În regulă, veți spune, dar care ar fi legătura? Simplă, în ce ne privește. Astfel, recent a fost reactivată, în mass-media mai întâi, că în prezent politica educațională se realizează primordial la televizor, inițiativa transferării întregului patrimoniu și a întregului personal ale unităților de învățământ pentru activități extrașcolare (palatele și cluburile copiilor) la autoritățile administrației publice locale. Spunem „a fost reluată” fiindcă ea nu este nouă, fiind vehiculată inițial în mai tristele guvernări ce au însoțit și „ne-au îngropat” în criza din 2008. Desigur, la momentul actual este la fel de adevărat că au fost „reșapați” mulți dintre politicienii acelor vremuri (fără a uita de „dependințele” acestora), dar cu precădere au fost revopsite și prezentate ca noi-nouțe ideile (cu toată „târla” lor de interese).
Extraordinarul adevăr de la care s-a redeclanșat povestea a fost acela că „s-a dovedit că ministerul nu poate gestiona eficient aceste entități pe întreg teritoriul”, în așa mod că, exemplul concret, Baza sportivă „Cireșarii” a trebuit igienizată și curățată de factori externi (recte ministrul și cei de pe la universitatea păstorită, actual de la distanță). Scurt spus, o variație pe vechiul refren al „statului prost administrator”.
Trecând peste lipsa de logică a argumentării domnului ministru, n-am aflat nimic despre motive și cauze, fiindcă evident spusele sale sunt doar un mod retoric de evitare a problemei. Nu de alta, dar dacă incompetența ministerului este cu adevărat cauza, n-am înțelege de ce mai este ministru sau de ce mai există minister al educației? (Basmul cu greaua moștenire nu prea funcționează aici, fiindcă cu cât ne întoarcem mai mult în timp, cu atât am descoperi că lucrurile mergeau ceva mai bine.)
În realitate motivația este mult prea simplă pentru ca politicienii și guvernanții noștri să o ia în calcul: lipsa finanțării, iar de aici a personalului și a dotărilor. Asemănător cu ceea ce s-a întâmplat și se întâmplă în întreg sistemul educațional.
Dar nu, nu putem aduce în discuție banii fiindcă în momentul acela ai cam încheiat orice discuție. Vom lăsa adevărata cauză a celor mai multe dintre neajunsurile educației românești în urmă și ne vom concentra pe „soluții”, respectiv una singură: transferul către administrația publică locală...
Și gata! Cu asta am scăpat de problemă, bașca de patrimoniu, de personal și mai ales de multe dureri de cap (plus „fericirile” unuia și altuia dintre prieteni). Chiar așa? Ținând seama că până în prezent procesul de descentralizare în sistemul educațional românesc nu a oferit niciun rezultat pozitiv, în situația în care cedarea devine efectivă, se poate trece deja la organizarea prohodului. Iar în ce ne privește, exemplele nu ne lipsesc. Iar cele mai strigătoare la cer, fiindcă acolo faptele s-au consumat și răsconsumat, sunt creșele și taberele școlare.
Primul dintre aceste jafuri pe seama sistemului educațional, cel care a privit creșele, a fost uitat de mult. Cine își mai amintește că inițial acestea au fost ale învățământului, într-un număr mare și funcționale? Au fost cedate la un alt moment administrațiilor locale, care s-a întrecut pe sine în desființări și valorificări de patrimoniu, până nu a mai rămas aproape nimic. Au venit după aceea ceva bani europeni și sporadic au mai fost înființate, pe ici pe colo, de la zero și crescute cu „mare grijă” (ca debușee pentru pcr-ul nemuritor). Cu alte cuvinte, un eșec crunt, care acum se dorește remediat și va fi, chiar în pofida subfinanțării caracteristice sistemului educațional. Probabil, la un alt moment, educația le va returna administrațiilor locale, pentru a reface „oportunitățile” locale.
Un alt jaf, la fel de mare, a fost cel al taberelor școlare, și ele transferate din grija educației, până acolo că în scurt timp au fost șterse din existență (este drept, unele „reanimate” ca extraordinare inițiative private și astfel argumente pentru demolarea în continuare a sistemului public). Iar lista ar putea continua, fie că ne gândim la transportul școlar, menit să mascheze masivele desființări de școli (mergând până la „hazliile” situații, nu puține, în care școala abia ieșită din reabilitare s-a închis, devenind astfel o extraordinară generatoare de venituri).
De fapt, fiecare dintre aceste „inițiative” întru propășirea educației a avut drept scop, tiparul este evident, pe de o parte, eliminarea unor cheltuieli bugetare directe, oricum insuficiente, dar pe de altă parte, transferuri consistente de patrimoniu și de finanțare „oamenilor de bine”. Iar procesul continuă, ba chiar se perfecționează, mergând și mai adânc. Probabil ne gândim la un același lucru: recenta bulversare a structurii anului școlar (oricum decisă de mulți ani mai curând în funcție de nevoile celor din turism, iar nu pe considerente educaționale) și „evacuarea” evaluărilor sumative din școală, până acolo că profesorul rămâne un fel de supraveghetor-organizator (prost plătit), „treaba” (în toate sensurile) făcând-o alții.
Ce-am avut și ce-am pierdut? Puțin câte puțin, educația. Că de bani și de interes din partea decidenților oricum nu a avut parte. Iar povestea, ținând seama de „pastilele” ministeriale zilnice, dar și de „soluțiile” găsite peste noapte de cine trebuie, pare să devină una fără de sfârșit, multe alte ghiulele fiind pregătite pentru a fi trase-n tunurile celor care „ne” vor tot binele din lume.