Ieri, 29 iunie 2023, la peste 40 de zile de la începerea negocierilor, a fost semnat Contractul Colectiv de Muncă Unic la Nivel de Sector de Negociere Colectivă Învățământ Preuniversitar (C.C.M.U.N.S.N.C.I.P.).
În urma negocierilor purtate cu reprezentanții Ministerului Educației, pornind de la proiectul de contract colectiv elaborat de F.S.L.I. și F.S.E „SPIRU HARET”, s-a convenit asupra unor CLAUZE FAVORABILE SALARIAȚILOR DIN ÎNVĂȚĂMÂNT ȘI A UNOR DREPTURI în plus față de cele prevăzute în contractul anterior, între care:
1. plata salariului și a indemnizației de hrană pentru angajații care lucrează și în zilele libere prevăzute de lege, indiferent de numărul de ore/zile de muncă acumulate în perioada lucrată;
2. instituirea zilei de 5 Iunie ca zi nelucrătoare;
3. calcularea indemnizației de concediu cu luarea în calcul a indemnizației de hrană;
4. acordarea concediului de odihnă suplimentar și personalului didactic de conducere, de îndrumare și de control (nu doar personalului didactic auxiliar și nedidactic);
5. reglementarea expresă a faptului că, la stabilirea duratei concediului de odihnă anual, perioadele de incapacitate temporară de muncă, cele aferente concediului de maternitate, concediului paternal, concediului de risc maternal, concediului pentru îngrijirea copilului bolnav, concediului de îngrijitor, perioada absenței de la locul de muncă în condițiile art. 152 din Codul Muncii și perioada reglementată la art. 160 alin. (1) din Legea nr. 367/2022 (perioada suspendării contractului de muncă pentru participare la grevă) se consideră perioade de activitate prestată;
6. acordarea a 2 zile (nu o zi) lucrătoare libere plătite pentru îngrijirea sănătății copilului – pentru familiile cu 1 copil sau 2 copii, respectiv 3 zile (nu două) lucrătoare libere plătite – pentru familiile cu 3 sau mai mulți copii;
7. acordarea a 5 zile lucrătoare libere plătite pentru salariata care urmează o procedură de fertilizare „in vitro”;
8. acordarea unei zile lucrătoare libere plătite pentru donarea de sânge;
9. instituirea și pentru personalul didactic auxiliar și nedidactic/contractual încadrat cu contract individual de muncă pe durată nedeterminată (nu doar pentru cadrele didactice) a dreptului la concediu fără plată pe o perioadă de un an calendaristic, o dată la 10 ani de activitate în învățământ, cu aprobarea consiliului de administrație;
10. decontarea contravalorii dispozitivelor vizuale de corecție (ochelari/lentile), pentru angajații care, în îndeplinirea atribuțiilor de serviciu, lucrează cu un monitor, pe baza prescripției medicale și a facturii privind costul ochelarilor, conform Programului Național aprobat prin hotărâre a Guvernului inițiată de Ministerul Educației în termen de 3 luni de la intrarea în vigoare a contractului colectiv de muncă;
11. deducerea, pentru personalul din învățământul preuniversitar, instituită la art. 78 alin. (2) lit. a) pct. v) din Codul fiscal – respectiv contravaloarea abonamentelor pentru utilizarea facilităților sportive în vederea practicării sportului și educației fizice cu scop de întreținere, profilactic sau terapeutic, precum și contravaloarea abonamentelor plătite de salariați, în limita echivalentului în lei a 400 euro anual pentru fiecare persoană;
12. consacrarea dreptului angajaților care folosesc în mod obișnuit un echipament cu ecran de vizualizare pe o durată semnificativă a timpului normal de lucru, cel puțin 50% din timpul de lucru, de a beneficia de examene medicale corespunzătoare ale ochilor și vederii la angajare, ulterior, la intervale regulate, precum și ori de câte ori apar tulburări de vedere care pot fi cauzate de activitatea la ecranul de vizualizare;
13. reglementarea posibilității ocupării unui post didactic auxiliar sau nedidactic vacantat, prin încheierea unui contract individual de muncă pe durată determinată, până la ocuparea postului prin concurs;
14. stabilirea la 12 luni (în loc de 6 luni) a perioadei de readaptare pentru salariatele/salariații care au beneficiat de concediu de maternitate și/sau concediu pentru creșterea copilului până la împlinirea vârstei de 1 an, 2 ani, respectiv 3 ani în cazul copilului cu handicap;
15. reglementarea expresă a faptului că reducerea programului de lucru cu până la 1/2 normă, pentru angajații care au în îngrijire copii bolnavi în vârstă de până la 7 ani, nu le afectează calitatea de salariat și vechimea INTEGRALĂ în învățământ/muncă;
16. reglementarea expresă a faptului că angajații NU au obligația însoțirii preșcolarilor/elevilor care fac naveta, pe mijloacele de transport în comun/microbuzele școlare/ mijloacele de transport puse la dispoziție de autoritățile administrației publice locale.
17. reglementarea programului flexibil și a programului inegal de lucru, cu precizarea faptului că acestea nu afectează drepturile prevăzute de contractul colectiv de muncă aplicabil; etc.
Totodată, în raport de prevederile noii legi a dialogului social, respectiv Legea nr. 367/2022, s-a prevăzut modalitatea de negociere a contractului colectiv de muncă la nivel de grup de unități – inspectorate școlare.
Precizăm că C.C.M.U.N.S.N.C.I.P. va intra în vigoare la data înregistrării la Ministerul Muncii și Solidarității Sociale și va produce efecte pe o perioadă de 2 ani. De asemenea, în cadrul negocierilor colective, părțile au fost de acord ca, după intrarea în vigoare a Legii învățământului preuniversitar, să se procedeze la modificarea clauzelor contractului, prin act adițional, pentru a-l armoniza cu prevederile acestei legi.
Miercuri, 6 septembrie 2023, a avut loc ședința Consiliului Liderilor S.I.P. Județul Hunedoara. La ședință au participat 145 lideri ai grupelor sindicale din unitățile de învățământ din județul Hunedoara.
Ședința a avut pe ordinea de zi următoarea problematică:
- Informare;
- O grevă reușită!
- Probleme profesionale/sindicale;
- Organizarea/reorganizarea activității la început de an;
- Informare juridică – acțiuni în instanță;
- Situații financiare;
- Convocarea Conferinței Județene;
- Informare din partea liderilor de zonă/grupelor sindicale.
Dintre problemele propuse pe ordinea de zi sau ridicate în timpul ședinței subliniem:
1. Concluziile desprinse în urma grevei generale: O GREVĂ REUȘITĂ!
2. Pentru aplicarea noii Legi a Învățământului Preuniversitar urmează să fie elaborate alte 105 acte normative (hotărâri de guvern, ordine de ministru, metodologii etc.).
3. A fost semnat noul Contract Colectiv de Muncă Unic la Nivel de Sector de Negociere Colectivă Învățământ Preuniversitar. Acesta cuprinde clauze favorabile salariaților din învățământ și o serie de drepturi în plus față de cele prevăzute în contractul anterior. O sinteză a acestora a fost transmisă în grupele sindicale.
4. Aplicarea prevederilor Legii învățământului și a Contractului Colectiv se va face gradual.
5. În această perioadă se vor declanșa acțiuni în instanță pentru recuperarea diferențelor salariale pentru perioada 2019-2023, diferențe rezultate din calcularea indemnizației de concediu incluzând și alocația de hrană.
SUNT ÎN CONTINUARE DE MARE ACTUALITATE URMĂTOARELE:
- să verificăm informațiile la care avem acces, cu precădere cele pe teme sindicale și profesionale;
- să fim mai „rezervați” în privința comentariilor sindicale și profesionale de pe rețelele de socializare;
- să folosim în primul rând informațiile primite din surse sigure (lideri, sindicat, federație);
- să manifestăm încredere în organizația sindicală, acțiunile întreprinse de aceasta fiind întotdeauna conforme scopului existenței sale.
Toate materialele utilizate în cadrul ședinței pot fi consultate/descărcate de pe site, de la rubrica: S.I.P. HUNEDOARA / Activitate / Consiliul Liderilor sau urmând link-ul: https://nou.siphd.ro/?a=3122&t=2023.
Luni, 11 septembrie a.c., a avut loc ședința de lucru a Consiliului de Administrație al Inspectoratului Școlar Județean Hunedoara.
Pe ordinea de zi au fost înscrise următoarele probleme:
I. Solicitări unități de învățământ
II. Diverse
În cadrul ședinței au fost luate următoarele hotărâri:
I. Se aprobă solicitările din partea unităților de învățământ, conform Anexei 1.
II. Diverse:
1. Se prezintă adresa Primăriei Zam referitor la activitatea grădiniței într-o nouă locație.
2. Se aprobă transferul între unități a unei autoutilitare pentru a realiza aprovizionarea la Liceul Tehnologic Agricol „Alexandru Borza” Geoagiu.
3. Se aprobă membrii consiliului de administrație ai unităților de învățământ, anul școlar 2023-2024, conform Anexei 2.
4. Se aprobă detașarea în interesul învățământului pe funcția de director adjunct de la Colegiul Național „Decebal” Deva.
5. Se aprobă diminuarea normei didactice la 16 ore pentru un cadru didactic cu 25 ani vechime și gradul I.
6. Se aprobă eliberarea duplicatelor actelor de studii, după cum urmează:
a. Colegiul Național „Decebal” Deva - promoția 1986;
b. Liceul Tehnologic „Dimitrie Leonida” Petroșani – promoția 2006.
Anexele la care se face referire în articol sunt postate la rubrica ISJ HUNEDOARA–CONSILIUL DE ADMINISTRATIE.
Ne-am obișnuit de mult cu ceea ce vehiculează majoritatea mass-mediei românești, majoritatea politicienilor și majoritatea „oamenilor de bine” care vor ca „lucrurile să fie bine făcute!” Ideile vehiculate până dincolo de sațietate au acreditat încetul cu încetul că opinia publică și societatea românească nu-și dorește, ba chiar nu visează la nimic altceva decât la o societate în care fiecare individ aspiră la a fi celebrul „pistolar” din și mai renumitul Vest sălbatic. Capitalismul pur („sălbatic” se vede dintr-o altă zonă) a devenit astfel motorul mai tuturor deciziilor privind viitorul României, la o primă vedere totul orbitând (cu nemăsurată voie bună) în jurul piedestalului pe care s-a ridicat statuia „întreprinzătorului” mai ceva ca în vremurile pe când se preamăreau „eroii” fabricați prin laboratoarele comuniste.
Desigur, într-o economie de piață, precum cea pe care tot încercăm să o construim, a spune „întreprinzător” înseamnă a spune „interes”, iar confundarea acestor noțiuni este perfect legală. Dar legitimă? Poate, dacă am da crezare tuturor ideilor la care făceam trimitere în debutul acestor rânduri, ar trebui să răspundem, pe cât putem de repede, afirmativ. Totuși, dacă am sta puțin pe gânduri, poate răspunsul cel mai adecvat ar fi următorul: depinde!
Punând deoparte anumite conotații ale termenului, cu precădere cele consficate politic și juridic, acest „depinde” este de înțeles prin semnificația mai largă și mai originară a ceea ce „legitimitate” înseamnă: „o valoare prin care ceva sau cineva este recunoscut și acceptat ca fiind corect și potrivit”.
Mai mult, dacă ar fi să constatăm că interesul urmărit cam are obiceiul, cu o atât de mare frecvență în societatea noastră (de aici, am spune, și caracterul său tot mai fracturat), să se realizeze pe seama celorlalți, tot ceea ce am putea răspunde ar fi o respingere hotărâtă a ideii de legitimitate.
Mergem prea departe? Posibil sau... depinde pe cine întrebi!
Cu alte cuvinte, o problemă de cercetat. Ceea ce se mai întâmplă și la modul serios și profesionist, adică cel care nu prea poate fi depistat în ceea ce ni se tot oferă în mass-media, ne încântă politicienii sau „își fac auzite vocile” cei care lucrează cei întru propășirea propriilor interese. Iar cu aceasta ajungem și la motivația acestei lungi introduceri: recent, fundația Friedrich-Ebert-Stiftung (FES), cea mai veche fundație politică din Germania, cu o bogată tradiție în democrație socială care merge înapoi până la înființarea sa în 1925 și care își datorează fondarea și misiunea moștenirii politice a omonimului său Friedrich Ebert, primul președinte german ales democratic, a publicat studiul „Atitudini și valori de tip progresist în România”, chiar titlul articolului nostru.
Motivația acestui studiu a fost una simplă: evoluția României, după intrarea în Uniunea Europeană, este cel puțin satisfăcătoare, mai ales dacă este să ne gândim la „marele” P.I.B., de pe un neonorant penultim loc la momentul aderării ajungând astăzi să lăsăm în urmă mai mult de o jumătate de duzină de țări, unele dintre ele chiar cu „vechime” mai mare în ale capitalismului. Totuși, ceea ce nu spun astfel de statistici, constată autorii studiului, este că ele ignoră modul în care dezvoltarea este distribuită în societate.
Aparent, de la mare distanță, întreaga „flotă” românească (dând uitării faptul că cea reală a fost „scufundată” în întregime) pare să navigheze „cu toate pânzele sus”. Dar, în măsura în care nu vom fi satisfăcuți de o astfel de privire (superficială) și ne vom apropia, vom constata repede că numeroase ambarcațiuni, în special cele mici, dar multe dintre cele de mărime medie, s-au scufundat, navighează în alte flote sau, în cel mai bun caz, reușesc să se mai mențină pe linia de plutire doar „dând din greu la pompe”.
Explicit, ne-a fost mai bine, dar nu la toți! Pornind de la decalajele economice (fiindcă, orice s-ar spune, am fi de acord cu o mai veche vorbă cum că „munca l-a făcut pe om”, dar epoca în care trăim, dincolo de „basmele” de la televizor, ne arată fără drept de apel că munca nu este mai niciodată suficientă) și mergând până la cele educaționale (intrând într-o zonă tabu, conținutul studiului subliniază un adevăr abia șoptit, dar totuși evident în primul rând prin masivele resurse bugetare deturnate în această direcție, și anume acela că dezvoltarea învățământului privat are o contribuție însemnată la „naufragiul” pe care l-au încercat și îl încearcă mulți dintre români), unora dintre noi le-a fost și le este din ce în ce mai greu...
Deși temele aduse în discuție în rândurile precedente sunt generoase, iar o analiză a lor ar putea înghiți numeroase tomuri, ne vom opri aici din comentariile noastre pentru a prezenta doar câteva dintre cele constatate prin acest studiu (o perspectivă cu atât mai adecvată fiind accesibilă printr-o lectură integrală a sa – procentele amintite în ceea ce urmează sunt cele ale răspunsurilor „integrale” în sensul respectiv, fără a-i lua în calcul pe cei care pun lucrurile sub semnul „posibilității”):
1. Este o obligație a statului:
- să ofere tuturor acces la serviciile de sănătate (92,1% dintre respondenți), să ofere un standard de viață decent pentru vârstnici (90.9%), să ofere ajutor financiar elevilor și studenților din familii cu venit mic (88,4%) etc.
- să crească cheltuielile bugetare pentru: educație (92,8%), sănătate (91,4%), pensiile de vârstă (87,7%), reducerea sărăciei (77,6%), cultură și artă (72,3%) etc.
2. De unde și percepția multora dintre cetățeni că perioada postrevoluționară ne-a făcut să pierdem lucruri precum: siguranța locului de muncă (78,7%), siguranța publică (73,8%), disponibilitatea locuințelor (73,2%), egalitatea dintre oameni (68,7%), relațiile dintre oameni (66,1%) etc.
3. Totuși, în pofida unor astfel de poziții ale majorității membrilor societății, trecerea prin „filtrul” politic va arăta că procentul celor care se autoidentifică pe dreapta politică este mai mare (26,8%) decât al celor care se autoidentifică la stânga (18,3%), pe centru plasându-se o valoare mediană (21,3%), ceea constituie, credem noi, un paradox, ținând seama de precedentele două puncte și de faptul că politicile puternic de dreapta sunt sursa multora dintre derapajele existente.
4. O astfel de autoidentificare politică și, implicit de gir dat politicilor care merg pe liniile respective, se poate observa cu ușurință în consecințele sale în alte atitudini, cum ar fi cea cu privire la impozitare, 73% dintre respondenți apreciind că toată lumea ar trebui să plătească același impozit, indiferent de venit și doar 23% apreciind că impozitele plătite de cei cu venituri mai mari ar trebui să fie mai mari (iar asta împotriva modului în care se întâmplă lucrurile în majoritatea țărilor europene și a studiilor care au arătat că efectele impozitării egale sunt preponderent negative și având darul de a accentua inegalitățile sociale).
Iar dacă ar fi să pătrundem și mai adânc în „măruntaiele” studiului, ale cercetării, ar fi de subliniat și faptul că puținele procente care se arată în dezacord cu „cerințele” sociale mai sus enumerate provin cu precădere din zona veniturilor mari și foarte mari, a celor cu statut social de nivel superior etc.
Ținând seama de toate aspectele puse în evidență, studiul conchide că „Percepțiile privind justiția socială și rolul statului reflectă o susținere majoritară pentru o mai mare intervenție a statului în viața economică și social și pentru mai multă solidaritate socială. Aceste date sugerează că este necesară o regândire a politicilor fiscale, economice și sociale din ultimele decenii. Cu toate astea, încrederea scăzută în instituțiile democrației reprezentative, cuplată cu percepția conform căreia statul ar trebui să își reducă per ansamblu cheltuielile constituie o vulnerabilitate și chiar un obstacol pentru orice efort care își propune un rol mai activ al statului în asigurarea bunăstării cetățenilor. Demersul de reconfigurare a unei societăți mai juste trebuie însoțit de un efort de reformare și democratizare a instituțiilor statului, care să crească încrederea cetățeanului în acestea.”
În ce ne privește, ajungând și la finalul acestor rânduri, ar fi de spus că nu am reușit să ajungem la o concluzie propriu-zisă (proprie, urmând să o desprindeți pe a dumneavoastră în măsura în care vă veți apleca asupra acestui studiu), ci am rămas doar cu o întrebare: trăim într-un stat confiscat („trecut pe persoană fizică”), cu o societate într-atât de manipulată că „ar ști ce vrea, dar nu este de acord cu ceea ce își dorește”?
Numărul
curent |
Titlul
documentului |
Dimensiune
(octeți) |
Extensia
documentului |
Data
atașării |
1 |
Atitudini și valori de tip progresist în România
studiu realizat de Fundația Friedrich Ebert (FES), 2022 |
4.693.404 | APPLICATION/PDF | 2022-06-03 14:51:05 |