Miercuri, 27 martie 2024, a avut loc ședința Conferința anuală a C.A.R. (I.F.N.) S.I.P. Județul Hunedoara. La ședință au participat 146 de delegați, alături de aceștia fiind prezenți membrii Comitetului de Supraveghere C.A.R. (I.F.N.) S.I.P. Județul Hunedoara, precum și membrii Comisiei de cenzori C.A.R. (I.F.N.) S.I.P. Județul Hunedoara.
Ordinea de zi a Conferinței a cuprins următoarea problematică: prezentarea, dezbaterea și aprobarea rapoartelor de activitate, precum și prezentarea propunerilor, dezbaterea și aprobarea unor modificări la Normele de creditare.
Materialele prezentate, dezbătute și aprobate, în baza Regulamentului de organizare a Conferinței, au fost: Raportul Comisie de validare; Raportul Comitetului de Supraveghere; Raportul financiar-contabil; Bilanțul contabil; Raportul Comisiei de cenzori; Propuneri de modificare a Normelor de creditare.
Toate materialele utilizate în cadrul Conferinței au fost comunicate în teritoriu și postate pe site-ul siphd.ro, atât în cadrul unor articole dedicate, cât și în cadrul rubricii CAR/Conferința anuală.
Dintre noutățile privind funcționarea C.A.R. (I.F.N.) S.I.P. Hunedoara sunt de amintit:
- începând cu data de 1 ianuarie 2024, toate împrumuturile se acordă în ordine cronologică;
- începând cu data de 1 ianuarie 2024, pentru noile împrumuturi se completează noile tipuri de formulare;
- începând cu data de 1 ianuarie 2024, toate dosarele de împrumut vor fi completate, în momentul acordării împrumutului/virării împrumutului, cu graficul de rambursare și informații standard la nivel european pentru consumatorii de credite; aceste documente vor fi transmise și pe e-mail împrumutatului, iar dovada se arhivează la dosarul titularului împrumutului.
- începând cu data de 1 ianuarie 2024, se menține posibilitatea completării fondului social din împrumutul solicitat;
- membrii C.A.R. (I.F.N.) S.I.P. Hunedoara nu mai pot retrage sume din fondul social sub limita sumei de 12500 lei (fondul social necesar pentru împrumutul maxim);
- începând cu data de 1 ianuarie 2024, nu se mai aprobă compensarea împrumutului din fondul social, compensarea fiind posibilă doar la retragerea din casa de ajutor reciproc;
- începând cu data de 1 ianuarie 2024, refinanțările se pot solicita doar după plata a jumătate din împrumutul inițial/refinanțat.
Totodată s-a subliniat evoluția pozitivă a activității C.A.R. (I.F.N.) S.I.P. Județul Hunedoara, singurul „obstacol” fiind reprezentat de timpul de așteptare (aproximativ 3 luni) până la obținerea unui împrumut din momentul solicitării, acesta datorat în primul rând numărului mare de cereri de împrumut, acestea motivate desigur de dobânzile reale deosebit de avantajoase pentru membrii de sindicat (sub 2,5% pe an).
În acest sens, C.A.R. (I.F.N.) S.I.P. Județul Hunedoara dovedindu-se din momentul preluării sale de către S.I.P. Județul Hunedoara a fi de un real ajutor pentru salariații din învățământul hunedorean, s-a subliniat că una dintre posibilitățile de a fluidiza și mai mult activitatea este aceea de a demara o nouă campanie de informare la nivelul unităților de învățământ cu scopul atragerii de noi membri (numărul membrilor C.A.R. la finalul anului precedent era de 2643, ceea ce, raportat la numărul membrilor de sindicat, reprezintă puțin peste jumătate dintre aceștia).
În cursul zilei de astăzi, marți, 12 martie, a avut loc ședința Comisiei de Dialog Social de la nivelul Ministerului Educației, pe a cărei ordine de zi s-au aflat, între altele:
- proiectul Metodologiei-cadru de înscriere a copiilor antepreșcolari și preșcolari în unități de învățământ preuniversitar cu personalitate juridică cu grupe de nivel preșcolar și/sau antepreșcolar și în serviciile de educație timpurie complementare;
- proiectul Metodologiei de înscriere a copiilor în învățământul primar și Calendarul înscrierii în învățământul primar pentru anul școlar 2024-2025.
În ceea ce privește primul proiect, acesta a fost avizat favorabil, fiind acceptate majoritatea propunerilor federațiilor sindicale [inclusiv devansarea/comprimarea Calendarului de înscriere – astfel încât afișarea rezultatului și a numărului de locuri libere rămase după a doua etapă de înscrieri să aibă loc pe 5 iulie 2024 (iar nu 25 iulie, cum era în proiectul inițial al ministerului) și posibilitatea numirii ca membri în Comisia de înscriere și distribuire inclusiv a personalului didactic auxiliar (în situația în care nu există suficiente resurse umane pentru derularea în condiții optime a etapei de înscrieri)].
Referitor la înscrierea copiilor în învățământul primar, și în acest caz s-a ținut cont de propunerile și observațiile federațiilor sindicale [inclusiv cele privitoare la necesitatea definirii unor termeni și înscrierea în clasa pregătitoare din învățământul special].
La punctul Diverse, reprezentanții Federației Sindicatelor din Educație „SPIRU HARET” au ridicat următoarele probleme:
1. situația colegilor implicați în evaluarea lucrărilor la simularea examenelor naționale – evaluare națională și bacalaureat – atât din perspectiva numărului de lucrări evaluate (de la 30-40 – câte erau inițial, la peste 70 – în final), cât și din perspectiva neremunerării acestei activități;
2. necesitatea întrunirii în regim de urgență a Comisiei paritare de la nivelul Ministerului Educației, pentru discutarea problemelor sesizate de federațiile sindicale prin 4 adrese;
3. negocierea și semnarea ACTULUI ADIȚIONAL la Contractul Colectiv de Muncă Unic la Nivel de Sector de Negociere Colectivă Învățământ Preuniversitar, înregistrat la M.M.S.S.-D.D.S. sub nr. 1199 /05.07.2023 și publicat în Monitorul Oficial, Partea a V-a nr. 1/26.07.2023, în vederea armonizării C.C.M.U.N.S.N.C.I.P. cu Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023 (în condițiile în care există mai multe adrese comune ale federațiilor sindicale pe acest subiect, iar proiectul Actului adițional a fost deja înaintat Ministerului Educației);
4. prima de carieră didactică și prima de carieră profesională: există beneficiari care nici până în acest moment nu au intrat în posesia cardurilor sau care, deși dețin cardurile, acestea nu au fost încărcate cu sumele corecte, iar apelurile lansate către autorități au rămas fără răspuns.
De asemenea, reprezentanții sindicali au ridicat din nou problema decontului navetei, a încadrării îngrijitoarelor din educația timpurie ca personal didactic auxiliar și a plății indemnizației pentru titlul științific de doctor (supuse atenției Ministerului Educației prin mai multe adrese, fără a exista însă și răspunsuri/soluții).
Miercuri, 27 martie 2024, a avut loc ședința Consiliului Liderilor S.I.P. Județul Hunedoara. La ședință au participat 146 lideri de grupe sindicale, lideri de zonă, președintele, consilierul juridic al organizației, alături de aceștia fiind prezenți membrii Comitetului de Supraveghere C.A.R. (I.F.N.) SIP Județul Hunedoara, precum și membrii Comisiilor de cenzori S.I.P. Județul Hunedoara și C.A.R. (I.F.N.) SIP Județul Hunedoara. De asemenea, cu această ocazie a fost realizată și o ședință a Biroului Executiv S.I.P. Județul Hunedoara.
Ordinea de zi a ședinței a cuprins următoarea problematică: informare privind probleme profesionale și sindicale; probleme organizatorice; probleme diverse, ridicate de liderii de sindicat prezenți.
Materiale suport folosite în cadrul ședinței au fost: Informare martie 2024; Situație statistică privind numărul membrilor de sindicat S.I.P. Județul Hunedoara; Situații financiare februarie 2024; Redirecționarea a 3,5% din impozitul pe venit; Formular 230; Programul de loialitate MOL România; Excursie SIP Tour – Nisipurile de aur.
Alături de problemele cuprinse în cadrul informării scrise, prezentate și discutate în cadrul ședințelor, s-a insistat și pe următoarele aspecte:
1. Etapele de mobilitate aflate în curs de desfășurare – s-au oferit lămuriri suplimentare privind etapele de pretransfer și continuitate de către doamna Maria Ștefănie, inspector școlar general, și doamna Camelia Beșleagă, inspector școlar pentru managementul resurselor umane (prezente în prima parte a ședinței);
2. Distribuirea cardurilor de carieră didactică și a cardurilor profesionale – în ultima perioadă au fost corectate și retransmise listele cu cei îndreptățiți să beneficieze de aceste programe, dar care până la ora actuală nu au primit cardurile respective sau acestea nu au fost alimentate cu sumele cuvenite; problema a fost ridicată inclusiv la nivelul Ministerului Educației și al Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene;
3. Alocarea sprijinului financiar pentru membrii de sindicat – sumele ce urmează a fi alocate sprijinului financiar destinat membrilor de sindicat în acest an vor fi acordate în două etape, prima dintre acestea cu ocazia Sărbătorilor Pascale, fiecare membru de sindicat urmând a primi cu această ocazie tichete sociale în valoare de 100 lei;
4. Calitatea de membru de sindicat și reținerea cotizației legale și statutare – realizarea dosarelor de instanță pentru calculul corect al indemnizației de concediu a presupus și presupune o verificare a calității de membru de sindicat, în cadrul acestei activități fiind descoperite o serie de „anomalii”, inclusiv unele care depășesc cadrul legal; astfel, sunt de semnalat:
- situația colegilor care din diferite motive au întrerupt o anumită perioadă activitatea, la reluarea acesteia serviciile contabilitate/secretariat omițând reactivarea reținerii cotizației de sindicat;
- situația colegilor cărora cererile de intrare în sindicat și reținere a cotizației nu au fost operate de către serviciile contabilitate/secretariat din unitățile școlare;
- situația colegilor care activează în mai multe unități de învățământ, indiferent de forma de încadrare, dar care nu sunt membri decât în unele dintre acestea;
- situația colegilor membri de sindicat cărora, prin decizii arbitrare în afara cadrului legal, li se reține o cotizație diminuată.
Având în vedere aceste situații, s-a subliniat:
a. Cuantumul cotizației la nivelul S.I.P. Județul Hunedoara este de 0,75% din venitul brut, singurul organ abilitat să opereze modificări în acest sens fiind Conferința Județeană, cea care a decis acest nivel al cotizației, în conformitate cu prevederile statutare și legale – reținerea unui alt procent sau a unei sume fixe reprezintă încălcări ale legii și ale statutului S.I.P. Județul Hunedoara, fiind de încadrat din punct de vedere legal la abuz în serviciu;
b. Calitatea de membru de sindicat cu drepturi depline revine doar în măsura în care cotizația de sindicat este plătită la întregul venit brut realizat în baza contractelor individuale de muncă, indiferent de numărul de unități de învățământ în care se funcționează – reprezentarea, inclusiv juridică, nu se poate face decât în unitățile de învățământ în care se deține calitatea de membru de sindicat;
c. Calitatea de membru de sindicat implică și datoria fiecăruia dintre noi de a ne verifica lunar situația personală în ceea ce privește acest aspect (verificarea este deosebit de facilă prin intermediul fluturașului de salariu, atât în ceea ce privește reținerea efectivă a cotizației, cât și în ceea ce privește cuantumul acesteia).
Ca atare, s-a decis:
a. Suspendarea demersurilor de reprezentare în instanță pentru toți acei colegi cu un alt cuantum al cotizației decât cel corect sau care nu dețin calitatea de membru de sindicat în general sau la unele dintre școlile în care funcționează, deși au fost înaintate documente în acest sens – măsura este aplicabilă până la clarificarea/remedierea situației, după caz;
b. Înaintarea borderourilor lunare cu cotizația sindicală către S.I.P. Județul Hunedoara doar de către liderii de sindicat, după o verificare amănunțită a acestora și semnalarea tuturor erorilor/abaterilor constatate;
c. Beneficiază de ajutorul financiar care va fi acordat cu ocazia Sărbătorilor Pascale doar membrii de sindicat cu cotizația plătită la zi și în cuantum integral, doar în această măsură fiind respectate prevederile legale și statutare.
S-a reiterat că în contextul actual este important:
- să verificăm informațiile la care avem acces, cu precădere cele pe teme sindicale și profesionale;
- să fim „rezervați” în privința comentariilor sindicale și profesionale de pe rețelele de socializare;
- să folosim în primul rând informațiile primite din surse sigure (lideri, sindicat, federație);
- să manifestăm încredere în organizația sindicală, acțiunile întreprinse de aceasta fiind întotdeauna conforme, după cum s-a dovedit, scopului existenței sale.
Totodată, menținem următoarele solicitări adresate tuturor membrilor de sindicat:
- să respingă suplinirea colegilor aflați în concedii medicale pe bază de învoire colegială, legală fiind încheierea de contracte de muncă și plata muncii suplimentare;
- să solicite conducerii unității de învățământ demararea și finalizarea procedurilor pentru acordarea sporului pentru condiții de muncă, cu atât mai mult cu cât S.I.P. Județul Hunedoara a obținut prin sentință definitivă deblocarea EDUSAL pentru plata curentă a acestui spor;
- să sprijine activitatea liderului de sindicat, inclusiv prin participarea la ședințele de sindicat și realizarea în timp util a diferitelor documente.
Toate materialele utilizate în cadrul ședinței se regăsesc la rubrica S.I.P. HUNEDOARA / Activitate / Consiliul Liderilor - link direct: https://nou.siphd.ro/?a=3122&t=2024.
Propunerea PreÅŸedintelui de desfiinÅ£are a actualelor judeÅ£e ÅŸi de creare a 8 regiuni este analizată în cele ce urmează după modelul SWOT.
Puncte tari / Avantaje
(precizate de cei care au iniţiat proiectul):
- se va reduce semnificativ corupţia şi se vor elimina relaţiile de castă create la nivel local;
* contraargument: deÅŸi teoretic se reduce numărul de coruptibili în sistem (nu mai sunt 41, ci doar 8, puterea celor 8 va fi mai mare, având o ÅŸi mai mare forţă în a „negocia” favorabil contractele cu statul;
- se vor face economii substanţiale la bugetul statului;
* contraargument: simplificarea birocratică este iluzorie în acest caz pentru că cele mai multe instituÅ£ii ale statului în teritoriu nu sunt cele judeÅ£ene, ci cele locale, astfel încât economiile nu vor fi însemnate; în plus, economiile rezultate vor fi transferate în cea mai mare parte asupra cetăţeanului;
- fondurile europene vor fi mai bine alocate ÅŸi accesate în teritoriu;
* contraargument: este o iluzie pentru că o bună parte din aceste fonduri se alocă deja pe regiunile acceptate de UE ÅŸi ele funcÅ£ionează fără probleme; accesarea fondurilor europene depinde mai puÅ£in de câte judeÅ£e are România ÅŸi mai mult de birocraÅ£ia excesivă propusă de la centru, lipsa unor idei ÅŸi iniÅ£iative la nivel local, întârzierile cu care se alocă fondurile (ceea ce presupune cheltuieli suplimentare din partea iniÅ£iatorilor proiectelor);
- descentralizarea puterii statului;
* contraargument: este o aparenţă, având în vedere că alocarea iniÅ£ială a resurselor se face de la centru, se vor accentua relaÅ£iile clientelare.
Puncte slabe / Dezavantaje
- cheltuieli bugetare majore pentru susţinerea reorganizării;
- inducerea unui stres accentuat la nivel de populaÅ£ie care trebuie să îÅŸi modifice toate actele, cu costuri semnificative, fie la nivelul populaÅ£iei, fie la nivelul statului (în măsura în care cheltuielile sunt asumate de acesta - economiile obÅ£inute din reorganizare ar putea reprezenta o sumă infimă în raport cu cheltuielile)
- accentuarea relaÅ£iilor clientelare (structurile de acest gen se vor restructura în sensul definirii mai clare a dependenÅ£elor);
- canalizarea resurselor spre noile centre de putere;
- atenuarea/dispariÅ£ia sentimentului de apartenenţă (judeÅ£ele au o întemeiere relativ istorică, cu conexiune inclusiv la nivel de regiune istorică; modul de trasare a regiunilor nu are o întemeiere istorică, chiar ÅŸi criteriile iniÅ£iale de delimitare a euroregiunilor fiind doar de ordin cantitativ - populaÅ£ie ÅŸi suprafaţă, neÅ£inându-se seama nici măcar de criterii economice).
Oportunităţi:
- posibilitatea „retrasării” influenÅ£ei politice la nivel local (inclusiv la nivelul oraÅŸelor ÅŸi comunelor, proiectul precizat aducând în discuÅ£ie ÅŸi o reorganizare la acest nivel).
Ameninţări:
- incapacitatea de a implementa o astfel de reformă, având în vedere opoziÅ£ia structurilor de putere locale (aduse în discuÅ£ie în rândul avantajelor prin dispariÅ£ia lor);
- instalarea unui haos administrativ până la reorganizarea instituÅ£iilor statului, cu riscul unor cheltuieli deosebit de mari (atât la nivelul populaÅ£iei, cât ÅŸi la nivel bugetar);
- accentuarea potenÅ£ială a discursurilor/acÅ£iunilor de extremă dreaptă (naÅ£ionaliste) ÅŸi chiar apariÅ£ia unor tensiuni etnice (dispar „comunităţile” Harghita ÅŸi Covasna, cu populaÅ£ie preponderent de etnie maghiară) - potenÅ£ial reprezintă o ameninÅ£are de acest gen ÅŸi soluÅ£ia unificării în aceeaÅŸi structură a judeÅ£elor Harghita, Covasna ÅŸi MureÅŸ (în acesta din urmă populaÅ£ia română este majoritară);
- accentuarea dezechilibrelor economice ÅŸi de nivel de trai (ÅŸi în cazul judeÅ£elor actuale, cea mai mare parte a resurselor se concentrează către capitala de judeÅ£, acelaÅŸi fenomen înregistrându-se ÅŸi în perioada în care în România au mai funcÅ£ionat regiuni);
- reducerea ratei de absorbÅ£ie a fondurilor europene pe termen scurt (1-3 ani) ÅŸi mediu (3-5 ani) ÅŸi chiar stoparea ÅŸi necesitatea restituirii anumitor finanţări (există programe europene care sunt deja aprobate pe sectoare mai ales în infrastructură ÅŸi în energie - sectoare care Å£in de legături intrajudeÅ£ene. Aceste legături intrajudeÅ£ene vor deveni legături intraregiuni. Din acest punct de vedere vor fi dificultăţi cu finanÅ£area în continuare a acestor programe ÅŸi cu punerea lor în practică, pentru că sistemul de referinţă ÅŸi monitorizare a banilor europeni se va schimba);
- privarea unei părÅ£i mai mari a populaÅ£iei de actul administrativ de nivel acum judeÅ£ean, transformat în act administrativ de nivel regional (datorită creÅŸterii cheltuielilor ÅŸi a distanÅ£elor mult mai mari de parcurs).
Întrebări:
1. Cum se vor aloca resursele pentru investiţii la nivelul acestor judeţe mari?
NiÅŸte exemple: TârgoviÅŸte - judeÅ£ul DâmboviÅ£a, Buzăul - judeÅ£ul Buzău făceau parte din regiunea Prahova. Aceste două oraÅŸe n-au avut absolut nici o dezvoltare investiÅ£ională până nu au devenit judeÅ£. Până atunci toate resursele au fost concentrate la nivelul PloieÅŸtiului.
Slobozia nu exista, era aproape un sat. UitaÅ£i-vă ce s-a întâmplat cu Hunedoara, care fusese capitală de regiune. Când Deva a devenit reÅŸedinţă de judeÅ£, a început declinul Hunedoarei. Vasluiul era în umbra Bârladului, care fusese capitală de regiune.
Deja s-au creat niÅŸte poli de dezvoltare în România care absorb foarte multe resurse, în special forţă de muncă calificată - e vorba de BucureÅŸti, ConstanÅ£a, IaÅŸi, TimiÅŸoara, Cluj etc., aÅŸa încât aceste tendinÅ£e probabil se vor accentua.
Cum se va prezenta nevoia de bugetare a unei regiuni după contopirea unor judeţe cu nivel de dezvoltare foarte diferit?
Este nevoie de un buget conceput pe un alt tip de metodologie, pe programe multi-anuale ÅŸi pe alt tip de ordonator de credite.
2. Cum vor fi preîntâmpinate fenomene de centrifugare, mai ales în ordine economică?
Pe termen lung va apare aÅŸa-numitul fenomen al centrifugării. Prin crearea regiunilor, potenÅ£ialul economic nu va fi mai mare, pentru că numărul judeÅ£elor mai puÅ£in dezvoltate este mai mare în România decât cel al celor dezvoltate. Se va înregistra o scădere a nivelului de dezvoltare al acestor regiuni în comparaÅ£ie cu nivelul de dezvoltare al unor judeÅ£e actuale. Aceasta va duce la o centrifugare, pentru că în economie există această regulă: mediul de afaceri, capitalul ÅŸi factorii de producÅ£ie, se orientează către zonele unde pot fi mai bine valorificaÅ£i. Procesul care deja a început în România - prin înscrierea firmelor în Bulgaria ÅŸi Republica Moldova, prin înscrierea automobilelor în Bulgaria - se va accentua pentru că aceste regiuni vor deveni mult mai slabe faţă de mediul exterior.
3. Se vor realiza economii?
Prin dispariÅ£ia judeÅ£elor vor dispare ÅŸi instituÅ£iile de nivel judeÅ£ean. O astfel de dispariÅ£ie nu înseamnă în mod necesar reducerea cheltuielilor. Volumul activităţii va rămâne acelaÅŸi, după cum la nivel de reprezentare, pentru a asigura reprezentarea tuturor cetăţenilor numărul consilierilor regionali va fi probabil apropiat de numărul cumulat al consilierilor judeÅ£eni. Efectiv, reducerea cheltuielilor se va realiza doar la nivel de funcÅ£ii de conducere. Există chiar posibilitatea creÅŸterii cheltuielilor, datorită distanÅ£elor mai mari ce va fi necesar a fi parcurse, cel mai probabil aceste cheltuieli fiind transferate asupra populaÅ£iei ÅŸi firmelor. În plus actul administrativ acum de nivel regional, transformat în act administrativ de nivel regional va fi mai puÅ£in accesibil populaÅ£iei.
4. Există o presiune UE în sensul modificării structurii administrative?
Potrivit Nomenclatorului Unităţilor Teritoriale pentru Statistică (NUTS) stabilit prin Reglementarea CE nr. 1059/2003, conform căruia există trei nivele de unităţi de raportare: NUTS 1 - cu o populaÅ£ie intre 3 ÅŸi 7 milioane locuitori, NUTS 2 - între 800 mii ÅŸi 3 milioane locuitori, NUTS 3 - între 150 mii ÅŸi 800 mii locuitori. În acest moment, România are 4 macroregiuni care corespund nivelului NUTS 1, 8 regiuni NUTS 2 ÅŸi 41 de judeÅ£e care corespund nivelului NUTS 3. Regulamentul UE nu obligă statele să se organizeze administrativ-teritorial pe unul din aceste modele, ci doar solicită ca datele din rapoartele către Eurostat să fie comasate conform nomenclatorului statistic. Macroregiunile ÅŸi regiunile din România îÅŸi pot păstra, fără probleme, actualul statut juridic, iar organizarea administrativ-teritoriala să se menÅ£ină la nivelul NUTS 3.
Aspecte istorice
JudeÅ£ele provin cam de la 1400 în Å¢ara Românească ÅŸi de la 1500 în Moldova, unde se numeau Å£inuturi. Până la reforma lui Alexandru Ioan Cuza din 1864, judeÅ£ele ÅŸi Å£inuturile din „Principatele Unite Moldova ÅŸi Å¢ara Românească” erau mai mult niÅŸte simple zone de împărÅ£ire a unei fascicule de putere. Nu trebuie uitat că, până în perioada modernă, voievodatele corespundeau ducatelor din vestul continentului, nu regatului. Astfel, în Å¢ara Românească, din feudalism până la 1864, judeÅ£ele erau conduse de un jude (uneori doi juzi simultan...), apoi de căpitan de judeÅ£ sau ispravnic. În Moldova, Å£inuturile erau conduse de pârcălabi, deveniÅ£i apoi ispravnici. AtribuÅ£iile lor erau militare, judecătoreÅŸti ÅŸi administrative. În 1864, Å£inuturile din Moldova sunt redenumite judeÅ£e, precum în Å¢ara Românească ÅŸi apar Consiliile JudeÅ£ene. JudeÅ£ele vechiului regat au funcÅ£ionat în această forma (cu câteva modificări ale legii administraÅ£iei) până în 1925, la următoarea reformă administrativă cu implicaÅ£ii structurale.
În 1938, regele Carol al II-lea îÅŸi impune dictatura personală. În perioada absolutismului carlist, democraÅ£ia parlamentară se restrânge la un Consiliu de Coroană lărgit, în timp ce pluripartitismul se reduce la Frontul RenaÅŸterii NaÅ£ionale, partidul personal al regelui. După modelul german din epocă (restructurarea administrativă a landurilor în gau-uri), Carol al II-lea impune o modificare a hărÅ£ii administrative. Astfel, Å£inuturile reapar, devenind o suprastructură între judeÅ£ ÅŸi stat ÅŸi deposedând judeÅ£ul de o parte din putere. Nu trebuie uitat faptul că în perioada interbelică mai exista ÅŸi plasa, o formă administrativă între judeÅ£ ÅŸi comună. În 1940 Å£inuturile sunt eliminate ÅŸi redată forÅ£a administrativă judeÅ£elor.
O dată cu instalarea comunismului în România, dispar cele 58 de judeÅ£e rămase după război, cu tot cu cele 424 de plăşi ÅŸi 6.276 de comune rurale ÅŸi urbane, în favoarea a 28 de regiuni compuse din 177 de raioane, 148 de oraÅŸe ÅŸi 4.052 de comune. În 1952, prin comasări, în scopul reducerii cheltuielilor cu administraÅ£ia numărul de regiuni se reduce la 18, apărând ca element de noutate Regiunea Autonomă Maghiară în zona MureÅŸ-Harghita-Covasna. Între 1956-1960 a fost o perioada intermediară în care singurele modificări au fost dispariÅ£ia regiunilor Arad (unită cu TimiÅŸoara în Regiunea Banat) ÅŸi Bârlad (împărÅ£ită între Bacău, IaÅŸi ÅŸi GalaÅ£i). În 1960, se reduce iarăşi numărul de regiuni, la 16, iar Regiunea Autonomă Maghiară devine Regiunea MureÅŸ-Autonomă Maghiară.
Nicolae CeauÅŸescu pune în practică o nouă organizare administrativă în 1968. O nouă hartă care modifica fundamental harta pe care o trasase cu 20 de ani înainte mentorul său, Gheorghe Gheorghiu-Dej, partea bună fiind reinstituirea judeÅ£elor. În orice caz, în prezent avem 41 de judeÅ£e ÅŸi municipiul BucureÅŸti, care are rang de judeÅ£. Ultimul judeÅ£ (re)creat este Ilfov, redus de Nicolae CeauÅŸescu în 1981 la dimensiuni minimale ÅŸi transformat în braÅ£ul rural-agricol al capitalei, sub titulatura de - Sectorul Agricol Ilfov (SAI).
Propunere
Având în vedere toate aceste evoluÅ£ii, cea mai la îndemână ÅŸi întemeiată soluÅ£ie la ora actuală ar fi menÅ£inerea judeÅ£elor ÅŸi introducerea unui nivel administrativ intermediar, regional (cu argumente inclusiv istorice). Acest nivel ar urma să preia doar atribuÅ£iile Consiliilor judeÅ£ene. În plus, organizarea regională ar trebui realizată pe criteriile regiunilor istorice, pentru menÅ£inerea specificului cultural. ApariÅ£ia unei unităţi administrative între judeÅ£ ÅŸi stat ar fi benefică, fie ea ÅŸi regiune/provincie, dar cu condiÅ£ia unor atribuÅ£ii clar definite ÅŸi cu păstrarea judeÅ£ului.