În perioada 2-13 octombrie 2024, în cadrul manifestărilor denumite generic ,,Săptămâna educației'', sub patronajul Sindicatului Învățământului Preuniversitar (S.I.P.) Județul Hunedoara, se desfășoară Salonul Județean „ProfArt”.
Tema ediției din acest an este „Eleganța culorii”, iar expoziția este organizată la Galeria Națională de Artă „Forma” din Deva. Programul Galeriei: luni-vineri între orele 10:00-18:00. După jumătatea lunii octombrie, expoziția se va muta și va putea fi vizionată până la finalul anului școlar 2024-2025, în spațiul expozițional aflat la sediul S.I.P. Județul Hunedoara.
Lansat ca idee în anul 2014, Salonul Județean „ProfArt”, ajuns la a XI ediție, și-a propus să aducă în atenția publicului colegii profesori care îmbină activitatea la catedră cu preocupările pentru artele vizuale.
Beneficiind de întregul sprijin al domnului profesor Robert Humel, curatorul expoziției, participarea a presupus înscrierea cu maxim trei lucrări, în tehnici și dimensiuni la alegerea creatorului.
Sunt expuse lucrări ale colegilor noștri: Dănuț BAN, Daniela BASA, Gabriel BASA, Marius Liviu BIJI, Eugen BENCAU, Daniel BOCȘE, Simonel BUCUR, Cristian CIOCAN, Cipriana Maria CHINȚA, Radu Dacian CHINȚA, Dan Ioan CÎRJOI, Cristina Claudia CRIȘAN, Rodica DIMULESCU, Catalin DRAGOMIR, Robert HUMEL, Cosmin CERTEJAN, Sanda ERCHEDI, Monteola GHERLAN, Luana GIUHAT, Natalia KOVACS, Mihaela MANOLEA, Anca MARIȘ, Alexandru MIHAILEANU, Paula NECHITA, Alina NEALCOȘ, Cristina POENAR-ALEXA, Remus POENAR-ALEXA, Ioana Liana POPA, Gilbert PLATINCA, Rodica PLEȘA, Dorina Maria PANTEA, Mihaela ROIBU, Grigore ROIBU, Andrei ROSETTI, Cosmin Gheorghe TĂMAȘ, Ana-Maria IANCU, Ioana LUCA-DRAGAN, Adriana POPA, Maria SÂNGEREAN, Florin SCURTU, Corina POPA.
Vernisajul Salonului Județean „ProfArt – Eleganța culorii”, sub patronajul S.I.P. Județul Hunedoara, a avut loc miercuri, 04 octombrie 2024, de la orele 15:00, în prezența a peste 50 de iubitori ai artei.
Deschiderea oficială a expoziție a fost urmată de lansarea albumului expoziției din anul precedent „Inspirație”. Realizat în condiții grafice deosebite, prin efortul colegului nostru Victor Bratu, albumul încearcă să aducă arta celor 33 de participanți mai aproape de dumneavoastră, chiar dacă nu ați fost prezenți la vernisajul din 2023.
O parte din lucrările care au fost expuse pot fi vizualizate pe site-ul organizației, la rubrica SĂPTĂMÂNA EDUCAȚIEI – SALONUL JUDEȚEAN PROFART.
Concursul de manuscrise „Magister”, parte a manifestărilor derulate în „Săptămâna Educației” de către Sindicatul Învățământului Preuniversitar Județul Hunedoara, a devenit deja tradiție.
Dedicat membrilor cu preocupări publicistice, acest concurs, ajuns la cea de-a XI-a ediție, s-a derulat în cadrul a trei secțiuni, respectiv: manuscrise cu tematică educațională (manuale, auxiliare didactice, lucrări de metodică, pedagogie, etc.), literatură de specialitate (cercetare științifică, tratate, studii, etc.) și literatură (poezie, proză).
Lansarea volumelor premiate în acest an s-a realizat vineri, 4 octombrie, la Galeria Națională de Artă „Forma” din Deva, începând cu orele 15:00, în prezența a peste 50 de iubitori de frumos.
Dintre manuscrisele depuse în acest an, au fost reținute și publicate, la Editura Karina, următoarele lucrări:
1. De la „Hainele cele noi ale împăratului” la hainele virtuale. Vestimentația personajelor din jocurile pe calculator – Ioana Liana Magda (cadru didactic la Palatul Copiilor Deva, absolventă a Liceului de arte „Sigismund Toduță” Deva și a Universității „Lucian Blaga” Sibiu, specializarea design, precum și a Universității de Vest, Facultatea de artă și Design, specializarea design vestimentar-design textile, doctorand la aceeași facultate din 2022).
Cartea doamnei Ioana Liana Magda este ingenios gândită și realizată, de la titlu la conținut, despre fascinanta lume virtuală, cu o temă de actualitate ce merita explorată în profunzime, ca suport al unei teze de doctorat, care va fi, cu siguranță, de mare interes pentru lectorul de specialitate, dar și pentru publicul larg, de toate vârstele. Cartea este bine documentată, cu o bibliografie generoasă și conține două capitole:
- Contextul și evoluția jocurilor pe calculator și a formelor de reprezentare
- Analiza tipurilor de personaje din jocurile pe calculator sub aspectul caracteristicilor vizuale ale vestimentației.
Volumul prezintă evoluția și clasificarea jocurilor pe calculator, un glosar de termeni în gaming, dar și moda și vestimentația personajelor din jocurile pe calculator, începând din anul 1980 până în prezent. „Această fuziune captivantă dintre gaming și modă a generat o subcultură unică care este într-o continuă expansiune, și care atrage atenția atât pe ecranele noastre, cât și în viața de zi cu zi” așa cum menționează autoarea în cartea sa. Vestimentația personajelor din cele mai cunoscute jocuri pe calculator, „The Sims”, „League of Legends”, „Fortnite”, „Mortal Kombat”, „Final Fantasy”, asigurată de celebrele case de modă: Dior, Prada, Louis Vuitton, Moschino, Balenciaga, este descrisă într-o paletă largă de imagini și texte bine documentate. Cartea doamnei Ioana Liana Magda evidențiază rolul spațiului virtual în viața omului contemporan, supus unei mari presiuni în epoca digitalizării, precum și modul cum progresul tehnologic a influențat arta dar și personalitatea umană, descoperind noi orizonturi de explorat, noi modalități de creație, un exemplu concludent fiind apariția colecțiilor de modă digitale.
2. Locuri natale: Comuna Gurasada - Camelia-Rita Bălășoiu (profesor pentru învățământ primar și director al Școlii Gimnaziale Gurasada, absolventă a Liceului Pedagogic din Deva și a Academiei de Studii Economice București, dar și a Universității „Vasile Goldiș” Arad, deține o licență în Pedagogia Învățământului Primar și Preșcolar și un master în Management Educațional).
Concepută ca un curs opțional de istorie locală, cartea doamnei profesoare Bălășoiu este mai mult de atât, este o monografie a satului natal, Gurasada, scrisă din perspectiva învățătorului care dorește să formeze elevii în spiritul dragostei pentru trecutul nostru istoric, pentru valorile și tradițiile moștenite din străbuni. Materialul istoric local îi pune pe elevi în contact nemijlocit cu izvorul cunoștințelor, ajutându-i să înțeleagă mai profund istoria și să își poată fixa mai ușor și mai temeinic faptele de istorie. În cele 3 capitole, „Date fizico-geografice ale comunei”, „Istoricul comunei” și „Tradiții și obiceiuri”, sunt ilustrate, prin date, descrieri și imagini, toate aspectele specifice comunei. Sunt descrise satele aparținătoare, monumentele istorice și bisericile de lemn, personalitățile istorice (Silviu Dragomir, profesor universitar, istoric, membru al Academiei române), tradițiile și obiceiurile zonei, portul popular, dar și activitățile extracurriculare desfășurate pe raza mai multor localități ale comunei: Gothatea, Câmpuri-Surduc, Gurasada.
Materialul istoric local îndeplinește atât o funcție instructivă, cât și una educativă, elevii dobândind nu numai cunoștințe, cât și deprinderi de studiu, de cercetare și investigare, de muncă în echipă.
3. Chipul din oglindă – Mihai Marc (profesor de geografie la Colegiul Tehnic „Transilvania” Deva, a publicat cărți de poezii în volum și în reviste literare).
Domnul profesor Mihai Marc, absolvent al Universității Babeș-Bolyai din Cluj, are peste 40 de volume de poezii publicate la editura Karina, cu care colaborează din anul 2019 și până în prezent, reușind, an de an, să ne surprindă prin prolifica activitate din domeniul literaturii, poezia fiind, pentru dumnealui, refugiu și terapie, mângâiere și alean. Întregul volum de poezii stă sub semnul nostalgiei, al tristeții duioase și resemnate, pe tema trecerii timpului și a condiției umane. Motivele dominante sunt singurătatea, întoarcerea la copilărie și atracția mării, chemarea naturii ca matcă a umanității, nostalgia timpului care trece, lăsând în urmă cuvinte nespuse și doruri nestinse, dar cu împăcarea și înțelepciunea celui care a învățat să își aline dorurile scriind.
Arhitectura tăcerii – Maria Sângerean-Sibioara (profesor pentru învățământul preșcolar la Liceul de Arte „Sigismund Toduță” Deva, absolventă a Liceului Pedagogic din Deva și a Universității „Vasile Goldiș” Arad, domeniul Pedagogie, specializarea institutor învățământ primar, licențiată în Științele Educației și cu un master în Management Educațional, s-a remarcat și în domeniul artelor, ca pictor și în domeniul literaturii, ca poet, fiind un artist deopotrivă al culorilor dar si al cuvântului.
Doamna profesoară Maria Sângerean, în lumea artistică, cunoscută și cu pseudonimul Sibioara, ce dezvăluie, cu mândrie, obârșia (Poiana Sibiului), scrie așa cum pictează, cu nedisimulată sinceritate, despre frumusețea vieții în ansamblul ei, meditând asupra timpului și a destinului, slăvind iubirea sub toate formele ei, în special iubirea față de locurile natale, față de tradiții și față de credința străbună. Poeziile celui mai recent volum cuprind meditații asupra timpului care trece implacabil, pasteluri ce surprind natura în culori diafane, ode închinate poeziei și marelui Eminescu, poezii ale cotidianului, impresionând prin intensitatea trăirilor, prin modul cum se raportează poeta la lumea cea mare, cu nostalgii, dureri și doruri, dar întotdeauna cu sinceritate și cu entuziasmul celui care iubește viața așa cum e ea, dar al lui Dumnezeu.
Felicitări tuturor pentru cărțile publicate, pentru preocupările literare ce presupun mari provocări dar și satisfacții, pentru că sunteți un model pentru tinerii pe care îi formați, care văd, dincolo de profesorul de la catedră, un om împlinit ca artist dedicat cuvântului.
Profesor Simona Țene
Inspector de specialitate
limba și literatura română
Inspectoratul Școlar Județean Hunedoara
Vineri, 18 octombrie, în cadrul manifestărilor „Săptămâna educației”, dedicate Zilei Mondiale a Educației, s-a desfășurat la complexul sportiv EuroSportCenter Hunedoara ediția 2024 a „Cupei Educatorului”.
Activitățile sportive, care au implicat participarea a peste 150 de membri de sindicat din întreg județul, s-au derulat în cadrul a două secțiuni: fotbal – băieți și demonstrații sportive și artistice – fete.
„Cupa Educatorului” – ediția 2024 la fotbal, competiție la care au participat 8 echipe dintre zonele județului (Deva, Hunedoara, Brad, Simeria, Hațeg, Călan, Orăștie și selecționata Lupeni-Vulcan-Uricani), a fost câștigată în acest an de echipa zonei Brad, după o finală disputată cu echipa zonei Orăștie, în timp ce pe locurile III-IV s-au clasat echipele din zonele Hațeg, respectiv Călan.
Competiția fetelor, în cadrul căreia au susținut reprezentații efective echipe din patru zone (Deva, Hunedoara, Petroșani, Lupeni) ale județului, a fost adjudecată de echipa din Deva, urmată de cele din zonele Lupeni, Petroșani și Hunedoara.
Pe lângă trofeele propriu-zise au fost acordate și alte premii, care au încercat să răsplătească implicarea colegelor și colegilor noștri.
Astfel, la băieți au fost acordate următoarele premii: „Cel mai bun portar” (Gavrilă Valentin – Zona Brad), „Cel mai tehnic jucător” (Gașpari Karoly – Zona Călan și Stoica Florin – Zona Orăștie), „Golgheter” (Fodor Cosmin – Zona Brad).
La fete s-au acordat următoarele premii: „Cea mai grațioasă execuție” (Mihaela Godeanu – Zona Deva), „Cea mai tehnică execuție” (Otilia Adriana Chiriliuc – Zona Deva), „Cea mai frumoasă poză” (Ana Maria Ungureanu - Zona Lupeni). De asemenea, au fost premiate și colegele noastre care au coordonat echipele din Lupeni (Larisa Scorțar), Petroșani (Ana Maria Băltărețu) și Hunedoara (Florina Simo).
Întreaga acțiune, inclusiv decernarea trofeelor și a premiilor, s-a finalizat, într-o notă festivă, la cantina Colegiului Economic „Emanuil Gojdu” Hunedoara. Toți participanți au primit diplome și medalii de participare.
Dincolo de caracterul competițional al activităților, a fost o zi plină de bună-dispoziție, precum în fiecare an.
Imagini surprinse în cadrul manifestării vor fi postate la rubrica GALERIA FOTO și pe contul de Facebook.
Înainte chiar să vă dumiriți asupra a ceea ce vă propune în conținutul său acest articol, v-ați întrebat probabil ce înseamnă „țiți”? Dacă vom preciza că acest cuvânt este luat din vocabularul unui băiețel care nu a împlinit încă doi ani și pentru care încă laptele matern este de departe alimentul preferat, ați înțeles tot ceea ce trebuia să înțelegeți.
În regulă, veți spune, dar care ar fi legătura? Simplă, în ce ne privește. Astfel, recent a fost reactivată, în mass-media mai întâi, că în prezent politica educațională se realizează primordial la televizor, inițiativa transferării întregului patrimoniu și a întregului personal ale unităților de învățământ pentru activități extrașcolare (palatele și cluburile copiilor) la autoritățile administrației publice locale. Spunem „a fost reluată” fiindcă ea nu este nouă, fiind vehiculată inițial în mai tristele guvernări ce au însoțit și „ne-au îngropat” în criza din 2008. Desigur, la momentul actual este la fel de adevărat că au fost „reșapați” mulți dintre politicienii acelor vremuri (fără a uita de „dependințele” acestora), dar cu precădere au fost revopsite și prezentate ca noi-nouțe ideile (cu toată „târla” lor de interese).
Extraordinarul adevăr de la care s-a redeclanșat povestea a fost acela că „s-a dovedit că ministerul nu poate gestiona eficient aceste entități pe întreg teritoriul”, în așa mod că, exemplul concret, Baza sportivă „Cireșarii” a trebuit igienizată și curățată de factori externi (recte ministrul și cei de pe la universitatea păstorită, actual de la distanță). Scurt spus, o variație pe vechiul refren al „statului prost administrator”.
Trecând peste lipsa de logică a argumentării domnului ministru, n-am aflat nimic despre motive și cauze, fiindcă evident spusele sale sunt doar un mod retoric de evitare a problemei. Nu de alta, dar dacă incompetența ministerului este cu adevărat cauza, n-am înțelege de ce mai este ministru sau de ce mai există minister al educației? (Basmul cu greaua moștenire nu prea funcționează aici, fiindcă cu cât ne întoarcem mai mult în timp, cu atât am descoperi că lucrurile mergeau ceva mai bine.)
În realitate motivația este mult prea simplă pentru ca politicienii și guvernanții noștri să o ia în calcul: lipsa finanțării, iar de aici a personalului și a dotărilor. Asemănător cu ceea ce s-a întâmplat și se întâmplă în întreg sistemul educațional.
Dar nu, nu putem aduce în discuție banii fiindcă în momentul acela ai cam încheiat orice discuție. Vom lăsa adevărata cauză a celor mai multe dintre neajunsurile educației românești în urmă și ne vom concentra pe „soluții”, respectiv una singură: transferul către administrația publică locală...
Și gata! Cu asta am scăpat de problemă, bașca de patrimoniu, de personal și mai ales de multe dureri de cap (plus „fericirile” unuia și altuia dintre prieteni). Chiar așa? Ținând seama că până în prezent procesul de descentralizare în sistemul educațional românesc nu a oferit niciun rezultat pozitiv, în situația în care cedarea devine efectivă, se poate trece deja la organizarea prohodului. Iar în ce ne privește, exemplele nu ne lipsesc. Iar cele mai strigătoare la cer, fiindcă acolo faptele s-au consumat și răsconsumat, sunt creșele și taberele școlare.
Primul dintre aceste jafuri pe seama sistemului educațional, cel care a privit creșele, a fost uitat de mult. Cine își mai amintește că inițial acestea au fost ale învățământului, într-un număr mare și funcționale? Au fost cedate la un alt moment administrațiilor locale, care s-a întrecut pe sine în desființări și valorificări de patrimoniu, până nu a mai rămas aproape nimic. Au venit după aceea ceva bani europeni și sporadic au mai fost înființate, pe ici pe colo, de la zero și crescute cu „mare grijă” (ca debușee pentru pcr-ul nemuritor). Cu alte cuvinte, un eșec crunt, care acum se dorește remediat și va fi, chiar în pofida subfinanțării caracteristice sistemului educațional. Probabil, la un alt moment, educația le va returna administrațiilor locale, pentru a reface „oportunitățile” locale.
Un alt jaf, la fel de mare, a fost cel al taberelor școlare, și ele transferate din grija educației, până acolo că în scurt timp au fost șterse din existență (este drept, unele „reanimate” ca extraordinare inițiative private și astfel argumente pentru demolarea în continuare a sistemului public). Iar lista ar putea continua, fie că ne gândim la transportul școlar, menit să mascheze masivele desființări de școli (mergând până la „hazliile” situații, nu puține, în care școala abia ieșită din reabilitare s-a închis, devenind astfel o extraordinară generatoare de venituri).
De fapt, fiecare dintre aceste „inițiative” întru propășirea educației a avut drept scop, tiparul este evident, pe de o parte, eliminarea unor cheltuieli bugetare directe, oricum insuficiente, dar pe de altă parte, transferuri consistente de patrimoniu și de finanțare „oamenilor de bine”. Iar procesul continuă, ba chiar se perfecționează, mergând și mai adânc. Probabil ne gândim la un același lucru: recenta bulversare a structurii anului școlar (oricum decisă de mulți ani mai curând în funcție de nevoile celor din turism, iar nu pe considerente educaționale) și „evacuarea” evaluărilor sumative din școală, până acolo că profesorul rămâne un fel de supraveghetor-organizator (prost plătit), „treaba” (în toate sensurile) făcând-o alții.
Ce-am avut și ce-am pierdut? Puțin câte puțin, educația. Că de bani și de interes din partea decidenților oricum nu a avut parte. Iar povestea, ținând seama de „pastilele” ministeriale zilnice, dar și de „soluțiile” găsite peste noapte de cine trebuie, pare să devină una fără de sfârșit, multe alte ghiulele fiind pregătite pentru a fi trase-n tunurile celor care „ne” vor tot binele din lume.