Primul răspuns la care ne vom gândi auzind o astfel de întrebare, cu precădere în cazul celor care s-au mai dedulcit cu cele ale literaturii, nu poate fi decât unul singur: să numere steagurile!
Desigur, deși suntem înclinați să-i dăm dreptate lui Caragiale cam în toate cele care privesc societatea românească, poate nu este bine să ne plasăm de-a dreptul în turmentatele complicații din „O scrisoare pierdută”. Nu de alta, dar prefectul, prin lege, are atribuțiile sale precis determinate, iar printre acestea și aceea de a facilita și a asigura desfășurarea dialogului social între organizațiile sindicale, cele patronale și autoritățile administrației publice centrale și locale.
Clar și la obiect... dar numai în măsura în care în țara noastră litera legii nu ar conta cu precădere pentru „mujici”, în rest lucrurile aducând mai curând cu număratul steagurilor la care făceam trimitere mai sus.
Într-o astfel de atmosferă „moftologică” pare că funcționează și Instituția Prefectului din județul nostru, „foncția foncție” crezându-se a aduce după sine și viziunea asupra problemelor „de la care atârnă viitorul, prezentul și trecutul țării”.
Și totuși, onor „dăscălimea” hunedoreană, cam copleșită de „machiavelicurile” pe care le îndură cu nesfârșită răbdare, prin „faliții” sindicaliști, a găsit de cuviință să bage de seamă că „progresul” mult așteptat aduce din ce în ce mai mult cu „caii verzi pe păreți”.
Dar care sunt „cestiunile arzătoare la ordinea zilii” prin care sindicatele au îndrăznit să conteste epitropia prefecturală? Lista este lungă, dar dintre „mofturile” deranjante ar fi de amintit următoarele: neaplicarea integrală a dispozițiilor legale în ceea ce privește salarizarea și acordarea sporurilor pentru condiții de muncă, ignorarea unor sentințe judecătorești, discrepanțele salariale din educație, neplata orelor suplimentare etc.
„Infame” solicitări, ar fi de gândit dacă este să luăm în calcul refuzul convocării Comisiei de dialog social de la nivelul Instituției Prefectului Județul Hunedoara, din care strigă doar „enteresul și iar enteresul”.
Sincer, în cele din urmă, nu are-a face. „Delicatețurile” pe care onorabilul ocupant de funcție le poate revizui, dar fără a schimba ceva sau le poate schimba, dar fără să le revizuiască or fi esențiale, dar poate doar în cele ale „politichiei”...
Dar poate că „unde nu înțelegem noi politica”, bieți „nifiliști” colportori în ale educațiunii. Ce-ar mai fi atunci de făcut? Ne-ajută tot domnul Caragiale: „luptă, luptă si dă-i, si dă-i si luptă...” Adică „răsboiul”. Cât despre întrebarea din titlu, dați dumneavoastră un răspuns... „Moftangiilor!”
Sindicatul Învățământului Preuniversitar Județul Hunedoara continuă demersurile specifice și va picheta sediul Instituției Prefectului Județul Hunedoara miercuri, 22 martie 2023, între orele 13:00 -15:00.
Dezinteresul actualei guvernări privind
- finanțarea decentă a sistemului educațional,
- aplicarea integrală a dispozițiilor Legii cadru a salarizării personalului plătit din fonduri publice,
- acordarea majorărilor salariale în sistemul de învățământ
conduce la producerea unui dezechilibru social și ne aduce în imposibilitatea asigurării unui trai decent.
Suntem astfel determinați să mergem mai departe cu planul acțiunilor sindicale, până la rezolvarea problemelor cu care salariații din educație se confruntă.
Considerăm că finanțarea corespunzătoare a sistemului educațional și motivarea resursei umane din învățământ reprezintă condiții esențiale pentru a avea un sistem de educație performant în România.
Cerem de urgență Guvernului României să găsească soluții la următoarele:
a) rezolvarea problemei aplicării integrale a dispozițiilor Legii – cadru nr. 153/2017 pentru toate categoriile de salariați din învățământ, astfel încât toate categoriile de salariați din sistemul educațional să beneficieze de salariul de bază prevăzut de această lege pentru anul 2022;
b) identificarea unor soluții pentru creșterea veniturilor personalului didactic auxiliar;
c) adoptarea, în regim de urgență, a normativelor pentru personalul nedidactic și personalul didactic auxiliar, având în vedere că normativele care se aplică sunt din anul 1998;
d) aplicarea regulamentelor privind acordarea sporurilor pentru condiții de muncă, întrucât salariații din învățământ sunt singurele categorii de bugetari care nu beneficiază de acordarea acestor sporuri;
e) în noua lege de salarizare, grila propusă trebuie să poziționeze personalul din învățământ pe o treaptă superioară celei actuale în ierarhia funcțiilor bugetare, în raport de importanța socială a activității prestate;
f) remedierea anomaliilor actuale în ceea ce privește salarizarea celor care ocupă funcții de conducere, îndrumare și control, având în vedere că, după ce veniturile acestora au rămas nemodificate în ultimii patru ani, se constată că acestea sunt inferioare salariaților care ocupă funcții de execuție;
g) instituirea, prin lege, a regulii indexării anuale a salariilor personalului plătit din fonduri publice, cu rata inflației;
h) plata suplimentară a personalului din unitățile/instituțiile de învățământ nominalizat în echipele de proiecte finanțate din fonduri europene nerambursabile;
i) plata orelor suplimentare efectuate de personalul didactic auxiliar și nedidactic.
De asemenea, revenim cu solicitarea de convocare a Comisiei de dialog social de la nivelul Instituției Prefectului Județul Hunedoara.
În cazul în care solicitările noastre rămân fără rezolvare, angajații din educație vor continua cu următoarele acțiuni de protest:
1. Marș de protest I.S.J. Hunedoara – Prefectura Hunedoara și pichetarea sediului Prefecturii în 29.03.2023;
2. Pichetarea sediului Guvernului și a sediilor prefecturilor în luna aprilie 2023;
3. Miting și marș de protest desfășurat în București în luna mai 2023;
4. Declanșarea grevei generale în ultima decadă a lunii mai;
5. Alte acțiuni specifice.
Luni, 20 martie a.c., a avut loc ședința de lucru a Consiliului de Administrație al Inspectoratului Școlar Județean Hunedoara.
Pe ordinea de zi au fost înscrise următoarele probleme:
I. Solicitări de la unități de învățământ
II. Diverse
În cadrul ședinței au fost luate următoarele hotărâri:
I. Solicitări din partea unităților de învățământ, după cum urmează:
a. se aprobă solicitările din partea unităților de învățământ, conform Anexei 1.
II. Diverse:
1. Se acordă aviz transfer pentru 1 elev de la Liceul Tehnologic „Transilvania” Deva la Colegiul Național „Decebal” Deva, filologie bilingv franceză.
2. Se aprobă Procedura privind gestionarea situațiilor procesuale și trimiterea unei adrese în școli cu modele de anexe.
3. Se discută cazul unui elev și se propune evaluarea acestuia la nivelul școlii și sesizarea DGASPC pentru a fi luat în evidență.
4. Nu se va transmite la M.E. o informare cu privire la problemele discutate în cadrul Comisiei paritare de la nivelul I.S.J. Hunedoara.
5. Nu se vor face state de plată în afara EDUSAL pentru punerea în executare a sentințelor civile referitoare la plata sporului pentru condiții vătămătoare.
6. Nu este nevoie de avizul I.S.J. Hunedoara pentru învoirea unui număr de 160 de persoane din unitățile de învățământ din județ, lideri de grupe sindicale, pentru a participa la Consiliul liderilor S.I.P. Județul Hunedoara.
Anexele la care se face referire în articol sunt postate la rubrica ISJ HUNEDOARA–CONSILIUL DE ADMINISTRATIE.
Federația Sindicatelor Libere din Învățământ și Federația Sindicatelor din Educație „Spiru Haret” – federații sindicale reprezentative la nivel de sector de activitate învățământ preuniversitar – au luat act din mass-media, de decizia ministrului educației privind trecerea palatelor copiilor și elevilor și a cluburilor școlare din administrarea Ministerului Educației, către autoritățile locale, apreciată ca fiind „un exemplu de descentralizare”.
Federațiile sindicale protestează împotriva acestei inițiative de a transfera întreg patrimoniul și întreaga resursă umană ale unităților de învățământ pentru activități extrașcolare la autoritățile administrației publice locale – inițiativă pe care o considerăm lipsită de orice fundament corect și în contradicție cu interesul copiilor și elevilor.
Surprinde schimbarea de poziție a Ministerului Educației, care, în urmă cu numai două luni, susținea într-un document prezentat în Guvern că „nu-și poate asuma descentralizarea palatelor, cluburilor copiilor și cluburilor sportive școlare”. Aceasta după ce grupul de lucru constituit la nivelul ministerului a elaborat un studiu de impact și a aplicat un chestionar, ale căror rezultate nu au evidențiat „într-o proporție majoritară oportunitatea descentralizării”. Ne întrebăm, firesc, de ce această schimbare de atitudine? S-a făcut un nou studiu? S-a aplicat un alt chestionar? S-au modificat concluziile? Ce interese dictează, în mod real, trecerea unităților pentru activități extrașcolare la autoritățile locale, având drept consecință imediată pierderea statutului de personal didactic de către salariații acestora și, în perspectivă, desființarea multora dintre ele?
Faptul că „s-a dovedit” că Ministerul Educației nu poate „gestiona eficient aceste entități” – astfel cum s-a declarat presei – nu este un argument. Din contră, Ministerul Educației le poate gestiona eficient, dacă solicită și i se alocă fondurile necesare. Numai că, în ultimii ani, interesul Ministerului Educației față de unitățile pentru activități extrașcolare a scăzut vertiginos, iar resursele financiare alocate au fost aproape inexistente, motiv pentru care multe dintre acestea și-au pierdut personalitatea juridică, devenind filiale ale palatelor/cluburilor din alte localități.
În plus, trecerea unităților pentru activități extrașcolare la autoritățile locale nu este o garanție a faptului că situația acestora se va îmbunătăți. Din contră, riscul desființării multora dintre ele este și mai mare, în condițiile în care multe autorități locale nu au fonduri suficiente nici pentru finanțarea categoriilor de cheltuieli asociate procesului de învățământ pe care în prezent trebuie să le asigure; deci, cu atât mai puțin vor finanța, în integralitate, cheltuielile unităților pentru activități extrașcolare. Nu trebuie uitat nici faptul că legislația actuală permite autorităților administrației publice locale să contribuie la finanțarea cluburilor sportive școlare, a palatelor şi cluburile copiilor, dar, din informațiile noastre, nu a existat o reală implicare a acestora. Exemple de „rele practici” avem suficiente: numai dacă ne gândim la taberele școlare care, după ce au fost luate de la Ministerul Educației, încet – dar sigur – au dispărut; sau la creșe, care, după ce au fost trecute la autoritățile locale, „s-au întors” la Ministerul Educației, constatându-se incapacitatea autorităților locale de a le gestiona!
În plus, multe dintre cluburi nici nu vor putea fi finanțate legal, deoarece funcționează ca filiale ale palatelor din municipiile reședință de județ sau ale cluburilor din alte localități.
De exemplu, în județul Hunedoara, Palatul Copiilor Deva funcționează cu structuri în orașele Hunedoara, Hațeg, Orăștie și Brad, iar Clubul Copiilor Valea Jiului (din Petroșani) funcționează cu structuri în orașele Lupeni, Vulcan și Petrila.
De asemenea, în județul Bacău, Palatul Copiilor Bacău funcționează cu structuri în orașele Buhuși, Moinești, Comănești, Onești și Târgu Ocna.
În consecință, autoritățile administrației publice locale din Hunedoara, Hațeg, Orăștie, Brad, Lupeni, Vulcan și Petrila, respectiv din Bacău nu vor putea legal să finanțeze Palatul Copiilor Deva sau Clubul Copiilor Valea Jiului, Petroșani, respectiv Palatul Copiilor Bacău; aceeași situație se întâlnește în majoritatea județelor, unde fostele cluburi ale copiilor din orașe au devenit filiale ale Palatului copiilor din municipiul reședință de județ. Astfel, toate structurile vor dispărea!
Faptul că timp de 10 ani nu se va schimba destinația imobilelor nu este nici acesta o garanție – legislația se poate modifica oricând (așa cum s-a întâmplat deja cu dispozițiile Legii educației naționale nr. 1/2011 referitoare la schimbarea destinației bazei materiale și a terenului folosit de unitățile de învățământ preuniversitar de stat!), iar termenul de 10 ani poate fi redus. Iar după acești 10 ani ce se va întâmpla? Autoritățile locale vor avea mână liberă să concedieze salariații, să desființeze unitățile în cauză și să facă ce doresc cu patrimoniul acestora?
În consecință, Federația Sindicatelor Libere din Învățământ și Federația Sindicatelor din Educație „Spiru Haret” solicită să se revină asupra deciziei și să se mențină unitățile pentru activități extrașcolare ca unități a căror finanțare se asigură de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Educației.