În data de 28 mai 2026, au avut loc consultări legate de proiectul Legii privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, între reprezentanții federațiilor reprezentative din învățământ și cei ai Ministerului Muncii, inclusiv domnul ministru Dragoș Pîslaru (precedate de întâlnirea reprezentanților Ministerului Educației și Cercetării cu cei ai Ministerului Muncii).
Partea sindicală a propus următoarele:
1. Modificarea coeficientului de ierarhizare astfel încât să se respecte principiile stabilite în anul 2024, la negocierile cu Ministerul Muncii și reprezentanții Băncii Mondiale. Astfel, grila propusă trebuie să fie construită pornind de la principiul că salariul profesorului debutant S trebuie să fie echivalent cu salariul mediu brut pe economie, iar evoluția salarială, în carieră, trebuie să fie motivantă.
Răspuns: Se va analiza propunerea și se va face un studiu de impact, fără a se garanta că se acceptă.
2. Păstrarea majorării salariale de 10% pentru profesorii diriginți, profesori pentru învățământ primar și preșcolar, învățători și educatoare.
Răspuns: Se acceptă această propunere, dar schimbându-se modul de calcul, în sensul că această activitate trebuie remunerată, ca sumă fixă (având în vedere că atribuțiile celor care ocupă această funcție sunt identice), fără a se depăși cuantumul actual.
3. Păstrarea procentului maxim de 20% al sporului acordat personalului didactic din zonele izolate.
Răspuns: Se va analiza această propunere.
4. Păstrarea actualelor procente ale sporului pentru predarea simultană.
Răspuns: Se va analiza această propunere, fiind posibil să se accepte.
5. Păstrarea actualelor procente ale sporului pentru practică pedagogică.
Răspuns: Se va analiza această propunere, fiind posibil să se accepte.
6. Acordarea, în continuare, a majorării salariale de 15% pentru învățământ special, sub formă de spor, inclusiv pentru personalul didactic din cadrul CJRAE/CMBRAE.
Răspuns: Propunerea se acceptă.
7. Acordarea, în continuare, a indemnizației pentru titlul științific de doctor.
Răspuns: Se analizează propunerea, dar, în principiu Ministerul Muncii dorește eliminarea acestui drept.
8. Eliminarea anomaliilor legate de neconcordanța dintre indemnizațiile secretarilor șefi și contabililor șefi din învățământul preuniversitar și salariile celor care ocupă funcțiile de execuție de secretar și administrator financiar.
Răspuns: Propunerea se acceptă.
10. Acordarea premiului de performanță personalului din sistemul de învățământ, în cuantum de 10% - 20% din salariu, pentru o perioadă de 1-2 ani, pentru 30% din personalul angajat la nivel de unitate/instituție, fără a afecta drepturile celor are au gradația de merit în plată sau care participă anul acesta la concurs.
Răspuns: Prin hotărâre de Guvern se va stabili procedura de acordare.
11. Reglementarea în lege a transferului personalului din sectorul bugetar.
Răspuns: Se va analiza această propunere; în principiu sunt de acord.
12. Calculul sporului de handicap prin raportare la salariul de bază deținut, nu la salariul de referință.
Răspuns: Se va analiza această propunere; în principiu sunt de acord.
13. Completarea Anexei I, Cap. I lit. A, pct. 3b) cu poz. 23, cu funcția de administrator patrimoniu-șef.
Răspuns: Se va analiza această propunere.
Simion HANCESCU, Președinte F.S.L.I.,
Marius Ovidiu NISTOR, Președinte F.S.E. „SPIRU HARET”
Concursul pentru acordarea gradației de merit, sesiunea 2026, se apropie de final.
Conform Metodologiei și criteriilor de acordare a gradației de merit personalului didactic din învățământul preuniversitar de stat în sesiunea 2026, săptămâna aceasta:
- s-a încheiat analiza dosarelor de către inspectorul școlar care coordonează disciplina, cu consultarea consiliului consultativ;
- s-au completat rapoartele motivate referitoare la activitatea candidatului în specialitate;
- s-a finalizat verificarea dosarelor și acordarea punctajelor de către comisia de evaluare a dosarelor depuse.
În ședința Consiliului de administrație al inspectoratului școlar județean, desfășurat miercuri, 10 iunie, s-a aprobat lista cuprinzând punctajele acordate în urma evaluării (listă atașată).
Eventualele contestații, însoțite de o copie după cartea de identitate, pot fi depuse la Inspectoratului Școlar Județean Hunedoara în perioada 11-12 iunie 2026 sau pot fi transmise pe adresa de e-mail: inspectorat@isj.hd.edu.ro.
Soluționarea contestațiilor de către comisia de contestații, validarea rezultatelor finale ale concursului de către consiliul de administrație al inspectoratului școlar și afișarea acestora la avizierul și pe site-ul inspectoratului școlar se va realiza în perioada 15 – 19 iunie.
În cadrul Comisiei paritare de la nivelul I.S.J. Hunedoara și apoi în cadrul Consiliului de administrație s-a aprobat redistribuirea celor 6 locuri rămase disponibile (4 la personalul didactic de predare și 2 la personalul didactic auxiliar), astfel:
- 1 loc educatoare;
- 1 loc învățători;
- 1 loc educație fizică;
- 1 loc discipline tehnice;
- 1 loc secretar;
- 1 loc informatician.
În redistribuirea acestor locuri s-a ținut cont, în principal, de prevederea din Metodologie privind acordarea unui număr de gradații egal cu 16 % din angajații în specialitate respectivă.
Alte detalii se regăsesc pe site-ul organizației, la rubrica:
JURIDIC – LEGISLAȚIE – RAPORTURI DE MUNCĂ - GRADAȚIA DE MERIT - 2026,
link direct:
https://nou.siphd.ro/?a=2433&q=3&r=47&e=2026
Metodologia - https://nou.siphd.ro/f/2026/00000041877.pdf
Graficul desfășurării concursului - https://nou.siphd.ro/f/2026/00000041878.pdf
Numărul de locuri alocate pe fiecare disciplină - https://nou.siphd.ro/f/2026/00000041904.pdf
Fișele de (auto)evaluare (15) - https://nou.siphd.ro/?a=2433&q=3&r=47&e=2026
Rezultatele inițiale: https://nou.siphd.ro/f/2026/00000041931.pdf
Joi, 11 iunie a.c., a avut loc ședința de lucru a Consiliului de Administrație al Inspectoratului Școlar Județean Hunedoara.
Pe ordinea de zi a fost înscrisă următoarea problemă:
I. Redistribuirea gradațiilor de merit rămase neutilizate, conform art. 10, alin.4 din O.M.E.C. ne. 3919/14.05.2026
În cadrul ședinței au fost discutate următoarele aspecte:
I. Se prezintă Hotărârea comisiei paritare referitor la situația locurilor rămase nedistribuite.
Se aprobă redistribuirea gradațiilor de merit rămase neutilizate:
- didactic auxiliar, 2 locuri (laborant și supraveghetor de noapte) se vor redistribui la secretar și informatician;
- didactic, 4 locuri ( 2 educație muzicală și 2 CJRAE) se vor redistribui astfel: câte 1 loc pentru educatori, învățători, educație fizică și sport și discipline tehnice – profesori.
După cum, desigur, cunoașteți, încă de la suspendarea cursurilor în luna martie, au fost unități de învățământ și inspectorate școlare care au avansat ideea încheierii de acte adiționale la contractele individuale de muncă ale cadrelor didactice, pentru schimbarea locului și felului muncii – muncă de la domiciliu + telemuncă, prin aplicarea dispozițiilor art. 108-110 din Codul muncii și ale Legii nr. 81/2018 privind reglementarea activității de telemuncă. La momentul respectiv, au fost transmise puncte de vedere, acolo unde ni s-a solicitat, prin care am arătat că nu se impune încheierea de acte adiționale, nefiind întrunite condițiile legale în acest sens, lămurindu-se astfel problema.
În prezent, ca urmare a apariției O.M.E.C. nr. 4135/2020 privind aprobarea INSTRUCȚIUNII pentru crearea și/sau întărirea capacității sistemului de învățământ preuniversitar prin învățare on-line – prin care se reglementează inclusiv actualizarea fișelor posturilor cadrelor didactice din învățământul preuniversitar, cu atribuții referitoare la activitățile de învățare on-line – se acreditează din nou ideea încheierii unor acte adiționale, inclusiv retroactiv (respectiv din luna martie), pentru modificarea felului și locului muncii.
În cele ce urmează, vom arăta de ce NU TREBUIE încheiate acte adiționale la contractele individuale de muncă ale cadrelor didactice, pornind de la prevederile legale aplicabile în materie și având în vedere situația de fapt.
Astfel:
I. Cursurile din unitățile de învățământ preuniversitar au fost suspendate în data de 11 martie 2020.
Ulterior, prin Decretul nr. 195/2020, a fost instituită starea de urgență pe întreg teritoriul României, cu o durată de 30 de zile. La art. 49 din Anexa nr. 1 la Decret (Măsuri de primă urgență cu aplicabilitate directă), se stipulează: „Art. 49. Pe durata stării de urgență, cursurile din toate unitățile și instituțiile de învățământ se suspendă.”
Prin Decretul nr. 240/2020, starea de urgență a fost prelungită cu încă 30 de zile, la art.
77 și 78 din Anexa nr. 1 dispunáºndu-se:
„Art. 77. Pe durata stării de urgență, se suspendă toate activitățile didactice ce impun prezența fizică a antepreșcolarilor, preșcolarilor, elevilor și studenților în unitățile și instituțiile de învățământ.
Art. 78. Pe durata stării de urgență, unitățile de învățământ preuniversitar organizează, în măsura posibilităților, desfășurarea de activități din planurile de învățământ, în format online. Derularea acestor activități, precum și modul de recuperare a elementelor care nu pot fi parcurse în această perioadă se stabilesc de către Ministerul Educației și Cercetării.”
Ministerul Educației și Cercetării, în calitate de organ al administrației publice centrale care coordonează și controlează sistemul național de învățământ, este cel care trebuie să stabilească modalitatea de desfășurare a activității la nivelul unităților de învățământ, sub toate aspectele.
Ori, Ministerul Educației nu a emis niciun act administrativ cu caracter normative prin care să dispună încheierea de acte adiționale la contractele individuale de muncă ale cadrelor didactice. Dacă Ministerul Educației ar fi intenționat să fie încheiate sute de mii de acte adiționale la contractele individuale de muncă, ar fi dispus acest lucru prin Instrucțiunea aprobată prin OMEC nr. 4135/2020. Cum nu a făcut-o, rezumându-se doar la actualizarea fișelor postului, nu se pune problema încheierii de acte adiționale.
II. Prestarea activității în regim de telemuncă se realizează numai în condițiile Legii nr. 81/2018 privind reglementarea activității de telemuncă. Cităm din cuprinsul actului normativ:
„Art. 2 În sensul prezentei legi, termenii și expresiile de mai jos au următoarele semnificații:
a) telemuncă - forma de organizare a muncii prin care salariatul, în mod regulat și voluntar, își îndeplinește atribuțiile specifice funcției, ocupației sau meseriei pe care o deține, în alt loc decât locul de muncă organizat de angajator, cel puțin o zi pe lună, folosind tehnologia informației și comunicațiilor;
b) telesalariat - orice salariat care desfășoară activitatea în condițiile prevăzute la lit. a). Art. 5 alin. (2) În cazul activității de telemuncă, contractul individual de muncă conține,
în afara elementelor prevăzute la art. 17 alin. (3) din Legea nr. 53/2003, republicată, cu modificările și completările ulterioare, următoarele: a) precizarea expresă că salariatul lucrează în regim de telemuncă; b) perioada și/sau zilele în care telesalariatul își desfășoară activitatea la un loc de muncă organizat de angajator; c) locul/locurile desfășurării activității de telemuncă, convenite de părți; d) programul în cadrul căruia angajatorul este în drept să verifice activitatea telesalariatului și modalitatea concretă de realizare a controlului; e) modalitatea de evidențiere a orelor de muncă prestate de telesalariat; f) responsabilitățile părților convenite în funcție de locul/locurile desfășurării activității de telemuncă, inclusiv responsabilitățile din domeniul securității și sănătății în muncă în conformitate cu prevederile art. 7 și 8; g) obligația angajatorului de a asigura transportul la și de la locul desfășurării activității de telemuncă al materialelor pe care telesalariatul le utilizează în activitatea sa, după caz; h) obligația angajatorului de a informa telesalariatul cu privire la dispozițiile din reglementările legale, din contractul colectiv de muncă aplicabil și/sau regulamentul intern, în materia protecției datelor cu caracter personal, precum și obligația telesalariatului de a respecta aceste prevederi; i) măsurile pe care le ia angajatorul pentru ca telesalariatul să nu fie izolat de restul angajaților și care asigură acestuia posibilitatea de a se întâlni cu colegii în mod regulat; j) condițiile în care angajatorul suportă cheltuielile aferente activității în regim de telemuncă.
Art. 7. Angajatorul are următoarele obligații specifice privind securitatea și sănătatea în muncă a telesalariatului: a) să asigure mijloacele aferente tehnologiei informației și comunicațiilor și/sau echipamentele de muncă sigure necesare prestării muncii, cu excepția cazului în care părțile convin altfel; b) să instaleze, să verifice și să întrețină echipamentul de muncă necesar, cu excepția cazului în care părțile convin altfel; c) să asigure condiții pentru ca telesalariatul să primească o instruire suficientă și adecvată în domeniul securității și sănătății în muncă, în special sub formă de informații și instrucțiuni de lucru, specifice locului de desfășurare a activității de telemuncă și utilizării echipamentelor cu ecran de vizualizare: la angajare, la schimbarea locului de desfășurare a activității de telemuncă, la introducerea unui nou echipament de muncă, la introducerea oricărei noi proceduri de lucru”.
Deci, prestarea de către salariat a activității în forma telemuncă presupune o serie de obligații ale angajatorului – detaliate explicit în textul de lege – obligații pe care unitățile de învățământ nu le pot îndeplini. Acesta este și motivul pentru care, prin Decretul nr. 240/2020 și prin O.M.E.C. nr. 4135/2020 s-a reglementat organizarea de către unitățile de învățământ, pe durata stării de urgență, a desfășurării de activități din planurile de învățământ, în format on-line, doar în măsura posibilităților, urmând ca acestea să realizeze planuri de recuperare și planuri remediale pentru elevii care în perioada suspendării cursurilor nu au putut participa, din motive obiective, la activitățile de învățare on-line, ce vor fi aplicate imediat după reluarea cursurilor.
Mai mult, la art. 5 alin. (2) sunt enumerate o serie de clauze care trebuie să se regăsească în mod obligatoriu în contracte și care, în situația dată, sunt imposibil a fi respectate [a se vedea, în acest sens, lit. d), f) și g)].
În consecință, apreciem că unitățile de învățământ nu pot solicita cadrelor didactice consimțământul în vederea încheierii unor acte adiționale la contractele individuale de muncă pentru desfășurarea activității în regim de telemuncă, nefiind întrunite condițiile Legii nr. 81/2018.
III. Munca la domiciliu își are consacrarea legislativă în dispozițiile art. 108-110 din Codul muncii, dintre care le evidențiem pe cele ale art. 109, potrivit cărora:
„Art. 109. Contractul individual de muncă la domiciliu se încheie numai în formă scrisă și conține, în afara elementelor prevăzute la art. 17 alin. (3), următoarele:
a) precizarea expresă că salariatul lucrează la domiciliu;
b) programul în cadrul căruia angajatorul este în drept să controleze activitatea salariatului său și modalitatea concretă de realizare a controlului;
c) obligația angajatorului de a asigura transportul la și de la domiciliul salariatului, după caz, al materiilor prime și materialelor pe care le utilizează în activitate, precum și al produselor finite pe care le realizează.”
Din textul mai sus citat, rezultă că, dacă am accepta ideea muncii desfășurate la domiciliu, ar fi nevoie de încheierea unui act adițional la contractul individual de muncă, act care se supune rigorilor legislației în vigoare:
1. încheiere în formă scrisă, cu acordul ambelor părți și semnarea de către acestea – aceasta este o procedură nerealistă în acest moment și irealizabilă, prin raportare la ordonanțele militare care restricționează circulația persoanelor, salariații în cauză nebeneficiind de adeverințe de la angajator pentru a se putea deplasa la unitățile de învățământ;
2. înregistrare în Revisal cu cel puțin o zi anterior modificării [în conformitate cu prevederile art. 3 alin. (2) lit. e) si art. 4 alin. (2) din Hotărârea Guvernului nr. 905/2017 privind Registrul general de evidență a salariaților]; nu se pune problema retroactivității actelor adiționale.
În consecință, și sub aceste aspecte, nu se pune problema modificării contractelor individuale de muncă ale cadrelor didactice.
IV. Actualizarea fișei postului nu presupune încheierea unui act adițional: fișa postului este anexă la contractul individual de muncă și este elaborată în conformitate cu fișa- cadru aprobată prin O.M.E.C.T.S. nr. 6143/2011, cu modificările și completările ulterioare.
Vă rugăm să observați că Instrucțiunea aprobată prin O.M.E.C. nr. 4135/2020 prevede, în primul rând, obligația Ministerului Educației de a actualiza „actele normative care reglementează fișa postului cadrelor didactice și evaluarea acestora, incluzând atribuții specifice și indicatori de performanță, referitori la proiectarea, realizarea și evaluarea activităților de învățare on-line” [art. 6 alin. (3)] și abia apoi obligația unităților de a actualiza „fișele posturilor cadrelor didactice din învățământul preuniversitar, cu atribuții referitoare la activitățile de învățare on-line” [art. 8 lit. l)].
În plus, așa cum am arătat la pct. I, nicăieri în Instrucțiune nu se instituie obligativitatea pentru unitățile de învățământ să încheie acte adiționale.
Pentru toate aceste considerente, în absența unor dispoziții exprese ale Ministerului Educației și Cercetării și a modificării cadrului legislativ, apreciem că modificarea contractelor individuale de muncă ale cadrelor didactice care desfășoară activitate de predare on-line este nu doar inoportună, ci și lipsită de suport legal.