Federațiile sindicatelor din învățământ au organizat astăzi, vineri, 22 august, o nouă manifestație de protest față de Legea Bolojan și prevederile acesteia privind educația, în fața sediului Ministerului Educației.
Protestele declanșate de sindicatele din educație în urmă cu patru săptămâni intră în a 16-a zi și vor continua până la începutul anului școlar.
De asemenea, Federațiile au transmis profesorilor că este esențial ca, în data de 8 septembrie, să nu participe la festivitățile de deschidere oficială a anului școlar 2025-2026:
„Nu putem să participăm la festivități golite de conținut și să aplaudăm discursuri ipocrite și demagogice!”
DOCUMENTE ATAȘATE
Apel al federațiilor sindicale din educație
Federațiile sindicale reprezentative la nivel de sector de activitate învățământ preuniversitar – Federația Sindicatelor Libere din Învățământ și Federația Sindicatelor din Educație „SPIRU HARET” – au declanșat referendum pentru ca, în data de 8 septembrie 2025, începând cu ora 9:00, în toate unitățile de învățământ unde există membri de sindicat ai celor două federații să se boicoteze începerea cursurilor anului școlar 2025-2026.
MOTIVELE PROTESTULUI:
De asemenea, trebuie să ținem cont și de faptul că se pregătește eliminarea titularizării în sistemul de învățământ, măsură care va lovi în toate cadrele didactice din învățământul preșcolar, primar, gimnazial și liceal.
În aceste zile, când – prin Legea nr. 141/2025 – educația este grav afectată de măsuri care aduc prejudicii majore sistemului de învățământ, subminând munca profesorilor, viitorul copiilor și încrederea părinților, este esențial ca, în data de 8 septembrie, membrii de sindicat și toți salariații din educație:
➢ să nu participe la festivitățile de deschidere oficială a anului școlar 2025-2026;
➢ să nu desfășoare niciun fel de activități specifice începutului de an școlar: să nu organizeze ședințe cu părinții; să nu participe la ședințele organizate de unitatea de învățământ; să nu ridice/împartă manualele; să nu desfășoare activități cu elevii/preșcolarii etc.;
➢ să poarte însemne distinctive referitoare la protest (banderole, ecusoane etc.);
➢ să participe la acțiunile de protest organizate de federațiile noastre în București sau, după caz, la cele organizate de sindicatele afiliate în municipiile reședință de județ.
Nu putem sta deoparte când respectul față de educație este înlocuit cu dispreț.
Nu putem să participăm la festivități golite de conținut și să aplaudăm discursuri ipocrite și demagogice, în timp ce în spatele lor se iau decizii care pun în pericol viitorul copiilor noștri.
Adresăm, pe această cale, rugămintea ca părinții și elevii să fie solidari cu acțiunile noastre și să nu participe la activitățile preconizate a se derula pe data de 8 septembrie 2025 la nivelul unităților de învățământ.
Pe 8 septembrie, alegerea este a fiecăruia dintre noi: putem să ne asumăm consecințele boicotării începutului de an școlar și să arătăm că suntem uniți, că nu mai acceptăm jumătăți de măsură și că vrem o educație care să ridice România – nu să o doboare – alegând să fim împreună la Marșul Educației SAU putem sta deoparte (lăsând impresia că suntem mulțumiți și acceptăm necondiționat măsurile dispuse abuziv împotriva învățământului).
Pe 8 septembrie 2025, ieșim în stradă pentru Marșul Educației – un protest al demnității și al responsabilității față de viitorul școlii românești!
Joi, 28 august 2025, la solicitarea S.I.P. Județul Hunedoara, s-a desfășurat Comisia Paritară a I.S.J. Hunedoara. Ordinea de zi a acestei ședințe s-a concentrat pe efectele Legii nr. 141/2025 și ale legislației subsecvente în învățământul hunedorean.
Astfel, limitându-ne la informațiile furnizate, la nivelul județului Hunedoara între consecințele, evident negative, măsurilor de austeritate se pot aminti:
▪ pierderea personalității juridice de către trei unități de învățământ (două în municipiul Brad și una în municipiul Petroșani), o altă unitate de învățământ (Aninoasa) păstrându-și personalitatea juridică chiar dacă efectivele sale sunt sub normele legale, fiind unitate unică la nivelul unității administrativ-teritoriale;
▪ desființarea a șase structuri școlare (Merișor, Sântandrei, Nădăștia de Sus, Strei, Băiești și Podele), care se adaugă celor trei deja preconizate a-și înceta existența;
▪ comasarea a aproximativ 20 de clase la nivel județean datorită efectivelor de elevi sub normele legale;
▪ dispariția aproximativ 350 de posturi la nivel județean, în proporție covârșitoare didactice, în principal datorită creșterii normei didactice.
Fără să putem garanta că efectele măsurilor adoptate se limitează la cele amintite mai sus, informațiile furnizate fiind formulate verbal, fără punerea la dispoziție a unor documente asumate, este deja evident că avem de-a face cu o bulversare a începutului de an școlar, de unde și nemulțumirea și starea de tensiune existentă în sistem. Evident, dacă este să aducem în discuție și zecile (dacă nu sutele) de colegi cu contracte pe perioadă determinată rămași fără posturi, iar după aceea sutele de colegi înscriși la testarea județeană care se va derula la început de septembrie, în cazul cărora este greu de spus dacă își vor găsi un loc de muncă, situația este cu atât mai explozivă.
De unde și apelul S.I.P. Județul Hunedoara, formulat explicit în cadrul ședinței, adresat personalului de conducere, îndrumare și control de a nu interfera în mod negativ cu protestele din data de 8 septembrie (în măsura în care nu doresc sau nu pot să susțină acțiuni menite să vină în sprijinul educației), inclusiv prin abandonarea organizării oricăror festivități de deschidere și a celorlalte activități prilejuite de noul an școlar în această zi.
În finalul ședinței au fost reiterate de altfel toate acțiunile de protest care s-au derulat în această vară și mai ales cele care urmează în perioada următoare, cu precădere în data de 8 septembrie, inclusiv apelul adresat elevilor și părinților acestora de a nu sprijini măsuri luate împotriva educației prin prezența lor la festivitățile de deschidere sau la alte activități derulate în această zi.
Tip contract |
România (%) |
Media internațională (%) |
Angajat cu normă întreagă |
91,6 |
82,4 |
Angajat cu normă parțială (71%-90% din norma didactică) |
2 |
7,3 |
Angajat cu normă parțială (50%-70% din norma didactică) |
3,3 |
6,4 |
Angajat cu normă parțială (sub 50% din norma didactică) |
3,1 |
3,9 |
Contract de muncă pe perioadă nedeterminată |
69,5 |
82,5 |
Contract de muncă pe perioadă determinată mai mare de un an școlar |
5,6 |
5,8 |
Contract de muncă pe perioadă determinată de un an școlar sau mai puțin |
25 |
11,9 |
Criterii |
România |
Media internațională |
Numărul de elevi/cadru didactic |
15 |
12 |
Număr de cadre didactice/personal de asistență psihopedagogică |
22 |
14 |
Număr de cadre didactice/personal administrativ |
8 |
6 |
Număr mediu de elevi dintr-o clasă |
22 |
24 |
Țara |
Timp de lucru total |
Norma didactică |
România |
40 |
18 |
Danemarca |
37 |
22 |
Finlanda |
17-21* |
14-18 |
Franța |
35 |
15-20 |
Norvegia |
38 |
18 |
Polonia |
40 |
14 |
Spania |
38 |
20-23 |
Anglia (UK) |
35 |
23 |
Țara |
Expun rezumatul noțiunilor însușite (%) |
Elevii lucrează în grupuri mici (%) |
Utilizarea sarcinilor diferențiate (%) |
Prezentarea unui subiect nou plecând de la o situație de viață (%) |
Elevii lucrează la proiecte (%) |
Elevii utilizează TIC în clasă sau pentru proiecte (%) |
Media internațională |
73,5 |
47,4 |
44,4 |
68,4 |
27,5 |
37,5 |
România |
76,7 |
55,7 |
58 |
54,4 |
21,6 |
26 |
Danemarca |
79,5 |
79,7 |
44,2 |
68,7 |
23,1 |
73,9 |
Finlanda |
62 |
36,7 |
36,6 |
63,7 |
14,1 |
18,2 |
Franța |
74,3 |
36,8 |
22 |
56,9 |
21,8 |
24,2 |
Coreea de Sud |
70,8 |
31,8 |
20,4 |
49,5 |
14 |
27,6 |
Norvegia |
89,2 |
72,7 |
67,4 |
53,6 |
33,7 |
73,8 |
Polonia |
78,1 |
42,4 |
55,5 |
75,5 |
15,8 |
36,4 |
Spania |
71,8 |
33,4 |
40,3 |
77,3 |
26,4 |
37 |
Anglia (UK) |
75,2 |
58,4 |
63,2 |
62,5 |
38,3 |
37,1 |
Țara |
Matematică |
Citire/Lectură |
Științe |
Media OECD |
494 |
496 |
501 |
România |
445 |
438 |
439 |
Danemarca |
500 |
496 |
498 |
Finlanda |
519 |
524 |
545 |
Franța |
495 |
505 |
499 |
Coreea de Sud |
554 |
536 |
538 |
Norvegia |
489 |
504 |
495 |
Polonia |
518 |
518 |
526 |
Spania |
484 |
488 |
496 |
Anglia (UK) |
494 |
499 |
514 |
Țara |
Procentajul elevilor care declară că se simt bine la școală (%) |
Media OECD |
80 |
România |
78 |
Danemarca |
86 |
Finlanda |
69 |
Franța |
81 |
Coreea de Sud |
60 |
Norvegia |
87 |
Polonia |
70 |
Anglia (UK) |
83 |
Criteriul |
2009/2010 |
2010/2011 |
2011/2012 |
2012/2013 |
2013/2014 |
Rata de promovare din numărul elevilor prezentați |
76,3 |
55,6 |
56,2 |
64,3 |
71 |
Țara |
Nr. elevi/calculator - învățământ primar - |
Nr. elevi/calculator - învățământ gimnazial - |
Nr. elevi/calculator - învățământ liceal - |
Media UE |
7 |
5 |
4 |
România |
17 |
13 |
10 |
Danemarca |
3 |
3 |
2 |
Finlanda |
6 |
5 |
4 |
Franța |
8 |
5 |
3 |
Norvegia |
3 |
3 |
1 |
Polonia |
10 |
8 |
9 |
Spania |
3 |
3 |
4 |
Țara |
Învățământ vocațional (tehnic, tehnologic, profesional și vocațional) |
Învățământ general (teoretic) |
Media UE |
49,6 |
50,4 |
România |
63,7 |
36,3 |
Danemarca |
47,3 |
52,7 |
Finlanda |
68,8 |
31,2 |
Franța |
44,2 |
55,8 |
Norvegia |
54,1 |
45,9 |
Polonia |
47,2 |
52,8 |
Spania |
42,9 |
57,1 |
Criteriul |
2011/2012 |
2012/2013 |
2013/2014 |
Total învățământ secundar |
96 |
94,9 |
91,2 |
Învățământ teoretic și vocațional |
41,7 |
43,4 |
45,1 |
Învățământ tehnologic și profesional |
54,8 |
51,6 |
47,2 |
Țara |
Procentajul profesorilor care au participat la activități de perfecționare în ultimele 12 luni (%) |
Procentajul profesorilor care NU au plătit participarea la cursuri de perfecționare (%) |
Procentajul profesorilor care au plătit PARȚIAL participarea la cursuri de perfecționare (%) |
Procentajul profesorilor care au plătit INTEGRAL participarea la cursuri de perfecționare (%)
|