Astăzi, 09 iulie 2025, a fost înregistrat la Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, sub nr. 1104/UPDSPS/09.07.2025, Contractul Colectiv de Muncă Unic la Nivel de Sector de Negociere Colectivă Învățământ Preuniversitar (C.C.M.U.N.S.N.C.I.P.). Acesta intră în vigoare de la data înregistrării și este încheiat pentru o perioadă de 2 ani.
Pentru o corectă informare a membrilor de sindicat, subliniem faptul că semnarea contractului colectiv de muncă era necesară, deoarece:
I. Pe de o parte, de la data de 05 iulie 2025 – dată de la care C.C.M.U.N.S.C.I.P. anterior (înregistrat la M.M.P.S.-D.D.S. sub nr. 1199/5.07.2023 și publicat în Monitorul Oficial, Partea a V-a nr. 1/26.07.2023) și-a încetat efectele [în conformitate cu dispozițiile exprese ale art. 183 alin. (6) din Legea nr. 367/2022 privind dialogul social] – în absența contractului colectiv de muncă la nivel de sector, SALARIAȚII DIN ÎNVĂȚĂMÂNT NU MAI BENEFICIAZĂ DE O SERIE DE DREPTURI REGLEMENTATE EXCLUSIV DE ACESTA DE ANI DE ZILE, între care:
- zilele de concediu de odihnă (21, 24, 28 zile) ce se acordă în raport de vechimea în muncă personalului didactic auxiliar, personalului administrativ; precizăm că, în absența CCMUNSNCIP s-ar putea acorda doar numărul minim de zile de concediu reglementat de Codul muncii – 20 de zile lucrătoare/an calendaristic;
- zilele libere plătite în cazul unor evenimente familiale deosebite sau în alte situații (căsătoria salariatului sau a copilului, deces soț, soție, părinte etc., schimbarea locului de muncă ș.a.);
- concediul de odihnă suplimentar pentru personalul didactic auxiliar și nedidactic;
- învoirea colegială;
- recunoașterea ca vechime în învățământ a perioadei în care angajații se află în concediu fără plată pentru rezolvarea unor situații personale;
- posibilitatea cadrului didactic de a beneficia de concediul fără plată de un an școlar o dată la 10 ani chiar și cumulat, în doi ani școlari (în situația în care nu și-au valorificat la timp acest drept);
- posibilitatea personalului didactic auxiliar și a personalului administrativ/ contractual de a beneficia de concediu fără plată pe o perioadă de un an calendaristic, o dată la 10 ani de activitate în învățământ;
- organizarea și funcționarea comisiei paritare de la nivelul inspectoratelor școlare și al unităților de învățământ etc.
II. Pe de altă parte, în urma negocierilor purtate cu reprezentanții Ministerului Educației și Cercetării – pe baza proiectului de contract colectiv elaborat de Direcția Generală Economică din cadrul ministerului (care propunea eliminarea mai multor drepturi stabilite în favoare salariaților din învățământ prin vechiul contract colectiv de muncă), dar avându-se în vedere și proiectul elaborat de F.S.L.I. și F.S.E „SPIRU HARET” – s-a convenit asupra unor CLAUZE FAVORABILE SALARIAȚILOR DIN ÎNVĂȚĂMÂNT (inclusiv prin păstrarea unor dispoziții ce se doreau a fi eliminate), precum și asupra UNOR DREPTURI SUPLIMENTARE (în plus față de cele prevăzute în CCMUNSNCIP anterior), de care aceștia nu pot beneficia decât după semnarea și înregistrarea contractului colectiv de muncă la nivel de sector, între care:
1. menținerea clauzei privind desfășurarea activităților care alcătuiesc norma didactică (altele decât cele de predare-învățare-evaluare) și în afara locului de muncă (biblioteci, centre de informare și documentare, casele corpului didactic, domiciliu etc.), precum și on-line – art. 14 alin. (4) [pe care ministerul le propunea a se desfășura doar în spațiul școlar];
2. dreptul salariaților angajați cu fracție de normă/post de a fi încadrați, la cerere, cu normă/post întreagă/întreg sau pe fracție mai mare de normă/post, dacă apar norme sau fracțiuni de norme vacante din aceeași specialitate sau specialități înrudite, respectiv posturi ori fracțiuni de posturi de același fel și dacă întrunesc condițiile pentru ocuparea acestora, fără a depăși un post întreg sau o normă întreagă – art. 18;
3. menținerea dreptului angajaților care renunță la concediul legal pentru creșterea copilului în vârstă de până la 1 an, 2 ani, respectiv 3 ani de a beneficia de reducerea duratei normale de lucru cu 2 ore/zi, fără ca aceasta să le afecteze salariile de bază și vechimea în învățământ/muncă – art. 23 alin. (1) [această clauză era propusă spre eliminare de către M.E.C.];
4. inserarea dreptului salariaților care îngrijesc pacienți cu afecțiuni oncologice de a beneficia de concediu și indemnizație pentru îngrijirea pacientului, pe o perioadă de cel mult 45 de zile calendaristice într-un interval de 1 an, pentru fiecare pacient – art. 24 alin. (7);
5. acordarea unui număr de 25 de zile de concediu de odihnă (pentru o vechime în muncă între 5 și 15 ani) + extinderea categoriilor de beneficiari ai acestui concediu: personal didactic de conducere, de îndrumare și control din inspectoratele școlare, personal didactic de conducere din unitățile de învățământ și unități de educație extrașcolare, inclusiv casele corpului didactic și centrele de resurse și asistență educațională, personal didactic auxiliar și personal administrativ – art. 28 alin. (2) [mărindu-se numărul de zile și extinzându-se categoriile de beneficiari];
6. inserarea clauzei ce stabilește că personalul didactic de predare care, pe parcursul unui an școlar, își desfășoară activitatea succesiv în mai multe unități/instituții de învățământ în baza unor contracte individuale de muncă distincte, are dreptul la concediu de odihnă la fiecare dintre acestea, proporțional cu perioada lucrată, iar concediul de odihnă și indemnizația aferentă se acordă de către fiecare unitate/instituție în parte, în timpul vacanțelor școlare intermodulare existente în perioada lucrată – art. 28 alin. (5);
7. acordarea concediului de odihnă suplimentar între 3 și 7 zile și personalului didactic de conducere, de îndrumare și de control (nu doar personalului didactic auxiliar și administrativ) – art. 28 alin. (10) [propunerea ministerului era de eliminare a concediului de odihnă suplimentar];
8. acordarea a 5 zile lucrătoare pentru decesul cumnaților – art. 29 alin. (1) lit. d);
9. acordarea unei zile lucrătoare libere plătite – ziua votării – pentru salariații care au calitatea de membri ai birourilor electorale ale secțiilor de votare sau de operatori de calculator ai acestora – art. 29 alin. (1) lit. j);
10. acordarea unei zile libere plătite/săptămână, dar nu mai multe de 30 de zile pe an calendaristic, pentru salariații cu afecțiuni medicale grave sau afecțiuni cronice, confirmate prin documente medicale, ce necesită tratament medical periodic efectuat în regim de internare de zi – art. 29 alin. (1) lit. k);
11. menținerea clauzei privind considerarea ca vechime în învățământ a concediilor fără plată pentru interese personale care nu depășesc 20 de zile lucrătoare pe an calendaristic (clauză propusă pentru eliminare de către minister) – art. 32 alin. (1);
12. inserarea dreptului personalului didactic titular de a beneficia de concediu fără plată cu o durată totală de 3 ani într-un interval de 7 ani, dacă solicită să se specializeze sau să își continue studiile – art. 32 alin. (3);
13. instituirea și pentru personalul didactic auxiliar și administrativ/contractual încadrat cu contract individual de muncă pe durată nedeterminată (nu doar pentru cadrele didactice) a dreptului la concediu fără plată pe o perioadă de un an calendaristic, o dată la 10 ani de activitate în învățământ, cu aprobarea consiliului de administrație – art. 32 alin. (6);
14. acordarea sporului de 15% din salariul de bază aflat în plată pentru persoanele cu handicap grav sau accentuat – art. 35 alin. (1) lit. d);
15. acordarea majorării de 10% (dirigenția) personalului didactic de predare pensionat încadrat pe post în educația timpurie și învățământul primar în regim de plata cu ora – art. 35 alin. (1) lit. e);
16. consacrarea dreptului personalului didactic cu rezultate excelente în activitatea didactică, educativă și științifică de a primi diplome, decorații, ordine, medalii, titluri, în conformitate cu dispozițiile art. 218 din Legea nr.198/2023 – art. 37 alin. (2);
17. reglementarea ca abatere disciplinară a refuzului nejustificat de eliberare a fluturașului de salariu – art. 38 alin. (3);
18. reglementarea expresă că reprezintă abatere disciplinară neacordarea, cu vinovăție, de către conducătorii unităților/instituțiilor de învățământ a drepturilor reglementate de acest contract colectiv de muncă – la art. 39 alin. (2);
19. instituirea obligației conducerilor unităților de învățământ preuniversitar de stat de a solicita autorităților administrației publice locale să asigure condiții de muncă corespunzătoare în spațiile școlare aflate în proprietatea și/sau administrarea autorităților locale – art. 44 alin. (1);
20. prevederea obligației unităților de învățământ preuniversitar/speciale de stat de a solicita, de la consiliul local/consiliul județean, fondurile pentru efectuarea tuturor serviciilor medicale profilactice necesare pentru supravegherea sănătății angajaților – art. 48 alin. (4);
21. inserarea procedurii pentru declararea bolilor profesionale – art. 51 alin. (2);
22. menținerea dreptului personalului din învățământ de a beneficia de decontarea navetei – art. 53 alin. (1) [ministerul dorea restrângerea beneficiarilor acestui drept, exclusiv la personalul didactic de predare și condiționarea plății de inexistența unei locuințe puse la dispoziție de autoritățile locale];
23. consacrarea posibilității de ocupare a unui post vacant sau temporar vacant, prin încheierea unui contract individual de muncă pe durată determinată, până la ocuparea acestuia prin concurs, dar nu mai mult de 90 de zile – art. 62 alin. (2);
24. inserarea unei clauze care permite ca, în situația în care, la nivelul unității/instituției există un post administrativ vacant sau temporar vacant, acesta să poată fi ocupat și de un salariat din unitate care îndeplinește condițiile de studii pentru încadrarea pe respectivul post, la cererea sa și cu aprobarea consiliului de administrație, prin modificarea încadrării și încheierea unui act adițional la contractul individual de muncă, de modificare a felului muncii, a salariului și a fișei postului, până la revenirea titularului pe post sau, după caz, până la ocuparea postului prin concurs, dar nu mai mult de 90 de zile – art. 62 alin. (3);
25. inserarea unor clauze aplicabile salariaților din învățământ rezerviști voluntari care sunt concentrați pentru instruire, inclusiv cu privire la remunerarea corespunzătoare a personalului didactic de predare care suplinește rezervistul voluntar – art. 69 alin. (6);
26. prevederea expresă a dreptului personalului didactic de predare care asigură suplinirea angajaților aflați în incapacitate temporară de muncă de a fi remunerat corespunzător din prima zi de suplinire – art. 69 alin. (7);
27. neinserarea, la art. 74, a obligației ordonatorilor de credite ai unităților/instituțiilor de învățământ preuniversitar de stat de a întreprinde toate măsurile necesare pentru îndeplinirea țintelor trimestriale pentru cheltuielile totale, inclusiv prin reducerea numărului de posturi finanțate și bugetele acestora și, respectiv, disponibilizarea, în condițiile legii, a unei părți din personalul încadrat, conform art. 18 alin. (5) din Legea responsabilității fiscal-bugetare nr. 69/2010 (clauză propusă de minister, asupra căreia acesta a insistat în mod deosebit);
28. eliminarea, de la art. 3 alin. (4), a clauzei propuse de minister privitoare la obligația părților semnatare ale CCMUNSNCIP de a garanta respectarea drepturilor beneficiarilor primari ai educației – clauză de natură să producă îngrădirea drepturilor sindicale și care nu are legătură cu obiectul contractului colectiv de muncă, raportat la dispozițiile art. 1 pct. 17 și art. 100 alin. (5) din Legea nr. 367/2022 privind dialogul social, cu modificările și completările ulterioare;
29. menținerea prevederii potrivit căreia angajații nu au obligația însoțirii preșcolarilor/elevilor care fac naveta, pe mijloacele de transport în comun/microbuzele școlare/ mijloacele de transport puse la dispoziției de autoritățile administrației publice locale – art. 83 [ministerul propusese instituirea obligației însoțirii preșcolarilor/elevilor];
30. reglementarea obligației inspectoratelor școlare și unităților/instituțiilor prevăzute în Anexa nr. 3 de a înregistra toate cererile depuse la acestea de către angajați și/sau organizațiile sindicale afiliate federațiilor sindicale semnatare ale contractului – art. 117 alin. (2).
Ținând seama de faptul că la data de 05 iulie 2025 și-a încetat efectele C.C.M.U.N.S.C.I.P. înregistrat la M.M.P.S.-D.D.S. sub nr. 1199/5.07.2023 și publicat în Monitorul Oficial, Partea a V-a nr. 1/26.07.2023, organizațiile sindicale din învățământ au negociat și semnat un nou Contract Colectiv de Muncă Unic la Nivel de Sector de Negociere Colectivă Învățământ Preuniversitar (C.C.M.U.N.S.N.C.I.P.), înregistrat la Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, sub nr. 1104/UPDSPS/09.07.2025. Prevederile noului contract colectiv de muncă intră în vigoare de la data înregistrării (9 iulie) și sunt operabile pentru o perioadă de doi ani.
Negocierile purtate au reușit menținerea majorității drepturilor existente și anterior în contractele colective de muncă de la nivelul învățământului (informații suplimentare în ceea ce privește prevederile puse sub semnul întrebării de Ministerul Educației și Cercetării se regăsesc în informarea federațiilor sindicale atașată acestui articol).
Dintre modificările survenite subliniem:
1. stipularea dreptului personalului didactic de predare care asigură suplinirea angajaților aflați în incapacitate temporară de muncă de a fi remunerat corespunzător din prima zi de suplinire – art. 69 alin. (7);
2. menținerea parțială a concediului de odihnă suplimentar între 3 și 7 zile (de la 5-10 zile) pentru personalului didactic de conducere, de îndrumare și de control, personalului didactic auxiliar și administrativ – art. 28 alin. (10);
3. acordarea majorării de 10% (dirigenția) personalului didactic de predare pensionat încadrat pe post în educația timpurie și învățământul primar în regim de plata cu ora – art. 35 alin. (1) lit. e);
4. menținerea clauzei privind desfășurarea activităților care alcătuiesc norma didactică (altele decât cele de predare-învățare-evaluare) și în afara locului de muncă (biblioteci, centre de informare și documentare, casele corpului didactic, domiciliu etc.), precum și on-line – art. 14 alin. (4)
5. acordarea a 5 zile lucrătoare libere plătite pentru decesul cumnaților – art. 29 alin. (1) lit. d);
6. inserarea procedurii pentru declararea bolilor profesionale – art. 51 alin. (2);
7. reafirmarea expresă a faptului că reprezintă abatere disciplinară neacordarea, cu vinovăție, de către conducătorii unităților/instituțiilor de învățământ a drepturilor reglementate de acest contract colectiv de muncă – la art. 39 alin. (2);
8. acordarea unei zile lucrătoare libere plătite – ziua următoare votării – pentru salariații care au calitatea de membri ai birourilor electorale ale secțiilor de votare sau de operatori de calculator ai acestora – art. 29 alin. (1) lit. j);
9. acordarea suplimentară a unei zile de concediu de odihnă pentru personalul cu vechime cuprinsă între 5 și 15 ani (de la 24 la 25 de zile) – art. 28 alin (2).
Pentru o informare mai exhaustivă asupra modificărilor survenite se poate consulta informarea atașată acestui articol sau textul propriu-zis al Contractului Colectiv de Muncă Unic la Nivel de Sector de Negociere Colectivă Învățământ Preuniversitar.
Addenda
Pentru o corectă informare, ținând seama de „interpretările” care sunt vehiculate on-line, inclusiv de „specialiști” (cu trimitere la art. 3 al contractului colectiv de muncă), trebuie amintit faptul că Legea nr. 367/2022 privind dialogul social, la art. 105, relativ la negocierea colectivă în sistemul bugetar, precizează:
„(1) Prin contractele/acordurile colective de muncă încheiate pentru angajații/lucrătorii din sistemul bugetar nu pot fi negociate sau incluse clauze referitoare la drepturi salariale ale căror acordare și cuantum sunt prevăzute de legislația în vigoare pentru categoria respectivă de personal.
(2) Prin excepție de la prevederile art. 97, contractele colective de muncă în sistemul bugetar se negociază, în condițiile legii, după aprobarea bugetelor de venituri și cheltuieli ale ordonatorilor de credite, în limitele și în condițiile stabilite prin acestea.
(3) Drepturile salariale din sistemul bugetar se stabilesc prin lege în limita bugetelor de venituri și cheltuieli aprobate, care nu pot constitui obiect al negocierilor și nu pot fi modificate prin contracte colective de muncă. În cazul în care drepturile salariale sunt stabilite de legi speciale între limite minime și maxime, drepturile salariale concrete se determină prin negocieri colective.
(4) Clauzele cuprinse în contractele colective de muncă încheiate cu încălcarea prevederilor alin. (1)-(3) sunt lovite de nulitate.
(5) Răspunderea pentru încheierea contractelor colective de muncă cu nerespectarea prevederilor alin. (1)-(3) revine angajatorului, care este obligat la recuperarea sumelor acordate necuvenit.”
Totodată, Legea nr. 153/2017 cadru privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice stipulează încă de la art. 1, alin (4), faptul că „prin contractele colective de muncă/acordurile colective de muncă și contractele individuale de muncă nu pot fi negociate salarii sau alte drepturi de natură salarială în bani sau în natură care excedează sau contravin prevederilor prezentei legi”.
Ca atare, interpretările potrivit cărora sindicatele din educație au acceptat o prevedere abuzivă, menită, conspirațional, să limiteze eventualele acțiuni de protest ale membrilor de sindicat, denotă nu numai ignoranța legislativă, ci se înscrie într-o optică antisindicală în linia acțiunilor concertate de manipulare a salariaților din educație.
Cu alte cuvinte, spre dezamăgirea diverșilor chibiți, „trădarea” se amână...
Revenim asupra conținutului acestui articol, care pare să fi tulburat apele până la cele mai înalte nivele...
Mai precis, este vorba de informația potrivit căreia „din cele 51 de școli din mediul rural din județul Hunedoara, în noile condiții 49 dintre acestea își pierd personalitatea juridică”. Afirmația, motivată de prevederile art. LIII din Legea privind unele măsuri fiscal-bugetare („Unitățile de învățământ de stat au personalitate juridică, dacă se organizează și funcționează, după caz, astfel: a) cu minimum 500 de elevi; b) cu minimum 500 de elevi, preșcolari și/sau antepreșcolari; c) cu minimum 250 de preșcolari și/sau antepreșcolari; d) cu minimum 200 de antepreșcolari; e) cu minimum 300 de elevi, în cazul unităților de învățământ postliceal f) cu minimum 50 de elevi sau minimum 50 de elevi și/sau preșcolari, în cazul unităților de învățământ special.”), este departe de a justifica o interpretare potrivit căreia aceste unități de învățământ s-ar desființa.
Evident totodată, cunoaștem prevederile Legii nr. 198/2023 a învățământului preuniversitar, potrivit cărora „prin excepție (...) în unitățile administrativ-teritoriale în care numărul total al beneficiarilor primari nu se încadrează în prevederile alin. (1), se organizează o singură unitate de învățământ cu personalitate juridică” (art. 16), de unde și o anumită mirare privind anumite reacții relativ disproporționate, cu atât mai mult în contextul în care educația cunoaște un „asalt” care pune sub semnul întrebării locurile de muncă și veniturile salariaților.
Oricum, o afirmăm în mod explicit, actualele măsuri nu conduc la desființarea respectivelor unități de învățământ, ele urmând să continue a funcționa (ceea ce nu înseamnă că nu poate urma o reorganizare care să pună sub semnul întrebării structurile acestor unități de învățământ) cu personalitate juridică, deocamdată... Fiindcă, pe de altă parte, „amenințarea” unei viitoare reorganizări administrative revine periodic, fără a fi de îndepărtat nici unele „gânduri” legate de o eventuală organizare a unităților de învățământ fără o dependență strictă de administrațiile teritoriale.
Vineri, 11 iulie, începând cu orele 11:00, s-a derulat la sediul Instituției Prefectului – Județul Hunedoara o discuție informală având ca temă impactul măsurilor fiscal-bugetare preconizate de Guvernul României în domeniul educației.
La întâlnire, organizată la solicitarea S.I.P. Județul Hunedoara, alături de reprezentanții din partea sindicatului au participat:
- domnul Constantin Fulga (prefectul județului Hunedoara) și domnul Marius Muntean (secretar general al Instituției Prefectului – Județul Hunedoara), din partea Instituției Prefectului;
- domnul Alin Țambă (vicepreședinte al Consiliului Județean Hunedoara), din partea Consiliului Județean;
- doamna Maria Ștefănie (inspector școlar general), doamna Zsofia Szasz-Barra (inspector școlar general adjunct) și doamna Camelia Beșleagă (inspector școlar), din partea Inspectoratului Școlar Județean Hunedoara;
- domnul Cristian Resmeriță (Senatul României), doamna Natalia Intotero (Camera Deputaților), doamna Vetuța Stănescu (Camera Deputaților), doamna Ana-Maria Gavrilă (Camera Deputaților), domnul Puiu Toma (Camera Deputaților) și domnul Tiberiu Claudiu Bârstan (Camera Deputaților).
Discuțiile purtate, în baza materialului propus de S.I.P. Județul Hunedoara (atașat acestui articol) au subliniat, dincolo de fricțiunile și așteptările politice, abordarea strict contabilă și nestudiată a educației, măsurile aflate în curs de adoptare având darul de a afecta exclusiv negativ învățământul preuniversitar românesc.
Fără a insista asupra acestor consecințe în acest articol (sintetic ele se regăsesc în materialul atașat – la informațiile furnizate acolo s-ar putea adăuga, de exemplu, faptul că din cele 51 de școli din mediul rural din județul Hunedoara, în noile condiții 49 dintre acestea își pierd personalitatea juridică), concluzia pe care ne încumetăm să o desprindem (și în baza informațiilor dobândite în cursul discuțiilor) este că situația reală din sistemul educațional nu este cunoscută, iar măsurile adoptate în ceea ce privește învățământul sunt nefundamentate, lipsind orice studiu de impact al acestora (nici măcar instituțiile abilitate să furnizeze date reale asupra învățământului preuniversitar, precum inspectoratele școlare, nu au fost consultate).
De asemenea, estimăm că aceeași absență a oricărei consultări în adoptarea măsurilor fiscal-bugetare a caracterizat și relația Guvernului României cu parlamentarii din coaliția guvernamentală. Totuși, parlamentarii prezenți au asumat comunicarea pe canelele politice proprii a aspectelor semnalate de S.I.P. Județul Hunedoara, fiind enunțată chiar ideea unei scrisori deschise asumate politic care să vină în sprijinul educației, învățământului preuniversitar românesc.
Este deja un lucru cunoscut faptul că Ministerul Educației a renunțat de multă vreme la a mai asuma un rol determinant în elaborarea politicilor educaționale. Abdicarea progresivă de la rolul său în ceea ce privește structurarea și dezvoltarea sistemului educațional preuniversitar din România a devenit evidentă odată cu inițiativa Președinției României cunoscută sub numele de Proiectul „România Educată”.
Având la bază, după cum s-a subliniat în numeroase rânduri, doar o amplă consultare și chestionare publică, de unde și concluziile generale și generoase la care a ajuns (educație de calitate pentru toți, educație individualizată, autonomie și gândire critică, alocarea de resurse suficiente, în mod transparent și echitabil, pentru acest domeniu, școli sigure și sănătoase, atractivitatea sistemului de învățământ, management educațional profesionist și bazat pe responsabilitate, colaborare și stabilitate pentru un sistem de educație rezilient), cu o fundamentare cel puțin îndoielnică, concluziile la acest așa-numit proiect au fost transmise (14 iulie 2021) către Guvernul României și către Ministerul Educației pentru concretizarea lor la nivel de legislație.
Așteptarea noului cadru legislativ, care s-a tot prelungit, nu a confirmat în niciun fel speranțele venind din sistemul educațional, și anume că într-un final, în urma unor analize și studii bine întemeiate, politica educațională a României, grav afectată de „catastrofa” unui alt moment de „avânt creator” (desigur, avem în vedere anul 2011 și legea educației cu care am fost dăruiți în debutul acelui an de mai tristă amintire) va găsi coordonate adecvate rezolvării problemelor existente.
Astăzi, privind înapoi către acel moment de care ne desparte aproape un an de zile, constatările pe care le putem face sunt departe de orice estimare care să anticipeze o evoluție pozitivă a învățământului preuniversitar din România. Astfel, nu numai că nimic din ceea ce ar fi trebuit să se întâmple nu s-a întâmplat, dar am descoperit că suntem la un pas, noi cei din educație, de a fi „caterisiți” din dascăli.
Un ministru a cărui efervescență creatoare s-a amplificat de la zi la zi, până aproape la a pierde șirul propriilor idei și măsuri adoptate, o politizare cum nu s-a mai văzut din vremurile amintite ceva mai sus, intervenționismul discreționar în stabilirea politicilor educaționale a factorilor non-educaționali, ignorarea obstinată a cadrelor didactice și a reprezentanților acestora și multe altele de acest gen, mergând până la amânarea lansării noului cadru legislativ, care ar urma să se realizeze abia după intrarea în vacanță și în concediile de odihnă, sunt tot atâtea semnale că scopurile urmărite nu prea au de-a face cu educația și adevăratele sale probleme, dar mai ales cauze ale acestora, indiferent de declarațiile „prețioase” vehiculate în spațiul public.
Într-un astfel de cadru, pe cât de neplăcut ar putea să sune „urechilor” aplecate întru „prețiozitățile” pe care se tot face tam-tam, ar fi de așezat și lansarea în 8 iunie 2022 a „Manifestului privind politicile propuse pentru noua legislație în educație”. Inspirată de Raportul Proiectului România Educată, după cum se asumă chiar pe copertă, Alianța „O Voce pentru Educație” („organizații non-profit, camere de comerț și grupuri de antreprenori, având ca parteneri strategici Coaliția pentru Dezvoltarea României (reprezentând, prin companiile membre, 50% din PIB-ul României) și UNICEF”), promotoarea acestui manifest, ne asigură că „obiectivele din prezentul manifest vor fi transpuse în legea educației prin norme imperative, clare, care să sprijine fără drept de apel punerea în aplicare a măsurilor”.
Trecând dincolo de astfel de afirmații tranșante (pe care le-am putea pune pe seama talentului românului de a se pricepe la orice, dar poate mai puțin la ceea ce ar trebui să se priceapă), nu de alta, dar ar însemna că lucrurile sunt deja tranșate chiar dacă nimeni din învățământul preuniversitar nu a văzut vreun rând din viitoarea legislație, supunem totuși atenției dumneavoastră cele mai importante dintre „propunerileobiectivetranspuse”:
1. Cariera didactică și parcursul profesional - flexibilizarea rutelor de acces în cariera didactică, admiterea în cariera didactică urmând a se face fie pe ruta academică, fie pe o rută alternativă, dinspre practică spre teorie (studii universitare și programe de formare integrate, cu mentorat, supervizare și conversie profesională rapidă), în ambele variante, certificarea competențelor fiind de făcut în centrul de evaluare profesională specializat, în subordinea CJFCARE (Centrului Județean de Formare Continuă, Asistență și Resurse Educaționale).
2. Management și guvernanță - directorii de școli vor fi aleși prin concurs, pe baza de competențe de leadership și management școlar, în baza unor profiluri și criterii clar definite (care vor fi diferite pentru rolul de Director General/ Director de Dezvoltare, care poate veni din alte zone, cum este mediul de business, pe baza unei experiențe dovedite în management, project management, atragere de resurse sau scriere de proiecte, și Director Educațional Adjunct), iar școala va fi condusă de un Consiliu de administrație profesionist.
3. Investiția în educație - investiția în educație trebuie să ajungă în România - în maximum 3 ani, la media europeană (raportată la alocarea din PIB) și să se păstreze pe termen lung în corelare cu acest indicator european. Începând cu anul 2023, investiția în educație va beneficia de un buget echivalent cu cel puțin 15% din Bugetul General Consolidat, alocare repartizată astfel: maximum 80% pentru cheltuielile de resurse umane și minimum 20% pentru cheltuieli din categoria „bunuri și servicii”, formare profesională, evaluare, burse, cantină, internat și transport.
4. Infrastructură - centralizarea datelor privind imobilele aflate în rețeaua școlară din sistemul public din România, pentru a identifica construcțiile, terenurile de sport amenajate și a celorlalte spații exterioare, până la finalul anului 2023, pentru investiții mai eficiente în infrastructură școlară.
5. Curriculum & STEM - noua lege a educației trebuie să ofere un cadru controlat de autonomie curriculară, adică un nivel suficient de mare de opționalitate și decizie la nivel de școală spre beneficiul tuturor stakeholderilor implicați.
6. Evaluare centrată pe competențe - evaluarea elevilor trebuie să redevină relevantă, atât pentru ei, cât și pentru sistem. Pentru a putea realiza o evaluare relevantă și a putea măsura progresul școlar, se impune elaborarea unor standarde de evaluare și itemi standardizați. În acest mod, se poate realiza și intervenția asupra unităților de învățământ, în sensul sprijinirii acelor unități de învățământ care nu asigură progresul școlar, cât și asupra performanței cadrelor didactice.
7. Alfabetizare funcțională - consemnarea explicită în textul legii ca până în momentul în care România va atinge conform evaluărilor internaționale PISA/TIMMS/PIRLS sau altor măsurători relevante media europeană în privința alfabetizării funcționale, alfabetizarea funcțională a elevilor să devină cel mai important obiectiv de țară anual.
8. Educație incluzivă - guvernul și autoritățile locale trebuie să combată abandonul școlar în mod proactiv, prin sprijin concret. Astfel, propunem adoptarea și implementarea unui pachet integrat de intervenții, care să fie discutat cu actorii din societatea civilă.
9. Digitalizare - sistemul de educație din România are două nevoi fundamentale referitor la digitalizare: a) nevoia de viziune, strategie și implementare integrată și b) nevoia de instalare, configurare și întreținere la nivelul tuturor instituțiilor de învățământ.
10. Profesional - tehnic - vocațional – dual - pentru ruta profesională și tehnică, profesorii de specialitate și tutorii de practică vor fi angajați direct de unitatea de învățământ, începând cu anul școlar 2023-2024. Aceștia vor deține în mod obligatoriu experiență practică de minim 3 ani, obținută în ultimii 10 ani, în domeniul în care predau sau asistă elevii, pe acele calificări sau specializări specifice pe care urmează să lucreze cu elevii. De asemenea, o formă de instruire pedagogică eficientă va fi asigurată pentru specialiștii din industrie care doresc să devină tutori, mentori sau profesori pentru elevi. Pentru atragerea acestora, este necesară flexibilizarea normelor ce țin de statutul cadrului didactic.
Concluziile? Nefiind acesta un studiu sau cine știe ce document programatic, ci un biet articol lovit de perplexitate, ne vom limita la a sublinia principiile care, pe mintea noastră mai puțină ca truditori în ale educației, par să fi ghidat aceste „propuneriobiectivetranspuse” (în ce ne privește, cu ochelari de cal la ʼjdemiile de bâlbe gramaticalo-redacționale care „ornează” manifestul, iar în ceea ce vă privește, corelând ceea ce urmează, punct cu punct, cu „propunerileobiectivetranspuse” de mai sus, fără a ignora „realitățile” în care ne bălăcim):
1. Oricine, oricând, oricum poate aspira la o carieră didactică.
2. Conducerea educației nu trebuie să aibă de-a face cu educația.
3. Mai puțin (de 6%) reprezintă întotdeauna mai mult (de 2%).
4. „Strângerea” școlilor de pe coclauri pentru o mai eficientă dispersie întru propășirea celor ce au nevoie de spații.
5. Fiecare săptămână poate fi o „săptămână altfel”.
6. Relevanța „redevenirii” în ale evaluării se va face pe cât posibil în absența evaluărilor.
7. Gradul de dezvoltare al competențelor este invers proporțional cu „a cunoaște”.
8. Cine nu se simte obligat să vină la școală, va fi sprijinit să dea pe la școală.
9. Digitalizarea este un sprijin esențial întru eradicarea pădurilor patriei (cu o umilă și necesară explicație: până în prezent, orice inițiativă „digitalizantă” a avut darul de a amplifica numărul hârtiilor realizate, că oricum „digitalele” nu prea funcționează).
10. Dar dacă nu am mai avea cadre didactice?
Concluzii la concluzii? „Optimiști” (pe vorba cum că pesimismul este cea mai bună dovadă de optimism): de ce ai rezolva ceva dacă poți să le amețești mai rău?
Post-scriptum
Fiindcă pe când am ajuns la finalul acestor rânduri în mass-media a ajuns, „plină de sudoare”, și o știre potrivit căreia sindicatele s-ar fi alăturat acestui „al optulea fantastic” fără prea multă treabă în ale educație (deși, „epuizând” economia, trebuiau să-și găsească un alt domeniu de activitate), am ține să reamintim câteva dintre obiectivele principale ale abia încheiatei Conferințe Naționale a F.S.E. „Spiru Haret”:
- crearea unui nou cadru legislativ în domeniul educațional – sustenabil și predictibil, cu prevederi clare și ușor de implementat, rezultat al unei largi dezbateri publice, în acord cu principiile și recomandările internaționale și care să aibă la bază o strategie și o viziune pentru educație;
- aplicarea – corectă, integrală și urgentă – a dispozițiilor Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prin acordarea salariilor de bază prevăzute de anexele la aceasta (pentru cadre didactice, personal didactic auxiliar și nedidactic), dublată de: creșterea substanțială a coeficienților din grila de salarizare a personalului didactic de predare, reglementarea salariilor de bază ale personalului nedidactic din învățământ în Anexa nr. I la Legea-cadru nr. 153/2017 (în cadrul familiei ocupaționale de funcții bugetare "ÎNVĂŢĂMÂNT"), acordarea sporurilor pentru condiții de muncă, plata orelor suplimentare pentru munca prestată de personalul didactic auxiliar și nedidactic peste timpul normal de muncă;
- redefinirea statutului socio-profesional al salariatului din învățământ, într-o societate care pune accentul pe calitatea actului educațional;
- menținerea titularizării în sistem;
- finanțarea corectă a sistemului de învățământ preuniversitar de stat, prin alocarea fondurilor necesare de la bugetul de stat.
Numărul
curent |
Titlul
documentului |
Dimensiune
(octeți) |
Extensia
documentului |
Data
atașării |
1 | O Voce pentru Educație - Manifest privind politicile propuse pentru noua legislație în educație | 2.843.754 | APPLICATION/PDF | 2022-06-09 17:11:16 |