„România se află într-un moment decisiv pentru parcursul său către un nou ciclu de dezvoltare”, se apreciază în debutul Programului de guvernare PSD-PNL-USR-UDMR-GRUPUL PARLAMENTAR AL MINORITĂȚILOR NAȚIONALE, în 88 de pagini încercându-se să se traseze liniile directoare pentru concretizarea intențiilor unui „Guvern puternic”, capabil să își asume „implementarea unor reforme structurale fundamentale, bună guvernare, dezvoltarea României, respectul pentru cetățeni și consolidarea democrației”.
Ce să zicem? Că, fără să ne asumăm lectura cuvânt cu cuvânt a celor 88 de pagini, repede convinși asupra „aspirațiilor” noului val de reforme (oare le mai știe cineva numărul?), n-am prea reușit să vedem vreo măsură pe cât de mică care să ne vorbească despre faptul că ne va fi mai bine și că nivelul nostru de trai va crește? Adevărat, dar poate că nu am fost noi suficient de atenți, iar totodată ne cam lipsește abilitatea de a „deduce” din toate măsurile preconizate faptul că „râurile de lapte și miere” își vor găsi calea pe meleagurile noastre (cu speranța că nu într-atât încât să ne trezim inundați), împlinind până și elucubrațiile care rătăcesc Țara Făgăduinței pe meleagurile mioritice.
Sau poate doar suntem noi prea chițibușari sau de-a dreptul irevențioși față de marele „adevăr” al ideii că „ne-am născut pentru a munci” (...pentru alții)...
Dar nu vom face politică (când trebuie să „înjuri” pe mai toată lumea, ce sens mai are să „înjuri”?)! Rămânem doar la măsurile preconizate, iar dintre acestea cele care vizează educația în mod direct (Programul de guvernare 2025-2028 în integralitatea sa este atașat acestui articol). Astfel, undeva pe la pagina 59 debutează secțiunea dedicată educației și cercetării, iar pe mai puțin de trei pagini („răi” până la capăt, am spune că „greutatea” educației în programul de guvernare este pe măsura bugetului acordat acesteia) se „rezolvă” cam tot ceea ce este de pus la punct în această privință întru rezolvarea „crizei economico-financiare a țării” în care ne-am trezit cumva peste noapte (?!).
Lăsând de-o parte faptul că întreaga situație cam aduce cu lucruri pe care le-am mai trăit (de înțeles pe undeva, mulți dintre „fruntașii” actuali fiind aceeași sau măcar „hrăniți” din același izvor care tot propovăduiește „salvarea Românei” – ptiu... chiar ne-a trecut prin minte că am fi mai salvați dacă nu s-ar tot încerca să fim salvați, dar am aruncat repede pe fereastră ideea: de ce salvarea nu ar fi și ea un instrument la fel de bun pentru a obține puterea politic? - iar dacă nu ne-au ieșit ochii suveranizați, se pare că ne vor ieși în dorința de a fi salvați cu orice preț), vom indica doar noutățile...
Ce ziceți? Ați mai auzit, ba chiar de multă vreme astfel de „chestii”? Evident. Pe când credeam că s-a reușit inversarea trendului în ceea ce privește educația românească și începeam să avem impresia că nu banii sunt principalul obiectiv în domeniu, ci chiar educația, mai mult ca sigur în viitor va fi nevoie să o luăm de la capăt. Un „capăt” care se anunță chiar mai dificil, munca zi-lumină și plata ca pentru necalificați ridicându-se ca veritabili stâlpi ai reformării educației.
Regândirea „titularizării”, comasări/restructurări de unități școlare, tăieri de sporuri și indemnizații, generalizarea învățământului dual în învățământul tehnologic etc. sunt și ele măsuri „aflate pe țeavă”, urmând pe cât de curând să „stropească” în toate direcțiile.
Cu alte cuvinte, și în încheiere, este nevoie de vidanjare, ba chiar de o mare vidanjare, deși se pare că vom rămâne la datul cu mătura, fără să „îndrăznească” cineva să ridice covoarele fie doar și pe la colțuri...
Este bine măcar că măturile se dovedesc un instrument universal, arătându-se pe zi ce trece că vom fi obligați și noi să apelăm la ele, chiar dacă în cu totul alte scopuri decât cele preconizate de „puternicul Guvern Taie de unde poți!” cu care ne-am procopsit. Evident că vom încerca, fiindcă ținând-o tot așa, peste câțiva ani o să fim mai rău decât eram la finalul lui 2024, iar resentimentul va fi într-atât de răspândit că nici măcar cea „din urmă soluție” nu ne va mai fi la îndemână.
În rest, vă așteptăm la proteste... și concediu plăcut!
Dragi colegi,
Ne aflăm, fără îndoială, într-un moment crucial pentru viitorul învățământului românesc și, implicit, pentru viitorul nostru, al angajaților din învățământ. Ceea ce Guvernul și Ministerul Educației și Cercetării propun nu este doar un set de măsuri politice, ci reglementări care vor influența direct salarizarea noastră, condițiile de muncă, finanțarea educației și chiar statutul și demnitatea profesiei didactice. NOI am ajuns pentru EI doar niște cifre într-o filă contabilă.
În timp ce EI își văd liniștiți de treabă, de sinecurile politice, pe NOI ne obligă să suportăm costurile exceselor lor, diminuându-ne veniturile.
Printre măsurile anunțate este și cea conform căreia ar urma să crească norma didactică de predare cu maximum 2 ore, lucru pe care îl respingem, având în vedere consecințele acesteia. Măsura este propusă în contextul în care, în sistemul de învățământ preuniversitar, sunt mulți colegi care, peste cele 18 ore de predare efectivă, mai au și ore de învățare remedială, ore de pregătire suplimentară pentru concursuri/olimpiade, ore de consiliere, precum și activități extracurriculare/extrașcolare, de întocmire a dosarelor pentru burse sociale etc.
În acest context, nu putem să nu ne întrebăm:
De ce NOI trebuie să suferim pentru că EI nu sunt capabili sau nu vor să stopeze evaziunea fiscală?
De ce NOI trebuie să suferim pentru că EI și-au angajat rudele și pilele pe salarii de zeci de mii de euro?
De ce NOI trebuie să suferim pentru ca EI să beneficieze de pensii speciale?
De ce NOI trebuie să suferim pentru ca EI să meargă cu avionul la clasa business?
De ce NOI trebuie să suferim pentru ca EI să-și deconteze chiria de la bugetul de stat?
De ce NOI trebuie să suferim pentru ca EI să meargă cu automobile cumpărate de la bugetul de stat?
DE CE NOI TREBUIE SĂ SUFERIM PENTRU BUNĂSTAREA LOR?
Dragi colegi,
Puterea noastră stă în unitate și în acțiuni comune. Fragmentarea și apatia nu ne vor aduce niciun beneficiu. Acum este momentul să fim mai solidari ca niciodată, să lăsăm deoparte orice divergențe minore și să ne concentrăm pe obiectivul comun: un învățământ de calitate, respectat și finanțat corespunzător.
Nu trebuie să ne temem să ne facem vocea auzită! Să cerem răspunsuri la întrebările de mai sus politicienilor locali, parlamentarilor din circumscripțiile noastre! Să ne arătăm nemulțumirea și în mediul online împotriva celor cu putere de decizie!
Trebuie ca, prin presiunea pusă de NOI, să-i determinăm pe EI să ia toate măsurile necesare pentru ca învățământul să nu fie afectat.
Sperăm ca EI să identifice măsurile și sursele corecte, care să conducă la diminuarea deficitului bugetar, astfel încât să nu fim tot NOI sacrificații „de serviciu”!
Dacă guvernanții nu vor înțelege importanța educației, trebuie o mobilizare masivă din partea noastră, a tuturor celor din învățământ, pentru demararea unor acțiuni de protest de amploare.
Marți, 1 iulie a.c., a avut loc ședința de lucru a Consiliului de Administrație al Inspectoratului Școlar Județean Hunedoara.
Pe ordinea de zi au fost înscrise următoarele probleme:
I. Solicitări de la unități de învățământ
II. Diverse
În cadrul ședinței au fost luate următoarele hotărâri:
I. Se aprobă solicitările unităților de învățământ, conform Anexei 1.
II. Diverse:
1. Se aprobă desemnarea Colegiului Național „Decebal” Deva centru de evaluare zonală pentru titularizare.
2. Se aprobă cererile de pensionare anticipată pentru 1 cadru didactic, începând cu data de 01.07.2025.
3. Se aprobă cererile de pensionare anticipată pentru 3 cadre didactice, începând cu data de 01.09.2025.
4. Se aprobă 2 Proceduri operaționale referitor la admitere specială + elevi olimpici și etapa a II-a de admitere, ediția 1.
5. Se aprobă înlocuirea unui reprezentant IMI.
6. Se aprobă menținerea avizului conform fără structura Școala primară Ciungani.
7. Se informează despre adresa Consiliului Județean al Elevilor Hunedoara referitor la greva pe perioadă nelimitată ca urmare a modificării burselor școlare.
8. Se informează despre raportul încheiat ca urmare a verificării situației de la Colegiul Național „Regina Maria” Deva.
Anexele la care se face referire în articol sunt postate la rubrica ISJ HUNEDOARA - CONSILIUL DE ADMINISTRAȚIE
O comparație poate nu tocmai reușită ținând seama de ceea ce se întâmplă nu departe de noi, dar totuși poate nimerită dacă este să luăm în calcul ceea ce se întâmplă prin educația românească. Exemplele sunt numeroase și lucrurile se derulează cam de fiecare dată la fel, într-atât că „agresorul” nu este mult prea greu de identificat în chiar instituția care, în principiu, ar ghida și veghea la bunul său mers. Evident, la modul general este vorba despre Ministerul Educației și frecvent de deconcentratele județene, dar la modul particular de indivizii cățărați prin diferitele funcții și mai ales de „voluntarii” dornici să-și demonstreze priceperea în ampla luptă de gherilă.
„Conflictul” care macină educația nu este unul nou, ci unul deja intrat în rutină, fiind declanșat undeva pe la finalul anilor ʼ90, moment începând cu care diferiții diriguitori ai domeniului au dat lovitură după lovitură întru „eradicarea” problemelor. N-a interesat și nu interesează victimele colaterale, dar mai ales „ruinele” lăsate în urmă. Fiindcă doar cu așa ceva am mai putea compara educația românească la momentul prezent: un oraș de mari dimensiuni, distrus în mare parte, dar printre dărâmăturile căruia își continuă existența cei care nu prea au unde să se ducă, în cazul nostru elevi și profesori.
Iar acestea în timp ce luptele continuă, până la absurdul situației în care nu se mai știe cine cu cine se războiește. Desigur, punctual, se poate observa cine sunt agresorii și mai ales care le este ținta. În prezent, de altfel și motivația acestui articol, ultima „operațiune specială” a condus la o modificare a structurii anului școlar. Sau vorba vine, fiindcă în prezent este imposibil să te dumirești cum va arăta viitorul an școlar.
Astfel, au dispărut peste noapte (cel puțin cam așa se văd lucrurile de la „distanță”, fiindcă cele câteva ieșiri pe această temă ale ministrului, incoerente de altfel, plus că s-a mai arătat cu degetul înspre elevi și părinți – altfel, la ordinea zilei astfel de intervenții „profesioniste”, singura noastră mirare fiind că de a această dată nu am avut în discuție și ceva firme sau măcar vreo cameră de comerț), semestrele. Nu că s-ar fi pus ceva în loc. Cel puțin nu în ordinul de ministru, care în conținutul său relevant se reduce la o enumerare alternantă de perioade alocate cursurilor cu vacanțe școlare. „Modulele de învățare” mult trâmbițate s-au pierdut pe drum, deși mult mai de crezut ar fi ideea că habar nu are nimeni cum ar putea fi organizate, așa că au scos un ordin „la plesneală” și mai văd ei până în toamnă cum stau lucrurile.
„Mitraliate” fiind semestrele, au căzut la datorie și tezele, plus alte câteva amănunte, dar s-a obținut o victorie „epocală” prin introducerea unei noi săptămâni de „brambureală” nefinanțată: „Săptămâna verde”. Cerându-ne totuși scuze pentru aprecierea mai puțin academică exprimată precedent de la acei colegi care se dau peste cap, de unii singuri, pentru ca aceste perioade să nu fie doar niște „semi-vacanțe”, apreciem că lucrurile vor sta și cu aceasta așa cum stau cu „Săptămâna altfel”, adică va fi „aprofundată” până la nivel de măiestrie competența „tăierii timpului la câini”.
Și cam asta-i tot (ziua liberă de 5 octombrie, număratul săptămânilor de școală și descentralizarea câtorva posibilități sunt deja cunoscute) ceea ce s-a putut vedea din acest ultim asalt asupra educației. Nu rămâneți perplecși, așa cum am rămas noi, ci încercați să vă puneți imaginația la contribuție. De exemplu, vă puteți gândi la cohorte întregi de veterani, supraviețuitori de prin celelalte lupte (împotriva) educației, înarmați cu tehnică militar-educațională de ultimă oră, care prin „sacrificiul” de care au dat dovadă, au făcut posibilă o astfel de strălucită victorie. Una care, mai mult ca sigur, este doar de etapă, asaltul continuând până va cădea și ultima redută...
Cam asta ar fi! Puțin și aproape fără de conținut? Aveți dreptate, dar degeaba îți înfigi sabia prin paiațele de paie, că aceasta ajunge până în partea cealaltă, dar fără ca înalții specialiști doctele paiațe să pățească ceva. Nu ne putem pune cu astfel de „eroi”, deși poate că s-ar mai fi găsit și alte propuneri pentru a schimba ceva (indiferent ce anume). Oricum, una ne-a plăcut în mod extrem: am putea dedica fiecare săptămână a anului școlar pentru ceva (Săptămâna chiulului, Săptămâna cafelei, Săptămâna mărțișorului, Săptămâna de dinaintea ultimei săptămâni de școală, Săptămâna simulării, Săptămâna de după simulare, Săptămâna balului etc.), fapt care ar rezolva majoritatea problemelor cu care se confruntă educația, ba chiar ne-a putea gândi la victoria finală...
Așadar, până la următoarea victorie/înfrângere (depinde pe unde vă învârtiți și cam ce stofă aveți, , agresor, dar și mai probabil victimă) puteți lectura, dacă nu ați făcut-o deja, ordinul de ministru atașat articolului. Nu vă speriați că acesta este prea scurt și că veți termina mult prea repede. Sunt în curs multe alte „operațiuni speciale”...
P.S.
O „păsărică”, pamfletară de felul său, ne-a șoptit că „marele luptător” al modificării structurii anului școlar (care, dacă este să luăm în calcul modul cum arată potrivit ordinului de ministru, aduce mai mult cu o „curcă beată”) este domnul Radu Szekely, ilustrul specialist în „finlandisme”, dar mai ales eminent „profesionist în ale educației”, chiar dacă CV-ul său arată că singurul său contact veritabil cu educația românească a fost în perioada septembrie 1997 - iunie 2000 (perioadă în care se recunoaște „profesor” , chiar dacă, în mod ciudat, locul de muncă indicat este „Inspectoratul Școlar General al Județului Sibiu”, realizând „predarea la nivel de școala primară, școala gimnazială, școli profesionale și licee serale”). Este „drept”, licența în filologie vine abia prin 1999...
Numărul
curent |
Titlul
documentului |
Dimensiune
(octeți) |
Extensia
documentului |
Data
atașării |
1 |
O ME nr. 3505/2022
privind structura anului şcolar 2022-2023 |
507.687 | APPLICATION/PDF | 2022-04-05 17:01:08 |