În cadrul manifestărilor denumite generic „Săptămâna educației 2024”, în perioada 1-31 octombrie, se va organiza, la Galeria Națională de Artă „Forma” din Deva, Salonul Județean „ProfArt”.
Acesta are drept scop să aducă în atenția publicului colegii profesori care îmbină activitatea la catedră cu preocuparea pentru artele vizuale.
Tema ediției din acest an: „eleganța culorii”.
Înscrierea, cu maxim trei lucrări, în tehnici și dimensiuni la libera alegere a creatorului, se va realiza prin depunerea lucrărilor la sediul I.S.J. Hunedoara (str. Gheorghe Barițiu nr. 2) – Robert Humel, în perioada 01-30 septembrie 2024.
Pe spatele fiecărei lucrări se vor preciza titlul lucrării, dimensiunile, tehnica, anul realizării, numele și prenumele cadrului didactic, școala, localitatea, însoțite de datele de contact (telefon și e-mail).
Anterior depunerii lucrărilor se va transmite la adresa de e-mail siphunedoara@gmail.com cel puțin câte o imagine de calitate superioară pentru fiecare lucrare (însoțită de datele tehnice ale lucrării), precum și o scurtă autoprezentare a creatorului.
Vernisajul Salonului Județean „ProfArt”, sub patronajul S.I.P. Județul Hunedoara, se va realiza, în cadrul manifestărilor „Săptămâna educației”, vineri, 4 octombrie 2024.
Curatorul expoziției: Robert Humel.
Afiș: „ProfArt 2024 – eleganța culorilor”
În perioada 4-11 octombrie 2024, S.I.P. Județul Hunedoara va organiza, în cadrul manifestărilor din „Săptămâna educației”, a X-a ediție a concursului de manuscrise „Magister”.
Concursul de manuscrise se adresează membrilor de sindicat S.I.P Județul Hunedoara și se desfășoară în cadrul a trei secțiuni:
1. Manuscrise cu tematică educațională (manuale, auxiliare didactice, metodică, pedagogie etc.);
2. Literatură de specialitate (cercetare științifică, tratate, studii etc.);
3. Literatură (proză, poezie).
Concursul se finalizează prin publicarea, în cadrul fiecărei secțiuni, a unei lucrări inedite. Tipărirea volumelor va începe imediat după jurizare (decizia juriului va fi suverană, definitivă și irevocabilă).
Lansarea volumelor a se va realiza în cadrul manifestărilor „Săptămâna educației” (04.10.2024 -11.10.2024) organizate de S.I.P. Județul Hunedoara.
Condiții de participare: manuscrisul va fi depus atât în format electronic (într-o formă editabilă), cât și în format print (letric) la sediul S.I.P. Județul Hunedoara (Deva, str. Gheorghe Barițiu nr. 2, corp B, mansardă), însoțit de datele de identificare ale autorului/autorilor (nume, prenume, adresă, unitatea școlară, telefon, e-mail).
Termen de depunere a manuscriselor: 30 august 2024
Afiș „Magister” 2024
Luni, 22 iulie a.c., a avut loc ședința de lucru a Consiliului de Administrație al Inspectoratului Școlar Județean Hunedoara.
Pe ordinea de zi au fost înscrise următoarele probleme:
I. Solicitări de la unități de învățământ
II. Diverse
În cadrul ședinței au fost luate următoarele hotărâri:
I. Se aprobă solicitările unităților de învățământ, după cum urmează:
a) Liceul Tehnologic „Matei Corvin” Hunedoara - se acordă aviz organizare concurs 1 post paznic.
II. Diverse:
1. Se aprobă schimbarea centrului de examen pentru definitivat de la Liceul de Arte „Sigismund Toduță” Deva la Liceul cu Program Sportiv „Cetate” Deva.
2. Se aprobă Procedura operațională privind repartizarea preșcolarilor/ antepreșcolarilor, etapa de ajustări.
3. Se aprobă 2 cereri de pensionare anticipată a unor cadre didactice, începând cu data de 01.08.2024.
4. Se acordă aviz pentru eliberarea actelor de studii, după cum urmează:
a. diplomă bacalaureat, promoția 2008;
b. diplomă bacalaureat, promoția 2003.
5. Se aprobă recuperarea programului de lucru din ziua de 16.08.2024 prin prelungirea programului de lucru cu 30 de minute dimineața și 30 de minute după amiaza în intervalul 01-08.08.2024.
Anexele la care se face referire în articol sunt postate la rubrica ISJ HUNEDOARA–CONSILIUL DE ADMINISTRATIE.
După cum s-a informat în luna decembrie 2022, prin Legea nr. 367/2022 a fost adoptat o nouă lege a dialogului social, astfel fiind abrogată legea nr. 62/2011.
Noutățile/modificările majore aduse de noul act normativ privesc:
1. modificarea definiției „dialogului social” (art. 1): „toate formele de negociere, consultare sau schimbul de informații între reprezentanții Guvernului, ai angajatorilor și ai angajaților/lucrătorilor, în probleme de interes comun privind politica economică și socială”;
2. includerea în negocierea colectivă a „stabilirii condițiilor de muncă” (art. 1);
3. extinderea obiectului contractelor colective de muncă (art. 1): „clauze privind condițiile de muncă, salarizarea, precum și alte drepturi și obligații ce decurg din raporturile de muncă” - cu excepția, în ceea ce privește salarizarea, pentru sectorul bugetar (art. 105);
4. înlocuirea „sectoarelor de activitate” cu „sectoare de negociere colectivă” (art. 1);
5. au fost detaliate obiectivele conflictelor de muncă (art. 1): „conflictul dintre angajați/lucrători și angajatori privind interesele cu caracter economic, profesional, social ori alte drepturi rezultate din desfășurarea raporturilor de muncă sau de serviciu. Conflictele de muncă pot fi colective sau individuale”;
6. s-a eliminat interdicția potrivit căreia „organizațiile sindicale nu pot desfășura activități cu caracter politic”;
7. a fost redus numărul minim al angajaților necesari pentru constituirea unui sindicat (art. 3);
8. obligativitatea informării și consultării salariaților „cu privire la deciziile care pot duce la modificări importante în organizarea muncii, în relațiile contractuale sau în raporturile de muncă” (art. 31);
9. s-a extins posibilitatea asocierii sindicatelor în vederea constituirii unei federații sindicale, respectiv indiferent de sectorul de negociere din care fac parte (art. 44);
10. s-au eliminat condiționările afilierii la o singură federație, respectiv o singură confederație sindicală;
11. s-a redus nivelul de reprezentativitate la nivel de unitate de la jumătate plus unu la 35% din numărul total de angajați (art. 54);
12. s-a introdus capitolul „Reprezentanții angajaților/lucrătorilor” pentru situațiile în care nu există organizație sindicală, iar numărul angajaților este de minim 10 (art. 57-art. 62);
13. s-a reintrodus posibilitatea negocierii contractelor colective de muncă la nivel național (art. 96);
14. reducerea numărului de angajați la care devine obligatorie negocierea colectivă (art. 97 - minim 10 angajați, față de 21 în vechea lege);
15. reducerea duratei negocierii colective la 45 de zile (art. 97);
16. s-au extins categoriile de angajați pentru care produc efecte clauzele contractelor colective de muncă (art. 101);
17. s-a introdus posibilitatea extinderii contractului colectiv de muncă la nivel național (art. 110);
18. s-au suplimentat situațiile în care pot fi declanșate conflicte colective de muncă (art. 126);
19. interdicția declanșării conflictelor colective de muncă pentru revendicări pentru a căror rezolvare este nevoie de adoptarea unei legi sau a altui act normativ (art. 123);
20. menținerea interdicției de declanșare a unui conflict colectiv de muncă pe durata valabilității unui contract colectiv de muncă, la acel nivel (art. 125), cu excepțiile precizate de lege;
21. condiționarea declanșării unei greve de revendicările „rămase nesoluționate după conciliere sau mediere, după caz, cu excepția grevelor de solidaritate” (art. 146);
22. posibilitatea declanșării grevei de solidaritate cu acordul a cel puțin 35% din angajați (art. 150);
23. introducerea posibilității ca federațiile și confederațiile să declanșeze grevă „împotriva politicii sociale și economice a Guvernului” (art. 155);
24. menținerea suspendării contractului individual de muncă pe durata grevei, cu excepția drepturilor de asigurare de sănătate (art. 160);
25. a fost eliminat capitolul „Conflictele individuale de muncă”;
26. a crescut cuantumul sancțiunilor și pedepsele aplicabile (art. 175 -art. 176);
27. se înființează „Fondul anual pentru dezvoltarea capacității administrative a patronatelor și sindicatelor, în cadrul ministerului responsabil cu dialogul social, finanțat de la bugetul de stat, în scopul finanțării proiectelor depuse de organizațiile patronale și sindicale” (art. 187).
Fără a reprezenta o îmbunătățire semnificativă a condițiilor în care angajații își pot promova și apăra interesele și drepturile, noua lege a dialogului social reprezintă totuși o relaxare în raport cu vechile prevederi, care făceau ca România să aibă una dintre cele mai restrictive legislații în domeniu la nivelul Uniunii Europene.