O serie de rubrici, mai puțin vizibile, ale site-ului S.I.P. Județul Hunedoara au fost completate/actualizate în această perioadă.
Mobilitatea personalului
Metodologia privind mobilitatea personalului didactic de predare 2025-2026, Calendarul mobilității, Fișele de evaluare (atât cele folosite la nivelul unității, cât și cele folosite la nivelul ISJ) sunt postate la rubrica:
JURIDIC – LEGISLAȚIE – RAPORTURI DE MUNCĂ – MOBILITATE PERSONAL
link direct::
https://nou.siphd.ro/?a=2433&q=3&r=36&e=2025
Plată a personalului din cadrul comisiilor desemnate in învățământul profesional și în învățământul dual pentru anul școlar 2025 - 2026, evaluării naționale a absolvenților clasei a VIII-a, examenului național de bacalaureat, examenelor de absolvire/certificare a calificării profesionale pentru învățământul profesional, liceal și postliceal, sesiunile anului 2025
https://nou.siphd.ro/?a=2434&q=4&r=39
Hotărâri luate la nivelul I.S.J. Hunedoara
Consiliul de administrație: https://nou.siphd.ro/?a=3420
Ședințe cu directorii: https://nou.siphd.ro/?a=3430
Proceduri: https://nou.siphd.ro/?a=3435
C.L.D.P.S.: https://nou.siphd.ro/?a=3455&t=2025
Comisia paritară: https://nou.siphd.ro/?a=3425
Activitatea S.I.P. Județul Hunedoara
Rubrica SIP HUNEDOARA de pe meniul albastru:
Activitatea Biroului Executiv: https://nou.siphd.ro/?a=3121
Activitatea Consiliului Liderilor: https://nou.siphd.ro/?a=3122
Informări periodice: https://nou.siphd.ro/?a=3136
Hotărâri: https://nou.siphd.ro/?a=3140
Facilități
Pe prima pagină a site-ului, pe banda roșie, se află meniul FACILITĂȚI. Aici sunt postate permanent informații despre „programul social” al S.I.P. Județul Hunedoara (https://nou.siphd.ro/?a=2105), dar și oferte negociate cu diferite firme.
Recensământul membrilor de sindicat
A fost realizat la începutul acestui an. Datele sunt publicate la rubrica SIP HUNEDOARA – RECENSĂMÂNT
link direct:
Situații financiare 2024
Sunt postate la rubrica DESPRE NOI -SITUAȚII FINANCIARE
link direct:
În cursul zilei de astăzi, 06 februarie 2025, am primit, prin intermediul Federației Sindicatelor din Educație „Spiru Haret”, o serie de precizări / puncte de vedere asupra principalelor observații exprimate în cadrul consultării publice privind planurile-cadru de învățământ liceal. Ele aparțin Ministerului Educației și Cercetării și le reproducem în continuare.
„Planurile-cadru de învățământ reprezintă un instrument fundamental pentru dezvoltarea curriculară, stabilind arhitectura generală a traseelor educaționale și cadrul în care se articulează disciplinele, orizonturile de formare și domeniile de competențe vizate. Prin proiectele puse în consultare publică nu s-a urmărit un simplu proces de revizuire, nu doar ajustări punctuale, ci un pas important spre o reformă curriculară profundă, menită să răspundă nevoilor actuale ale sistemului de educație.
Printr-o combinație echilibrată între standardizare, flexibilizare și autonomie, noile planuri-cadru își propun să redefinească structura și finalitățile parcursurilor școlare, oferind o mai mare deschidere spre adaptabilitate și personalizare.
Orice reformă educațională trebuie să pornească de la un cadru legislativ clar, iar proiectele prezentate în consultare publică se bazează pe prevederile Legii învățământului preuniversitar nr. 198/2023, care nu doar orientează, ci și condiționează procesul de schimbare curriculară. În acest context, era previzibil ca propunerile să genereze dezbateri ample, având în vedere impactul lor asupra tuturor actorilor implicați în educație. Tocmai această efervescență a dialogului public este un semn pozitiv, demonstrând importanța pe care beneficiarii direcți, cadrele didactice, specialiștii și parteneri în educație, precum și societatea civilă o acordă acestor schimbări.”
În materialul atașat sunt exprimate o serie de puncte de vedere referitoare la:
- trunchiul comun;
- interpretarea modificărilor aduse statutului disciplinelor;
- după elaborarea noilor planuri cadru se vor elabora și programe noi;
- accesul elevilor la pregătirea examenului de bacalaureat;
- programe școlare unice/rigide contra unor programe flexibile prin CS și CDEOȘ;
- provocări administrative;
- teama reducerii semnificative a orelor unor discipline;
- luarea în considerare a propunerilor făcute de profesori;
- statutul unor discipline (latina, istoria, geografia).
DOCUMENTE ATAȘATE
Precizări MEC
Miercuri, 29 ianuarie 2025, a avut loc ședința Biroului Executiv S.I.P. Județul Hunedoara. La ședință au participat 12 lideri de zonă, președintele și consilierul juridic al organizației.
Ordinea de zi a ședinței a cuprins următoarea problematică: informare privind probleme profesionale și sindicale; probleme organizatorice; probleme diverse ridicate de liderii de sindicat prezenți.
Materialele suport folosite în cadrul ședinței au fost: Informare ianuarie 2025; Recensământul membrilor de sindicat; Situații financiare decembrie 2024; Situații statistice ianuarie 2025; Oferta SIP Tour.
În cadrul ședințelor au fost abordate problemele de actualitate, insistându-se în special pe următoarele aspecte:
1. Ultimele etape de creșteri salariale preconizate pentru educație
Nu există un orizont temporal clar definit în ceea ce privește salarizarea potrivit grilelor negociate în a doua jumătate a anului 2023. Există susținerea ministrului educației pentru o salarizare de bază adecvată în sistem, la care să se adauge o componentă de diferențiere. La ora actuală s-a solicitat o întâlnire între reprezentanții sindicatelor din educație și reprezentanții Guvernului.
2. Punere în dezbatere publică a proiectului noilor planuri-cadru pentru învățământul liceal
Este nevoie ca în perioada următoare să existe o implicare activă a membrilor de sindicat și a organizațiilor sindicale în dezbaterile care vor urma, inclusiv în ceea ce privește formularea unor propuneri argumentate de amendare a acestora, dincolo însă de interesele particulare pentru o disciplină sau alta.
3. Creșterea normei didactice, „atacuri” la adresa titularizării
La nivelul coaliției de guvernare există discuții în acest sens, astfel de măsuri fiind văzute ca o rezolvare atât la problema creșterii salarizării, cât și la problema deficitului de personal pe anumite discipline. Pe aceeași linie se înscriu și atacurile tot mai frecvente la adresa titularizării. În cadrul întâlnirilor cu ministrul educației s-a recunoscut că există o presiune majoră în acest sens, dar că în ceea ce îl privește nu reprezintă o prioritate și nici măcar un demers de actualitate.
4. Lămurirea unor chestiuni juridice în ceea ce privește: prima de instalare; decontul navetei; reducerea normei de predare cu două ore. Aceste drepturi se păstrează în legislație trebuind să fie solicitate și plătite în continuare.
5. Probleme organizatorice/diverse
Situații financiare la final de an;
Activitatea Comisiei de inventariere a patrimoniului;
Evaluarea activității personalului propriu pentru anul 2024.
Mai multe detalii sunt prezentate în informarea scrisă prezentată în cadrul ședinței. Ea este disponibilă pe site, la rubrica SIP HUNEDOARA – INFORMĂRI – ANUL CURENT, link direct: https://nou.siphd.ro/f/2025/00000040106.pdf.
Toate materialele utilizate în cadrul ședinței se regăsesc la rubrica S.I.P. HUNEDOARA / Activitate / Biroul Executiv - link direct: https://nou.siphd.ro/?a=3121&t=2025.
După cum s-a informat în luna decembrie 2022, prin Legea nr. 367/2022 a fost adoptat o nouă lege a dialogului social, astfel fiind abrogată legea nr. 62/2011.
Noutățile/modificările majore aduse de noul act normativ privesc:
1. modificarea definiției „dialogului social” (art. 1): „toate formele de negociere, consultare sau schimbul de informații între reprezentanții Guvernului, ai angajatorilor și ai angajaților/lucrătorilor, în probleme de interes comun privind politica economică și socială”;
2. includerea în negocierea colectivă a „stabilirii condițiilor de muncă” (art. 1);
3. extinderea obiectului contractelor colective de muncă (art. 1): „clauze privind condițiile de muncă, salarizarea, precum și alte drepturi și obligații ce decurg din raporturile de muncă” - cu excepția, în ceea ce privește salarizarea, pentru sectorul bugetar (art. 105);
4. înlocuirea „sectoarelor de activitate” cu „sectoare de negociere colectivă” (art. 1);
5. au fost detaliate obiectivele conflictelor de muncă (art. 1): „conflictul dintre angajați/lucrători și angajatori privind interesele cu caracter economic, profesional, social ori alte drepturi rezultate din desfășurarea raporturilor de muncă sau de serviciu. Conflictele de muncă pot fi colective sau individuale”;
6. s-a eliminat interdicția potrivit căreia „organizațiile sindicale nu pot desfășura activități cu caracter politic”;
7. a fost redus numărul minim al angajaților necesari pentru constituirea unui sindicat (art. 3);
8. obligativitatea informării și consultării salariaților „cu privire la deciziile care pot duce la modificări importante în organizarea muncii, în relațiile contractuale sau în raporturile de muncă” (art. 31);
9. s-a extins posibilitatea asocierii sindicatelor în vederea constituirii unei federații sindicale, respectiv indiferent de sectorul de negociere din care fac parte (art. 44);
10. s-au eliminat condiționările afilierii la o singură federație, respectiv o singură confederație sindicală;
11. s-a redus nivelul de reprezentativitate la nivel de unitate de la jumătate plus unu la 35% din numărul total de angajați (art. 54);
12. s-a introdus capitolul „Reprezentanții angajaților/lucrătorilor” pentru situațiile în care nu există organizație sindicală, iar numărul angajaților este de minim 10 (art. 57-art. 62);
13. s-a reintrodus posibilitatea negocierii contractelor colective de muncă la nivel național (art. 96);
14. reducerea numărului de angajați la care devine obligatorie negocierea colectivă (art. 97 - minim 10 angajați, față de 21 în vechea lege);
15. reducerea duratei negocierii colective la 45 de zile (art. 97);
16. s-au extins categoriile de angajați pentru care produc efecte clauzele contractelor colective de muncă (art. 101);
17. s-a introdus posibilitatea extinderii contractului colectiv de muncă la nivel național (art. 110);
18. s-au suplimentat situațiile în care pot fi declanșate conflicte colective de muncă (art. 126);
19. interdicția declanșării conflictelor colective de muncă pentru revendicări pentru a căror rezolvare este nevoie de adoptarea unei legi sau a altui act normativ (art. 123);
20. menținerea interdicției de declanșare a unui conflict colectiv de muncă pe durata valabilității unui contract colectiv de muncă, la acel nivel (art. 125), cu excepțiile precizate de lege;
21. condiționarea declanșării unei greve de revendicările „rămase nesoluționate după conciliere sau mediere, după caz, cu excepția grevelor de solidaritate” (art. 146);
22. posibilitatea declanșării grevei de solidaritate cu acordul a cel puțin 35% din angajați (art. 150);
23. introducerea posibilității ca federațiile și confederațiile să declanșeze grevă „împotriva politicii sociale și economice a Guvernului” (art. 155);
24. menținerea suspendării contractului individual de muncă pe durata grevei, cu excepția drepturilor de asigurare de sănătate (art. 160);
25. a fost eliminat capitolul „Conflictele individuale de muncă”;
26. a crescut cuantumul sancțiunilor și pedepsele aplicabile (art. 175 -art. 176);
27. se înființează „Fondul anual pentru dezvoltarea capacității administrative a patronatelor și sindicatelor, în cadrul ministerului responsabil cu dialogul social, finanțat de la bugetul de stat, în scopul finanțării proiectelor depuse de organizațiile patronale și sindicale” (art. 187).
Fără a reprezenta o îmbunătățire semnificativă a condițiilor în care angajații își pot promova și apăra interesele și drepturile, noua lege a dialogului social reprezintă totuși o relaxare în raport cu vechile prevederi, care făceau ca România să aibă una dintre cele mai restrictive legislații în domeniu la nivelul Uniunii Europene.