Plata alocației de hrană a fost limitată, prin prevederile Legii 296/2023, doar la cei care nu depășesc un salariu net de 8000 lei.
Vineri, la videoconferința Ministerului Educație cu inspectorii școlari generali, s-a solicitat inspectorilor generali să nu plătească indemnizația de hrană și angajaților care depășesc 8000 lei net în baza mai multor contracte de muncă (norma de bază și plata cu ora).
În consecință, reprezentanții I.S.J. Hunedoara au solicitat telefonic unităților de învățământ acest lucru.
În opinia noastră, interpretarea dată textului de lege în sensul că, dacă veniturile totale nete încasate de salariat în baza mai multor contracte individuale de muncă, depășesc 8.000 lei, atunci salariatul în cauză nu mai beneficiază de indemnizația de hrană, ESTE ERONATĂ.
De asemenea, apreciem că cei care fac „recomandări” în aplicarea legislației ar trebui să-și asume acest lucru în scris și să evite practica actuală de a face „presiuni” telefonice.
Între timp lucrurile s-au mai lămurit puțin:
- Ministerul Educației a transmis pe grupul inspectorilor generali următorul mesaj:
„Întrucât până în prezent nu au fost primite precizări de la Ministerul de Finanțe privind aplicarea prevederilor Legii 296/2023 privind modul de calcul al indemnizației de hrană, plata salariilor se face CU indemnizația de hrană urmând ca, în luna următoare, după primirea răspunsului, să de întocmească declarațiile rectificate, dacă va fi cazul!”.
- Astăzi am fost informați că au fost virate inspectoratelor școlare și sumele necesare pentru plata contribuțiilor
- La nivelul unităților de învățământ din județul nostru, după discuțiile de astăzi cu inspectorul general și cu șeful compartimentului salarizare, s-a convenit ca săptămâna viitoare să se facă statele de plată rectificative.
Miercuri, 22 noiembrie 2023, în conformitate cu prevederile statutare, cu decizia Consiliului Liderilor S.I.P. Județul Hunedoara și cu decizia Biroului Executiv S.I.P. Județul Hunedoara, s-a desfășurat Conferința Județeană S.I.P. Județul Hunedoara.
La lucrările Conferinței Județene S.I.P. Județul Hunedoara au participat 198 de delegați (din 207 delegați înscriși pe liste, potrivit cu norma de reprezentare), cărora li s-au alăturat, în calitate de invitați, Marius Nistor, președintele F.S.E. „Spiru Haret”, Marcel Ioan Ghibu, președintele Uniunii Județene C.N.S.L.R. Frăția și Nicolae Bârlea, președintele Sindicatului „Spiru Haret” Alba.
Agenda de lucru a Conferinței Județene, după luările de cuvânt ale invitaților, a cuprins într-o primă etapă prezentarea rapoartelor pentru perioada 2019-2023 (Raportul privind activitatea Biroului Executiv în perioada 2019-2023, Raportul financiar-contabil pentru perioada 2019-2023, Raportul privind activitatea Comisiei de Cenzori în perioada 2019-2023), precum și prezentarea propunerilor de modificare a Statutului S.I.P. Județul Hunedoara.
Documentele precizate au fost aprobate în forma propusă Conferinței Județene, în cadrul dezbaterilor fiind formulate și două propuneri suplimentare de modificare a Statutului S.I.P. Județul Hunedoara: trecerea de la mandate de 4 ani la mandate de 5 ani – propunere respinsă; derularea ședințelor on-line, atunci când acestea se impun, doar cu participarea celor mandatați în acest sens – propunere acceptată.
Conferința Județeană a continuat cu derularea alegerilor pentru funcțiile elective, procedurile derulându-se în conformitate cu prevederile statutare aprobate. Funcțiile elective, potrivit cu votul secret al Conferinței Județene, au fost ocupate după cum urmează:
- Președinte S.I.P. Județul Hunedoara: Paul Dragoș Rusu;
- Secretar general S.I.P. Județul Hunedoara: Victor Bratu;
- Membri ai Comisiei de cenzori: Mihaela Cazacu, Claudia-Maricica Șoș, Vasilica Șchiopu, Rodica Bolog și Lidia-Carmen Trif.
De asemenea, în conformitate cu prevederile statutare aprobate și la propunerea înaintată de președintele ales, au fost validați vicepreședinții S.I.P. Județul Hunedoara: Dija Stoica (lider S.I.P. Județul Hunedoara - zona Petrila), Magdalena Todea (lider S.I.P. Județul Hunedoara - zona Rurală) și Horațiu Hotea (lider S.I.P. Județul Hunedoara - zona Petroșani).
În încheierea Conferinței Județene a fost adoptată, în forma propusă, Strategia S.I.P. Județul Hunedoara pentru perioada 2023-2027.
Toate documentele aprobate/adoptate în cadrul Conferinței Județene se vor regăsi în cadrul rubricii S.I.P. Hunedoara/Conferințe.
Atașăm prezentului articol Agenda de lucru, volumul „Conferința Județeană S.I.P. Județul Hunedoara - 22 noiembrie 2023”, care cuprinde documentele propuse Conferinței Județene, precum și Strategia S.I.P. Județul Hunedoara pentru perioada 2023-2027.
Miercuri, 6 decembrie 2023, a avut loc ședința Biroului Executiv S.I.P. Județul Hunedoara. La ședință au participat cei 13 lideri de zonă, președintele și consilierul juridic al organizației.
Ședința a avut pe ordinea de zi următoarea problematică:
- Informare privind salarizarea, prima de carieră didactică și prima de carieră profesională;
- Prezentarea și distribuirea tichetelor sociale și a cardurilor MOL și LUKOIL;
- Situațiile financiare pentru luna octombrie 2023;
- Situațiile statistice privind numărul membrilor de sindicat (octombrie 2023), ședințele de alegeri și liderii grupelor sindicale;
- Informare din partea liderilor de zonă/grupelor sindicale.
Dintre problemele propuse pe ordinea de zi sau ridicate în timpul ședinței subliniem:
1. Au avut loc mai multe discuții cu premierul, reprezentanți ai Ministerului Finanțelor, Ministerului Muncii și Ministerului Educației pentru clarificarea următoarelor probleme:
a. creșterea salarială ce va fi acordată tuturor salariaților din educație începând cu 1 ianuarie 2024: jumătate din diferența dintre salariile prevăzute în noua grilă și salariul actual; Președintele și Premierul au declarat că „promisiunile făcute profesorilor în timpul grevei vor fi respectate”;
b. salarizarea corespunzătoare a personalului de conducere (directori, secretari și contabili șefi): există o nouă grilă de salarizare (plus 1.300 lei la directori și plus 1.000 lei la secretarii și contabilii șefi); există și un proiect de lege în acest sens la Camera Deputaților; estimăm că aplicarea noii grile se va face începând cu data de 1 ianuarie;
c. acordarea indemnizației de hrană tuturor angajaților care nu depășesc 8.000 lei salariu net pentru un singur contract individual de muncă; ministerele menționate au poziții diferite; s-a solicitat punctul de vedere al Curții de conturi.
2. În privința primei de carieră didactică și a primei de carieră profesională:
a. s-au emis și au fost alimentate cardurile;
b. au fost transmise primele liste cu firmele de unde se pot face cumpărături, dar lista este în proces de completare;
c. cele mai frecvente întrebări și răspunsuri aici: Ministerul Educației și aici https://mfe.gov.ro/primele-de-cariera-didactica-cheltuieli-eligibile/;
d. recomandăm tuturor colegilor să respecte legislația privitoare la utilizarea acestor carduri și... puțină răbdare până la lămurirea tuturor aspectelor.
3. Au fost distribuite tichete sociale pentru toți membrii de sindicat.
4. Au fost distribuite carduri MOL (pentru reducerea prețului la pompă cu 0,22 lei/litru carburant) pentru aproximativ jumătate din membrii de sindicat.
5. La cerere se pot comanda și distribui și carduri LUKOIL (pentru reducerea prețului la pompă cu 0,20 lei/litru carburant).
SUNT ÎN CONTINUARE DE MARE ACTUALITATE URMĂTOARELE:
- să verificăm informațiile la care avem acces, cu precădere cele pe teme sindicale și profesionale;
- să fim mai „rezervați” în privința comentariilor sindicale și profesionale de pe rețelele de socializare;
- să folosim în primul rând informațiile primite din surse sigure (lideri, sindicat, federație);
- să manifestăm încredere în organizația sindicală, acțiunile întreprinse de aceasta fiind întotdeauna conforme scopului existenței sale.
Toate materialele utilizate în cadrul ședinței pot fi consultate/descărcate de pe site, de la rubrica: S.I.P. HUNEDOARA / Activitate / Consiliul Liderilor sau urmând link-ul: https://nou.siphd.ro/?a=3121&t=2023.
După cum s-a informat în luna decembrie 2022, prin Legea nr. 367/2022 a fost adoptat o nouă lege a dialogului social, astfel fiind abrogată legea nr. 62/2011.
Noutățile/modificările majore aduse de noul act normativ privesc:
1. modificarea definiției „dialogului social” (art. 1): „toate formele de negociere, consultare sau schimbul de informații între reprezentanții Guvernului, ai angajatorilor și ai angajaților/lucrătorilor, în probleme de interes comun privind politica economică și socială”;
2. includerea în negocierea colectivă a „stabilirii condițiilor de muncă” (art. 1);
3. extinderea obiectului contractelor colective de muncă (art. 1): „clauze privind condițiile de muncă, salarizarea, precum și alte drepturi și obligații ce decurg din raporturile de muncă” - cu excepția, în ceea ce privește salarizarea, pentru sectorul bugetar (art. 105);
4. înlocuirea „sectoarelor de activitate” cu „sectoare de negociere colectivă” (art. 1);
5. au fost detaliate obiectivele conflictelor de muncă (art. 1): „conflictul dintre angajați/lucrători și angajatori privind interesele cu caracter economic, profesional, social ori alte drepturi rezultate din desfășurarea raporturilor de muncă sau de serviciu. Conflictele de muncă pot fi colective sau individuale”;
6. s-a eliminat interdicția potrivit căreia „organizațiile sindicale nu pot desfășura activități cu caracter politic”;
7. a fost redus numărul minim al angajaților necesari pentru constituirea unui sindicat (art. 3);
8. obligativitatea informării și consultării salariaților „cu privire la deciziile care pot duce la modificări importante în organizarea muncii, în relațiile contractuale sau în raporturile de muncă” (art. 31);
9. s-a extins posibilitatea asocierii sindicatelor în vederea constituirii unei federații sindicale, respectiv indiferent de sectorul de negociere din care fac parte (art. 44);
10. s-au eliminat condiționările afilierii la o singură federație, respectiv o singură confederație sindicală;
11. s-a redus nivelul de reprezentativitate la nivel de unitate de la jumătate plus unu la 35% din numărul total de angajați (art. 54);
12. s-a introdus capitolul „Reprezentanții angajaților/lucrătorilor” pentru situațiile în care nu există organizație sindicală, iar numărul angajaților este de minim 10 (art. 57-art. 62);
13. s-a reintrodus posibilitatea negocierii contractelor colective de muncă la nivel național (art. 96);
14. reducerea numărului de angajați la care devine obligatorie negocierea colectivă (art. 97 - minim 10 angajați, față de 21 în vechea lege);
15. reducerea duratei negocierii colective la 45 de zile (art. 97);
16. s-au extins categoriile de angajați pentru care produc efecte clauzele contractelor colective de muncă (art. 101);
17. s-a introdus posibilitatea extinderii contractului colectiv de muncă la nivel național (art. 110);
18. s-au suplimentat situațiile în care pot fi declanșate conflicte colective de muncă (art. 126);
19. interdicția declanșării conflictelor colective de muncă pentru revendicări pentru a căror rezolvare este nevoie de adoptarea unei legi sau a altui act normativ (art. 123);
20. menținerea interdicției de declanșare a unui conflict colectiv de muncă pe durata valabilității unui contract colectiv de muncă, la acel nivel (art. 125), cu excepțiile precizate de lege;
21. condiționarea declanșării unei greve de revendicările „rămase nesoluționate după conciliere sau mediere, după caz, cu excepția grevelor de solidaritate” (art. 146);
22. posibilitatea declanșării grevei de solidaritate cu acordul a cel puțin 35% din angajați (art. 150);
23. introducerea posibilității ca federațiile și confederațiile să declanșeze grevă „împotriva politicii sociale și economice a Guvernului” (art. 155);
24. menținerea suspendării contractului individual de muncă pe durata grevei, cu excepția drepturilor de asigurare de sănătate (art. 160);
25. a fost eliminat capitolul „Conflictele individuale de muncă”;
26. a crescut cuantumul sancțiunilor și pedepsele aplicabile (art. 175 -art. 176);
27. se înființează „Fondul anual pentru dezvoltarea capacității administrative a patronatelor și sindicatelor, în cadrul ministerului responsabil cu dialogul social, finanțat de la bugetul de stat, în scopul finanțării proiectelor depuse de organizațiile patronale și sindicale” (art. 187).
Fără a reprezenta o îmbunătățire semnificativă a condițiilor în care angajații își pot promova și apăra interesele și drepturile, noua lege a dialogului social reprezintă totuși o relaxare în raport cu vechile prevederi, care făceau ca România să aibă una dintre cele mai restrictive legislații în domeniu la nivelul Uniunii Europene.