Federația Sindicatelor Libere din Învățământ și Federația Sindicatelor din Educație „SPIRU HARET” – organizații sindicale reprezentative la nivel de sector de negociere colectivă învățământ preuniversitar – vă solicită să dispuneți, în regim de urgență, revocarea Circularei nr. 26564/17.04.2026, aprobată de secretarul de stat Sorin Ion, referitoare la transmiterea datelor privind reducerea cheltuielilor de personal în anul 2026 față de anul 2025, pentru inspectoratele școlare și unitățile de educație extrașcolară.
Domnule Ministru,
În primul rând, vă rugăm să observați că Circulara nr. 26564/17.04.2026 a fost emisă cu încălcarea dispozițiilor obligatorii ale art. 4 alin. (1) din Contractul Colectiv de Muncă Unic la Nivel de Sector de Negociere Colectivă Învățământ Preuniversitar (înregistrat la M.M.F.T.S.S.-U.P.D.S.P.S. sub nr. 1104/09.07.2025 și publicat în Monitorul Oficial, Partea a V-a nr. 5/14.08.2025), în condițiile în care federațiile sindicale reprezentative la nivel de sector de negociere colectivă învățământ preuniversitar nu au fost consultate anterior emiterii acesteia.
În plus, deși în conținutul Circularei nr. 26564/17.04.2026 se invocă prevederile art. XLIX din O.U.G. nr. 7/2026 pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru adoptarea unor măsuri pentru creșterea capacității financiare a unităților administrativ-teritoriale, prin solicitarea de a se raporta cu celeritate datele privind reducerea cheltuielilor de personal se încalcă însăși prevederile exprese ale art. XLIX din O.U.G. nr. 7/2026 care exceptează de la măsura reducerii cheltuielilor de personal din cadrul UNITĂȚILOR și INSTITUȚIILOR DIN ÎNVĂȚĂMÂNTUL DE STAT.
Vă rugăm să aveți în vedere că legiuitorul nu a exceptat doar unitățile de învățământ preuniversitar, ci a exceptat TOATE UNITĂȚILE ȘI INSTITUȚIILE DIN ÎNVĂȚĂMÂNTUL DE STAT.
În ceea ce privește unitățile de educație extrașcolară, redăm prevederile Legii învățământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările și completările ulterioare, care reglementează aceste unități:
- potrivit art. 19 lit. c), unitățile de educație extrașcolară din sistemul național de învățământ (cluburile sportive școlare, palatele și cluburile copiilor, Palatul Național al Copiilor din București și centrele județene de excelență/Centrul Municipiului București pentru Excelență) fac parte din rețeaua școlară;
- pct. 47 din Anexa la lege: „47. Rețeaua școlară națională reprezintă totalitatea unităților de învățământ preuniversitar și a unităților de educație extrașcolară acreditate sau autorizate să funcționeze provizoriu, cuprinse în sistemul național de învățământ preuniversitar.”
- pct. 50 din Anexa la lege: „50. Sistemul național de învățământ preuniversitar este constituit din totalitatea unităților de învățământ de stat, particular și confesionale, precum și a unităților de educație extrașcolară, acreditate sau autorizate să funcționeze provizoriu, în cadrul de organizare prevăzut de prezenta lege.”
Din prevederile legale mai sus redate rezultă că unitățile de educație extrașcolară sunt parte a sistemului național de învățământ preuniversitar și sunt parte componentă a rețelei școlare, deci sunt unități din învățământul preuniversitar de stat.
Faptul că, potrivit art. 145 din Legea nr. 198/2023, Ministerul Educației și Cercetării asigură finanțarea unităților pentru activități extrașcolare nu constituie un argument pentru a dispune unităților de educație extrașcolară să ia măsuri de reducere a cheltuielilor de personal.
În ceea ce privește inspectoratele școlare, acestea sunt în mod evident instituții care funcționează în învățământul preuniversitar – a se vedea în acest sens dispozițiile art. 3 lit. s), art. 53, art. 63 alin. (5) rap. la alin. (1), art. 78 alin. (3), art. 115 alin. (2) lit. j), art. 119 alin. (1) etc. din Legea nr. 198/2023.
În consecință, unitățile de educație extrașcolară și inspectoratele școlare fac parte din categoria UNITĂȚILOR ȘI INSTITUȚIILOR DIN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR, astfel că sunt exceptate de la măsura reducerii cheltuielilor de personal în anul 2026.
Pentru aceste considerente, se impune, în regim de urgență, revocarea Circularei nr. 26564/17.04.2026.
Sunt suficiente argumente pentru a nu mai sta deoparte.
Nu așteptați la „cotitură”! Pentru un profesor care formează caractere nu stă în picioare argumentul: „vor rezolva ceilalți și problemele mele”.
Reacționați și împreună putem opri evoluțiile negative din educație.
Orice contraargument care începe cu „sindicatele...”, „liderii...” nu-și găsește locul în contextul actual.
Dacă nu v-am atras atenția, parcurgeți și rândurile care urmează...
I
Politicile economice și sociale ale Guvernului au condus la diminuarea unor drepturi ale personalului din educație:
1) mărirea normei didactice;
2) blocarea ocupării posturilor vacante pentru personalul didactic auxiliar și personalul administrativ, generând volum excesiv de muncă și activitate suplimentară ce nu este remunerată;
3) necompensarea în bani a concediului de odihnă neefectuat la încetarea contractului individual de muncă;
4) neplata drepturilor salariale cuvenite conform hotărârilor judecătorești;
5) creșterea efectivelor de elevi/preșcolari/antepreșcolari la clasă/grupă și comasările abuzive ale unităților de învățământ;
6) diminuarea remunerației pentru activitatea prestată în regim de plata cu ora;
7) neacordarea sporurilor pentru condiții de muncă;
8) creșterea obligației de catedră pentru cadrele didactice care ocupă funcții de conducere, îndrumare și control, ceea ce afectează condițiile în care aceste categorii își desfășoară activitatea;
9) birocrația excesivă și politizarea actului educațional;
10) protecția insuficientă a personalului din învățământ în cazul diferitelor forme de violență în spațiul școlar.
II
Proiectul Legii-cadru privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice propune pentru personalul din învățământul preuniversitar salarii care nu sunt conforme cu importanța declarată a muncii noastre.
În plus, după parcurgerea Proiectului, te întrebi:
- Unde a dispărut „neuropsihicul”?
- Dar gradația de merit?
- Dirigenția..,. se mai face?
III.
Există și alte intenții care „răzbat” din declarațiile guvernanților:
- eliminarea titularizării în sistemul național de învățământ;
- normă didactică diferențiată în funcție de importanța disciplinei;
- introducerea educației fizice în norma didactică a învățătorului/profesorului pentru învățământ primar.
În acest context, credem că solicitările noastre sunt de bun simț.
Le puteți parcurge în materialele atașate.
Materiale atașate:
Miercuri, 22 aprilie a.c., a avut loc ședința de lucru a Consiliului de Administrație al Inspectoratului Școlar Județean Hunedoara.
Pe ordinea de zi a fost înscrisă următoarea problemă:
I. Revenire la măsurile referitoare la reducerea cheltuielilor de personal, conform adresei MEC nr. 26564/17.04.2026
În cadrul ședinței au fost discutate următoarele aspecte:
I. Se aprobă revenirea asupra hotărârii Consiliului de Administrație I.S.J. Hunedoara din data de 20.04.2026, cu următoarele măsuri:
- pentru Palatul Copiilor Deva: reducerea cheltuielilor privind salariile cu 8.844 lei din plata cu ora;
- pentru Clubul Sportiv Școlar Petroșani: reducerea indemnizației de hrană pentru 3 persoane, reducerea sporului de doctorat, reducerea a 3 posturi didactice;
- pentru Centrul Județean de Excelență Hunedoara: reducerea sumei din plata cu ora;
- pentru Inspectoratul Școlar Județean Hunedoara: se completează macheta cu suma de 24.611 lei care se recuperează din FUNAS – din concedii medicale din lunile februarie și martie;
- pentru Clubul Sportiv Școlar Hunedoara: reducerea plății cu ora pentru 2,6 posturi și reducerea plății cu ora la titulari.
Administrația prezidențială a publicat astăzi, 14.07.2021, Raportul „România Educată", document ce a fost aprobat, prin memorandum, în ședința de guvern prezidată de președintele Klaus Iohannis.
Proiectul „România Educată” a fost inițiat de către Președintele României cu scopul de a oferi un răspuns care se dorește onest provocărilor actuale și viitoare din sistemul de educație. Dezbaterea publică și consultările, potrivit declarațiilor, au fost deschise întregii societăți și au avut un caracter transpartinic.
Premisa de la care a pornit acest demers este că în spatele oricărei reforme, strategii sau legi stau oameni. Platforma de dialog creată în jurul Proiectului „România Educată” se apreciază că a generat, datorită oamenilor implicați, fundația necesară pentru o mai amplă stabilitate și predictibilitate a reformelor asumate. Drept dovadă, operaționalizarea rezultatelor a fost deja inclusă în Strategia Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2020-2024, iar o parte dintre măsurile Proiectului sunt bugetate prin Planul Național de Redresare și Reziliență.
Odată cu publicarea rezultatelor finale, se încheie ultima etapă a Proiectului „România Educată”. Pașii următori intră în atribuțiile executivului (Guvernul României) și ale legislativului (Parlamentul României), pentru a armoniza obiectivele proiectului cu prevederile normative din sfera educației.
Dintre dezideratele exprimate în document sunt de amintit: educație de calitate pentru toți, educație individualizată, autonomie și gândire critică, alocarea de resurse suficiente, în mod transparent și echitabil, pentru acest domeniu, școli sigure și sănătoase, atractivitatea sistemului de învățământ, management educațional profesionist și bazat pe responsabilitate, colaborare și stabilitate pentru un sistem de educație rezilient.
În ceea ce privește educația timpurie, printre țintele propuse pot fi amintite: până în 2025, există un curriculum național pentru toate nivelurile de educație timpurie; până în 2030, 30% dintre copiii cu vârsta de până la 3 ani participă la o formă de educație antepreșcolară; până în 2030, cel puțin 96% dintre copiii cu vârsta cuprinsă între 3 ani și vârsta pentru înscrierea obligatorie la școala primară participă într-o formă de educație timpurie.
Printre țintele pentru învățământul preuniversitar se numără: până în 2025, se va trece la aplicarea unui model de proiectare a curriculumului bazat pe competențe la toate nivelurile de învățământ preuniversitar; până în 2025, va fi implementat și aplicat sistemul portofoliilor educaționale, care să permită o mai bună monitorizare a evoluției copilului pe durata școlarizării - acesta include, printre altele, catalogul electronic, observațiile consilierilor școlari, evaluări de profil și recomandări de recuperare etc.; până în 2030, vor fi dezvoltate servicii de consiliere pentru elevi, cu rolul de a facilita tranziția spre învățământul secundar superior, reducerea abandonului școlar și promovarea stării de bine în comunitățile de educație - va fi asigurat minimum un consilier la fiecare 500 de elevi; până în 2030, rata de părăsire timpurie a școlii va scădea, până la un nivel de cel mult 10%; reducerea ratei analfabetismului funcțional cu 50% (până la un nivel de cel mult 20%) până în 2030.
Pentru învățământul superior țintele sunt: până în 2030, 20% dintre absolvenții primelor două cicluri de învățământ superior (licență și master) vor participa la programe de mobilitate externă; până în 2030, cel puțin 40% dintre tinerii de 30-34 de ani vor fi absolvenți de studii superioare; în 2030, în România, studiază cel puțin 10% studenți internaționali (din totalul studenților înmatriculați); în 2030, minimum 30% din totalul cursurilor din învățământul superior vor fi opționale, oferind studenților posibilitatea de a își particulariza și adapta formarea la complexitățile în creștere ale pieței muncii.
Între propunerile din proiect se numără dreptul liceelor teoretice, vocaționale și profesionale de a organiza examene de admitere, conform unei metodologii stabilite de către Ministerul Educației.
O altă propunere este Bacalaureatul unitar care măsoară competențele elevilor în domenii-cheie.
În proiect se propun și modificări în ceea ce privește arhitectura guvernanței la nivel județean. Între aceste modificări se numără faptul că actualele Inspectorate Școlare Județene vor trece de la rolul de control la cel de sprijin și de administrare a sistemului județean de educație. Denumirea acestor structuri se modifică în Centre Județene pentru Învățământul Preuniversitar (CJ-IP).
Raportul integral poate fi descărcat accesând link-ul de mai jos.
|
Numărul
curent |
Titlul
documentului |
Dimensiune
(octeți) |
Extensia
documentului |
Data
atașării |
| 1 | Raportul „România Educată” | 89.739.188 | APPLICATION/PDF | 2021-07-14 15:31:30 |