În data de 28 mai 2026, au avut loc consultări legate de proiectul Legii privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, între reprezentanții federațiilor reprezentative din învățământ și cei ai Ministerului Muncii, inclusiv domnul ministru Dragoș Pîslaru (precedate de întâlnirea reprezentanților Ministerului Educației și Cercetării cu cei ai Ministerului Muncii).
Partea sindicală a propus următoarele:
1. Modificarea coeficientului de ierarhizare astfel încât să se respecte principiile stabilite în anul 2024, la negocierile cu Ministerul Muncii și reprezentanții Băncii Mondiale. Astfel, grila propusă trebuie să fie construită pornind de la principiul că salariul profesorului debutant S trebuie să fie echivalent cu salariul mediu brut pe economie, iar evoluția salarială, în carieră, trebuie să fie motivantă.
Răspuns: Se va analiza propunerea și se va face un studiu de impact, fără a se garanta că se acceptă.
2. Păstrarea majorării salariale de 10% pentru profesorii diriginți, profesori pentru învățământ primar și preșcolar, învățători și educatoare.
Răspuns: Se acceptă această propunere, dar schimbându-se modul de calcul, în sensul că această activitate trebuie remunerată, ca sumă fixă (având în vedere că atribuțiile celor care ocupă această funcție sunt identice), fără a se depăși cuantumul actual.
3. Păstrarea procentului maxim de 20% al sporului acordat personalului didactic din zonele izolate.
Răspuns: Se va analiza această propunere.
4. Păstrarea actualelor procente ale sporului pentru predarea simultană.
Răspuns: Se va analiza această propunere, fiind posibil să se accepte.
5. Păstrarea actualelor procente ale sporului pentru practică pedagogică.
Răspuns: Se va analiza această propunere, fiind posibil să se accepte.
6. Acordarea, în continuare, a majorării salariale de 15% pentru învățământ special, sub formă de spor, inclusiv pentru personalul didactic din cadrul CJRAE/CMBRAE.
Răspuns: Propunerea se acceptă.
7. Acordarea, în continuare, a indemnizației pentru titlul științific de doctor.
Răspuns: Se analizează propunerea, dar, în principiu Ministerul Muncii dorește eliminarea acestui drept.
8. Eliminarea anomaliilor legate de neconcordanța dintre indemnizațiile secretarilor șefi și contabililor șefi din învățământul preuniversitar și salariile celor care ocupă funcțiile de execuție de secretar și administrator financiar.
Răspuns: Propunerea se acceptă.
10. Acordarea premiului de performanță personalului din sistemul de învățământ, în cuantum de 10% - 20% din salariu, pentru o perioadă de 1-2 ani, pentru 30% din personalul angajat la nivel de unitate/instituție, fără a afecta drepturile celor are au gradația de merit în plată sau care participă anul acesta la concurs.
Răspuns: Prin hotărâre de Guvern se va stabili procedura de acordare.
11. Reglementarea în lege a transferului personalului din sectorul bugetar.
Răspuns: Se va analiza această propunere; în principiu sunt de acord.
12. Calculul sporului de handicap prin raportare la salariul de bază deținut, nu la salariul de referință.
Răspuns: Se va analiza această propunere; în principiu sunt de acord.
13. Completarea Anexei I, Cap. I lit. A, pct. 3b) cu poz. 23, cu funcția de administrator patrimoniu-șef.
Răspuns: Se va analiza această propunere.
Simion HANCESCU, Președinte F.S.L.I.,
Marius Ovidiu NISTOR, Președinte F.S.E. „SPIRU HARET”
Federația Sindicatelor Libere din Învățământ, Federația Sindicatelor din Educație „SPIRU HARET” și Federația Națională Sindicală „ALMA MATER” – organizații sindicale reprezentative la nivelul sectoarelor de negociere colectivă învățământ preuniversitar, universitar și cercetare, reunind interesele a peste 300.000 de salariați – vor picheta joi, 25 iunie 2026, începând cu ora 11:00, Palatul Parlamentului.
Cu această ocazie, reprezentanții angajaților din învățământ vor depune la Registratura Parlamentului cele peste 160.000 de semnături strânse pentru susținerea inițiativei cetățenești care are ca scop modificarea și completarea Legilor Educației (Legea nr. 198/2023 și Legea nr. 199/2023).
Prin acest demers legislativ solicităm anularea prevederilor anti-educație distructive impuse prin Legea nr. 141/2025.
Proiectul de lege vine să corecteze derapajele legislative din ultimii ani și să asigure un act educațional de calitate, stipulând mai multe măsuri esențiale, printre care:
- Combaterea supraaglomerării școlare: Susținem reducerea și reglementarea strictă a numărului de beneficiari la clasă/grupă. De exemplu, în învățământul primar, o clasă trebuie să aibă, maximum 22 de elevi, în cel gimnazial maximum 26 de elevi, iar în cel liceal maximum 26 de elevi.
- Calculul corect pentru tarifele la orele în regim de plata cu ora: susținem revenirea la modul de calcul de dinainte de Legea nr. 141/2025.
- Respect pentru experiența la catedră: Solicităm revenirea la norma didactică de dinainte de Legea nr. 141/2025 și reducerea acesteia cu două ore pentru profesorii cu gradul I și peste 25 de ani vechime.
- Stimularea predării în zone defavorizate: Susținem acordarea, începând cu anul școlar 2026-2027, a unei prime de instalare neimpozabile echivalentă cu 3 salarii de bază cadrelor didactice care se titularizează în zone izolate sau defavorizate, cu condiția rămânerii pe post timp de 5 ani.
- Fără învățământ simultan în clasa a VIII-a: Susținem organizarea separată a clasei a VIII-a, indiferent de numărul de elevi. Șanse egale pentru toți!
- Susținerea tinerilor și a excelenței (Învățământul Superior): Studenții de la licență didactică cu dublă specializare sau masterat didactic vor primi burse egale cu salariul net al unui profesor debutant. De asemenea, liceenii medaliați la olimpiadele internaționale își vor păstra bursa de excelență pe toată durata studiilor universitare de licență în România, dacă își mențin performanța.
Cu această ocazie, facem un apel către parlamentarii din Parlamentul României, solicitându-le discutarea în regim de urgență a acestei inițiative legislative, astfel încât anul școlar 2026-2027 să înceapă în condiții optime, atât pentru angajații din învățământ, cât și pentru beneficiarii direcți ai sistemului educațional.
Luni, 25 mai a.c., a avut loc ședința de lucru a Consiliului de Administrație al Inspectoratului Școlar Județean Hunedoara.
Pe ordinea de zi au fost înscrise următoarele probleme:
I. Aprobarea numărului de locuri, pe categorii de personal, pentru concursul de acordare a gradațiilor de merit
II. Solicitări de la unități de învățământ
III. Diverse
În cadrul ședinței au fost discutate următoarele aspecte:
I. Se aprobă numărul de locuri pe domenii, conform hotărârii Comisiei paritare, în cadrul concursului de acordarea a gradației de merit, sesiunea 2026, astfel: 93 locuri personal didactic, 3 locuri personal de conducere, îndrumare și control, 15 locuri personal didactic auxiliar, conform Anexei 1.
II. Se aprobă solicitările unităților de învățământ, conform Anexei 2.
III. Diverse
1. Se aprobă Procedura operațională referitor la acordarea gradației de merit pentru personalul didactic și didactic auxiliar, sesiunea 2026, conform Anexei 3.
2. Se aprobă desemnarea centrelor de examen pentru titularizare 2026 la Liceul cu program Sportiv „Cetate” Deva și Liceul Tehnologic Energetic „Dragomir Hurmuzescu” Deva.
3. Se informează despre primirea raportului de audit. Se va întocmi un plan de măsuri.
4. Se informează despre organizarea paradei absolvenților de liceu, promoția 2026, în data de 04.06.2026.
5. Se informează despre organizarea maratonului meseriilor în data de 28.05.2026.
6. Președintele S.I.P. Județul Hunedoara informează că a apărut proiectul metodologiei referitor la concursul pentru directorii unităților de învățământ.
7. Președintele S.I.P. Județul Hunedoara solicită precizări referitor la punctajul necesar pentru fișele de evaluare pentru gradațiile de merit pentru personalul didactic auxiliar.
8. Președintele S.I.P. Județul Hunedoara solicită precizări referitor la raportul de audit, dacă este document public.
9. Președintele S.I.P. Județul Hunedoara precizează că nu a primit fișele de evaluare pentru gradațiile de merit, Procedura operațională de acordare a gradațiilor de merit și raportul de audit.
Anexele (Anexa 2) la care se face referire în articol sunt postate la rubrica ISJ HUNEDOARA–CONSILIUL DE ADMINISTRATIE.
(https://nou.siphd.ro/?a=3420&e=2026)
Anexele 1 și 3 sunt postate la JURIDIC – LEGISLAȚIE – RAPORTURI DE MUNCĂ – GRADAȚIIE MERIT
(https://nou.siphd.ro/?a=2433&q=3&r=47&e=2026)
Administrația prezidențială a publicat astăzi, 14.07.2021, Raportul „România Educată", document ce a fost aprobat, prin memorandum, în ședința de guvern prezidată de președintele Klaus Iohannis.
Proiectul „România Educată” a fost inițiat de către Președintele României cu scopul de a oferi un răspuns care se dorește onest provocărilor actuale și viitoare din sistemul de educație. Dezbaterea publică și consultările, potrivit declarațiilor, au fost deschise întregii societăți și au avut un caracter transpartinic.
Premisa de la care a pornit acest demers este că în spatele oricărei reforme, strategii sau legi stau oameni. Platforma de dialog creată în jurul Proiectului „România Educată” se apreciază că a generat, datorită oamenilor implicați, fundația necesară pentru o mai amplă stabilitate și predictibilitate a reformelor asumate. Drept dovadă, operaționalizarea rezultatelor a fost deja inclusă în Strategia Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2020-2024, iar o parte dintre măsurile Proiectului sunt bugetate prin Planul Național de Redresare și Reziliență.
Odată cu publicarea rezultatelor finale, se încheie ultima etapă a Proiectului „România Educată”. Pașii următori intră în atribuțiile executivului (Guvernul României) și ale legislativului (Parlamentul României), pentru a armoniza obiectivele proiectului cu prevederile normative din sfera educației.
Dintre dezideratele exprimate în document sunt de amintit: educație de calitate pentru toți, educație individualizată, autonomie și gândire critică, alocarea de resurse suficiente, în mod transparent și echitabil, pentru acest domeniu, școli sigure și sănătoase, atractivitatea sistemului de învățământ, management educațional profesionist și bazat pe responsabilitate, colaborare și stabilitate pentru un sistem de educație rezilient.
În ceea ce privește educația timpurie, printre țintele propuse pot fi amintite: până în 2025, există un curriculum național pentru toate nivelurile de educație timpurie; până în 2030, 30% dintre copiii cu vârsta de până la 3 ani participă la o formă de educație antepreșcolară; până în 2030, cel puțin 96% dintre copiii cu vârsta cuprinsă între 3 ani și vârsta pentru înscrierea obligatorie la școala primară participă într-o formă de educație timpurie.
Printre țintele pentru învățământul preuniversitar se numără: până în 2025, se va trece la aplicarea unui model de proiectare a curriculumului bazat pe competențe la toate nivelurile de învățământ preuniversitar; până în 2025, va fi implementat și aplicat sistemul portofoliilor educaționale, care să permită o mai bună monitorizare a evoluției copilului pe durata școlarizării - acesta include, printre altele, catalogul electronic, observațiile consilierilor școlari, evaluări de profil și recomandări de recuperare etc.; până în 2030, vor fi dezvoltate servicii de consiliere pentru elevi, cu rolul de a facilita tranziția spre învățământul secundar superior, reducerea abandonului școlar și promovarea stării de bine în comunitățile de educație - va fi asigurat minimum un consilier la fiecare 500 de elevi; până în 2030, rata de părăsire timpurie a școlii va scădea, până la un nivel de cel mult 10%; reducerea ratei analfabetismului funcțional cu 50% (până la un nivel de cel mult 20%) până în 2030.
Pentru învățământul superior țintele sunt: până în 2030, 20% dintre absolvenții primelor două cicluri de învățământ superior (licență și master) vor participa la programe de mobilitate externă; până în 2030, cel puțin 40% dintre tinerii de 30-34 de ani vor fi absolvenți de studii superioare; în 2030, în România, studiază cel puțin 10% studenți internaționali (din totalul studenților înmatriculați); în 2030, minimum 30% din totalul cursurilor din învățământul superior vor fi opționale, oferind studenților posibilitatea de a își particulariza și adapta formarea la complexitățile în creștere ale pieței muncii.
Între propunerile din proiect se numără dreptul liceelor teoretice, vocaționale și profesionale de a organiza examene de admitere, conform unei metodologii stabilite de către Ministerul Educației.
O altă propunere este Bacalaureatul unitar care măsoară competențele elevilor în domenii-cheie.
În proiect se propun și modificări în ceea ce privește arhitectura guvernanței la nivel județean. Între aceste modificări se numără faptul că actualele Inspectorate Școlare Județene vor trece de la rolul de control la cel de sprijin și de administrare a sistemului județean de educație. Denumirea acestor structuri se modifică în Centre Județene pentru Învățământul Preuniversitar (CJ-IP).
Raportul integral poate fi descărcat accesând link-ul de mai jos.
|
Numărul
curent |
Titlul
documentului |
Dimensiune
(octeți) |
Extensia
documentului |
Data
atașării |
| 1 | Raportul „România Educată” | 89.739.188 | APPLICATION/PDF | 2021-07-14 15:31:30 |