„România se află într-un moment decisiv pentru parcursul său către un nou ciclu de dezvoltare”, se apreciază în debutul Programului de guvernare PSD-PNL-USR-UDMR-GRUPUL PARLAMENTAR AL MINORITĂȚILOR NAȚIONALE, în 88 de pagini încercându-se să se traseze liniile directoare pentru concretizarea intențiilor unui „Guvern puternic”, capabil să își asume „implementarea unor reforme structurale fundamentale, bună guvernare, dezvoltarea României, respectul pentru cetățeni și consolidarea democrației”.
Ce să zicem? Că, fără să ne asumăm lectura cuvânt cu cuvânt a celor 88 de pagini, repede convinși asupra „aspirațiilor” noului val de reforme (oare le mai știe cineva numărul?), n-am prea reușit să vedem vreo măsură pe cât de mică care să ne vorbească despre faptul că ne va fi mai bine și că nivelul nostru de trai va crește? Adevărat, dar poate că nu am fost noi suficient de atenți, iar totodată ne cam lipsește abilitatea de a „deduce” din toate măsurile preconizate faptul că „râurile de lapte și miere” își vor găsi calea pe meleagurile noastre (cu speranța că nu într-atât încât să ne trezim inundați), împlinind până și elucubrațiile care rătăcesc Țara Făgăduinței pe meleagurile mioritice.
Sau poate doar suntem noi prea chițibușari sau de-a dreptul irevențioși față de marele „adevăr” al ideii că „ne-am născut pentru a munci” (...pentru alții)...
Dar nu vom face politică (când trebuie să „înjuri” pe mai toată lumea, ce sens mai are să „înjuri”?)! Rămânem doar la măsurile preconizate, iar dintre acestea cele care vizează educația în mod direct (Programul de guvernare 2025-2028 în integralitatea sa este atașat acestui articol). Astfel, undeva pe la pagina 59 debutează secțiunea dedicată educației și cercetării, iar pe mai puțin de trei pagini („răi” până la capăt, am spune că „greutatea” educației în programul de guvernare este pe măsura bugetului acordat acesteia) se „rezolvă” cam tot ceea ce este de pus la punct în această privință întru rezolvarea „crizei economico-financiare a țării” în care ne-am trezit cumva peste noapte (?!).
Lăsând de-o parte faptul că întreaga situație cam aduce cu lucruri pe care le-am mai trăit (de înțeles pe undeva, mulți dintre „fruntașii” actuali fiind aceeași sau măcar „hrăniți” din același izvor care tot propovăduiește „salvarea Românei” – ptiu... chiar ne-a trecut prin minte că am fi mai salvați dacă nu s-ar tot încerca să fim salvați, dar am aruncat repede pe fereastră ideea: de ce salvarea nu ar fi și ea un instrument la fel de bun pentru a obține puterea politic? - iar dacă nu ne-au ieșit ochii suveranizați, se pare că ne vor ieși în dorința de a fi salvați cu orice preț), vom indica doar noutățile...
Ce ziceți? Ați mai auzit, ba chiar de multă vreme astfel de „chestii”? Evident. Pe când credeam că s-a reușit inversarea trendului în ceea ce privește educația românească și începeam să avem impresia că nu banii sunt principalul obiectiv în domeniu, ci chiar educația, mai mult ca sigur în viitor va fi nevoie să o luăm de la capăt. Un „capăt” care se anunță chiar mai dificil, munca zi-lumină și plata ca pentru necalificați ridicându-se ca veritabili stâlpi ai reformării educației.
Regândirea „titularizării”, comasări/restructurări de unități școlare, tăieri de sporuri și indemnizații, generalizarea învățământului dual în învățământul tehnologic etc. sunt și ele măsuri „aflate pe țeavă”, urmând pe cât de curând să „stropească” în toate direcțiile.
Cu alte cuvinte, și în încheiere, este nevoie de vidanjare, ba chiar de o mare vidanjare, deși se pare că vom rămâne la datul cu mătura, fără să „îndrăznească” cineva să ridice covoarele fie doar și pe la colțuri...
Este bine măcar că măturile se dovedesc un instrument universal, arătându-se pe zi ce trece că vom fi obligați și noi să apelăm la ele, chiar dacă în cu totul alte scopuri decât cele preconizate de „puternicul Guvern Taie de unde poți!” cu care ne-am procopsit. Evident că vom încerca, fiindcă ținând-o tot așa, peste câțiva ani o să fim mai rău decât eram la finalul lui 2024, iar resentimentul va fi într-atât de răspândit că nici măcar cea „din urmă soluție” nu ne va mai fi la îndemână.
În rest, vă așteptăm la proteste... și concediu plăcut!
Dragi colegi,
Ne aflăm, fără îndoială, într-un moment crucial pentru viitorul învățământului românesc și, implicit, pentru viitorul nostru, al angajaților din învățământ. Ceea ce Guvernul și Ministerul Educației și Cercetării propun nu este doar un set de măsuri politice, ci reglementări care vor influența direct salarizarea noastră, condițiile de muncă, finanțarea educației și chiar statutul și demnitatea profesiei didactice. NOI am ajuns pentru EI doar niște cifre într-o filă contabilă.
În timp ce EI își văd liniștiți de treabă, de sinecurile politice, pe NOI ne obligă să suportăm costurile exceselor lor, diminuându-ne veniturile.
Printre măsurile anunțate este și cea conform căreia ar urma să crească norma didactică de predare cu maximum 2 ore, lucru pe care îl respingem, având în vedere consecințele acesteia. Măsura este propusă în contextul în care, în sistemul de învățământ preuniversitar, sunt mulți colegi care, peste cele 18 ore de predare efectivă, mai au și ore de învățare remedială, ore de pregătire suplimentară pentru concursuri/olimpiade, ore de consiliere, precum și activități extracurriculare/extrașcolare, de întocmire a dosarelor pentru burse sociale etc.
În acest context, nu putem să nu ne întrebăm:
De ce NOI trebuie să suferim pentru că EI nu sunt capabili sau nu vor să stopeze evaziunea fiscală?
De ce NOI trebuie să suferim pentru că EI și-au angajat rudele și pilele pe salarii de zeci de mii de euro?
De ce NOI trebuie să suferim pentru ca EI să beneficieze de pensii speciale?
De ce NOI trebuie să suferim pentru ca EI să meargă cu avionul la clasa business?
De ce NOI trebuie să suferim pentru ca EI să-și deconteze chiria de la bugetul de stat?
De ce NOI trebuie să suferim pentru ca EI să meargă cu automobile cumpărate de la bugetul de stat?
DE CE NOI TREBUIE SĂ SUFERIM PENTRU BUNĂSTAREA LOR?
Dragi colegi,
Puterea noastră stă în unitate și în acțiuni comune. Fragmentarea și apatia nu ne vor aduce niciun beneficiu. Acum este momentul să fim mai solidari ca niciodată, să lăsăm deoparte orice divergențe minore și să ne concentrăm pe obiectivul comun: un învățământ de calitate, respectat și finanțat corespunzător.
Nu trebuie să ne temem să ne facem vocea auzită! Să cerem răspunsuri la întrebările de mai sus politicienilor locali, parlamentarilor din circumscripțiile noastre! Să ne arătăm nemulțumirea și în mediul online împotriva celor cu putere de decizie!
Trebuie ca, prin presiunea pusă de NOI, să-i determinăm pe EI să ia toate măsurile necesare pentru ca învățământul să nu fie afectat.
Sperăm ca EI să identifice măsurile și sursele corecte, care să conducă la diminuarea deficitului bugetar, astfel încât să nu fim tot NOI sacrificații „de serviciu”!
Dacă guvernanții nu vor înțelege importanța educației, trebuie o mobilizare masivă din partea noastră, a tuturor celor din învățământ, pentru demararea unor acțiuni de protest de amploare.
Marți, 24 iunie a.c., a avut loc ședința de lucru a Consiliului de Administrație al Inspectoratului Școlar Județean Hunedoara.
Pe ordinea de zi au fost înscrise următoarele probleme:
I. Solicitări de la unități de învățământ
II. Diverse
În cadrul ședinței au fost luate următoarele hotărâri:
I. Se aprobă solicitările unităților de învățământ, conform Anexei 1.
II. Diverse:
1. Se aprobă cererile de pensionare la limită de vârstă pentru 4 cadre didactice, începând cu data de 01.09.2025.
2. Se aprobă cererea unui cadru didactic de pensionare anticipată.
3. Se aprobă obținerea titlului de Colegiu Național pentru Liceul Teoretic „Traian Lalescu” Hunedoara.
4. Se aprobă cererea de concediu de odihnă a directorului Școlii Primare Hășdău.
5. Se informează despre hotărârea Consiliului Local Geoagiu pentru schimbarea destinației Școlii Primare Cigmău.
Anexele la care se face referire în articol sunt postate la rubrica ISJ HUNEDOARA - CONSILIUL DE ADMINISTRAȚIE
Federația Sindicatelor Libere din Învățământ și Federația Sindicatelor din Educație „SPIRU HARET” – federații sindicale reprezentative la nivel de sector de activitate învățământ preuniversitar – solicită Guvernului României să reevalueze decizia de a deschide unitățile de învățământ ținând cont doar de numărul salariaților vaccinați. Această decizie poate ar putea transforma grădinițele, școlile și liceele în adevărate focare de infecție.
Putem să înțelegem importanța predării față în față și chiar am susținut-o de fiecare dată. Totuși, în situația actuală, în condițiile în care 70% dintre elevi și 34% dintre angajați nu sunt vaccinați, în condițiile în care nu avem teste pentru depistarea COVID 19 în unitățile de învățământ, considerăm că soluția prezentată de către Ministerul Educației este una greșită. Riscăm ca trendul descendent din ultimele 10 zile să fie anulat de creșterea alarmantă a îmbolnăvirilor. De asemenea, nici până la ora actuală, nu avem reglementată testarea gratuită, la nivelul cabinetelor școlare (sau, acolo unde nu este posibil, de către o echipă mobilă din cadrul DSPJ/DSPMB), a salariaților din unitățile de învățământ (ne referim la întregul personal). Totodată, testarea gratuită, atât a angajaților unităților de învățământ, cât și a preșcolarilor/elevilor trebuie să se realizeze nu doar atunci când aceștia prezintă simptome, ci să aibă loc periodic (de două ori pe săptămână).
În plus, apare o discriminare majoră între angajații din învățământ și restul societății. Unitățile de învățământ sunt singurele care au obligația să prezinte săptămânal numărul de vaccinați, în condițiile în care nicio altă instituție nu are afișată pe site-ul propriu rata de vaccinare. Asemenea măsură - de afișare pe site-ul unităților de învățământ- a ratei de vaccinare a salariaților, este abuzivă, în condițiile în care se cer salariaților date cu caracter medical, fără a exista temeiul legal al solicitării acestor date, un consimțământ informat și valabil exprimat al salariaților și nici informarea acestora conform regulilor GDPR. Mai mult, așa cum a arătat Ministerul Sănătății, prin adresa S.G. 416/2021: „potrivit dispozițiilor Legii nr. 53/2003 - Codul Muncii - accesul la locul de muncă a persoanei încadrate nu poate fi condiționat de vaccinarea împotriva SARS-COV- 2, persoana angajată are dreptul la egalitate de șanse și tratament ....niciun angajat nu poate fi condiționat de către angajator să se vaccineze, vaccinarea este un act medical preventiv bazat de consimțământ, iar impunerea vaccinării împotriva COVID- 19 de către angajator o apreciem în afara cadrului legal...”
Mai mult, nu trebuie uitat că un procent semnificativ de salariați din învățământ, au trecut prin boală, astfel încât, această categorie trebuie avută în vedere la luarea oricărei decizii, ca și numărul de salariați care, din considerente medicale, nu se pot vaccina, din cauza unor afecțiuni preexistente sau unor contraindicații medicale.
Considerăm că, de fapt, orice decizie care ține cont exclusiv de rata de vaccinare a salariaților unităților de învățământ, va duce la redeschiderea acestora doar pentru o săptămână, maximum două, după care, în urma noilor infectări, se va ajunge la soluția trecerii la predarea online.
Federația Sindicatelor Libere din Învățământ și Federația Sindicatelor din Educație „SPIRU HARET” consideră că deciziile luate în ultima perioadă vor duce la o prăpastie între vaccinați și nevaccinați și între părinți, elevi, pe de o parte, și angajații din învățământ, pe de altă parte. În plus, mai mult ca sigur vor începe presiuni asupra unităților de învățământ unde rata de vaccinare este sub 60%, lucru de neacceptat, cu atât mai mult cu cât, la nivel de societate, rata de vaccinare este sub 35%.
În calitate de reprezentanți ai salariaților din sistemul educațional, considerăm că, în acest moment decizia privind modul de reluare a cursurilor școlare începând din data de 08.11.2021, trebuie descentralizată la nivelul fiecărei unități de învățământ, în funcție de situația epidemiologică de la nivelul localității.