În ședința de Guvern de miercuri 13 iulie au fost prezentate, în primă lectură, proiectele celor două noi legi ale educației, după ce ministrul educației, în cadrul unei conferințe de presă, a prezentat în data de 12 iulie principalele modificări, urmând ca ulterior aceste proiecte să fie supuse dezbaterii publice până în data de 17 august.
Vă propunem, în cadrul articolului de față, alături de proiectul Legii învățământului preuniversitar și câteva dintre materialele distribuite cu referire la conținutul acesteia:
Proiectul Legii învățământului preuniversitar
Expunere de motive la proiectul Legii învățământului preuniversitar
Sinteza proiect de lege învățământ preuniversitar
Elemente de reformă în proiectul de lege pentru învățământul preuniversitar
Miercuri, 6 iulie 2022, a fost publicată în Monitorul Oficial HG nr. 875/2022 care aprobă Normele metodologice de aplicare a OUG nr. 48/2022 privind plata diferențelor de drepturi salariale cuvenite personalului didactic din învățământul preuniversitar de stat pentru perioada 1 iulie 2017-31 august 2021.
Hotărârea de guvern menționată vine în completarea OUG nr. 48/2022 privind plata diferențelor de drepturi salariale cuvenite personalului didactic din învățământul de stat pentru perioada 1 iulie 2017 - 31 august 2021, adoptată în cursul lunii aprilie, al cărei text a fost elaborat de către organizațiile sindicale și adoptat la solicitarea acestora.
Prin acest act normativ se stipulează în primul rând faptul că „personalul didactic din învățământul preuniversitar și universitar de stat beneficiază de plata diferențelor de drepturi salariale cuvenite, rezultate din stabilirea salariului de bază prin utilizarea tranșelor de vechime în învățământ, instituite prin Hotărârea Guvernului nr. 38/2017 pentru aplicarea prevederilor art. 3indice4 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, pentru perioada 1 iulie 2017-31 august 2021.” Cu alte cuvinte, este vorba despre recunoașterea de către Guvernul României a existenței unor drepturi salariale cuvenite personalului din învățământ dar neacordate rezultate din neaplicarea în această perioadă a creșterilor salariale provenind din trecerea într-o nouă tranșă de vechime (vechiul sistem al tranșelor de vechime).
Astfel, diferențele salariale rezultate din adoptarea OUG nr. 48/2022 vor fi calculate potrivit normelor metodologice aprobate, respectiv prin intermediul unui modul parte componentă a aplicației informatice EDUSAL. Prima tranșă (5% din debite), potrivit prevederilor ordonanței de urgență, ar trebui să fie plătită în termen de 90 de zile de la data adoptării actului normativ, respectiv până la finalul lunii iulie a anului 2022. Totuși, ultimele declarații ale ministrului educației arată că în mod „realistic” această tranșă va fi plătită în cursul lunii septembrie a acestui an.
Marți, 26 iulie a.c., a avut loc ședința de lucru a Consiliului de Administrație al Inspectoratului Școlar Județean Hunedoara.
Pe ordinea de zi au fost înscrise următoarele probleme:
I. Reorganizare rețea școlară Deva și Hațeg
II. Solicitări de la unitățile de învățământ
III. Diverse
În cadrul ședinței au fost luate următoarele hotărâri:
I. Se aprobă reorganizarea rețelei școlare a Municipiului Deva și a Orașului Hațeg prin includerea structurii Grădinița P.P. „Episcop Gurie” Deva ca structură a Seminarului Teologic „Sfânta Ecaterina” Prislop.
II. Solicitări din partea unităților de învățământ, după cum urmează:
a. se acordă aviz suplimentare locuri, conform Anexei 1.
III. Diverse:
1. Se acordă aviz pentru eliberarea duplicatelor actelor de studii.
2. Se aprobă desemnarea centrului de examen pentru concursul de director/director adjunct, sesiunea a III-a, la I.S.J. Hunedoara – sala Europa.
Anexele la care se face referire în articol sunt postate la rubrica ISJ HUNEDOARA–CONSILIUL DE ADMINISTRATIE.
Recent, respectiv la începutul lunii decembrie, Camera de Comerț Americană în România a lansat un document intitulat „Priorități în România”, acesta, după cum se precizează în preambulul acestuia, înscriindu-se în seria demersurilor sistematice ce își propun orientarea, încurajarea și aducerea în dezbaterea publică a unor teme strategice pentru economia și societatea românească.
Documentul este destul de amplu, printre temele aduse în discuție regăsindu-se și educația. Astfel, avem punctul nr. 8, intitulat „Reforma în educație”, în cadrul căruia sunt puse în evidență o serie de imperative pentru educația românească:
Îmbunătățirea infrastructurii instituțiilor de învățământ ar trebui să vizeze cu prioritate:
- construirea și reabilitarea infrastructurii școlare;
- construirea și reabilitarea infrastructurii școlare sanitare;
- asigurarea conformării tuturor instituțiilor de învățământ la normativele DSP, DSVSA și ISU;
- asigurarea accesului la internet pentru toate instituțiile școlare din România, precum și asigurarea accesului acestora la baze de date care conțin resurse educaționale;
- dotarea tuturor școlilor cu dispozitive care să permită utilizarea internetului și a resurselor educaționale digitale (calculatoare, laptop-uri, tablete etc.).
Mai mult, este evident că acestea sunt doar câteva dintre aspectele care ar trebui rezolvate în educația românească, astfel încât să putem aspira la o creștere a calității acesteia. Și cele semnalate în cadrul documentului menționat și toate celelalte cărora ar trebui să li se dea atenție sunt cunoscute, ceea ce a lipsit și lipsește fiind metodele și mijloacele adecvate inițierii unui parcurs pozitiv. Cu alte cuvinte, ca întotdeauna în ultimele trei decenii ale educației românești, avem nevoie de reformă. Ținând însă seama de eșecul oricăreia dintre reformele inițiate în această perioadă în educația românească (la nivel general, oricât de neplăcut sună, ținând seama de efecte, nu putem lua în calcul decât această idee a eșecului), anunțarea oricărei noi reforme nu poate fi privită decât cu scepticism.
Astfel, ținând cont de evoluțiile politice, pe care nu le putem ignora, ar fi de dorit ca deciziile cu privire la educație să aibă în vedere problemele reale ale acesteia, multe și în primul rând legate de mijloace, și nu doar dorința de a schimba pentru a schimba (sau, și mai nefericit, modificări motivate de fapt de interese strict private sau doar de experiențe personale mai mult sau mai puțin accidentale), cea care s-a dovedit până în prezent predominantă.
Documentul „Priorități în România” se regăsește în forma integrală la rubrica Informații utile/Alte resurse virtuale/ Analize/cercetări de interes educațional.